Aerul pe care il vom respira noi si copiii nostri sunt importante.

Pentru ca mizeria imbolnaveste!

ZONA VERDE (PESTE 30 DE ARBORI ȘI MII DE MP DE VERDEAȚĂ) DIN ESPLANADA OANCEA TĂTĂRAȘI IAȘI AR TREBUI SĂ DISPARĂ ÎN FAVOAREA UNOR BLOCURI TURN, REZULTÂND APROXIMATIV 200 DE APARTAMENTE ȘI 200 DE MAȘINI ÎN PLUS, TOATE PE UN TEREN CU RISC GEOTEHNIC MAJOR!!! - De ce se consideră că nu este nici un impact asupra mediului deși se vor tăia 30-40 de arbori maturi (inclusiv castani), vor dispare câteva mii de mp de iarbă și va fi ras un mic parc amenajat și întreținut de când îl știm de serviciul spații verzi al primăriei? - De ce Primăria a aprobat PUZ cu o încărcare a terenului de cel puțin 3 ori mai mare decât este reglementat, în pofida faptului că în studiul geotehnic se specific că este o zonă de versant cu risc major? Fapt asupra căruia s-a atras atenția inclusiv de către corpul de control al primarului (iar ei au preferat să dea un aviz ambiguu de la o comisie tot a Primăriei, Biroul versanți). - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2069438643333292/ - Ce e cu atâtea crăpături în blocurile existente, încât se tem oamenii ca de drobul de sare? - De ce Primăria a aprobat PUZ fără un studiu de impact asupra circulației pietonale și auto și a parcărilor, așa cum a cerut Comisia Circulație? - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2066532933623863/ - De ce oamenii nu doar că trebuie să suporte aglomerația și haosul creat prin construirea deja a blocului din colț, dar trebuie să accepte încă una de vreo 5 ori mai mare? - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2065243463752810/ - Cum anume se va combate pericolul de surpări și tasări specifice structurii subsolului care pot pune in pericol blocurile existente, care au deja avarii fără intervenții in vecinătate de peste 30 de ani, după cum scrie în studiile geotehnice? Cine va garanta că situația nu va avea consecințe grave (evenimentele recente cu șoseaua Nicolina surpata in zona CUG), e afectată siguranța locuitorilor, devalorizarea proprietăților. - https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/lista-ilegalitatilor-la-surparea-din-cug-patronul-daniel-niculita-da-vina-pe-hrube--180034.html - Cine va garanta monitorizarea respectării normelor în construcții și a proiectelor, când paznic la oi este chiar lupul, adică fostul arhitect șef al orașului care și-a pus semnătura pe majoritatea aprobărilor acum este la Inspectoratul Județean pentru siguranța construcțiilor? Iar proprietarii terenurilor au deja o reputație de renume? - http://reporteris.ro/component/k2/item/85792-secretele-afacerii-oancea-judecătoarea-cazacu-are-25-din-proiect-după-ce-l-a-îmbogățit-pe-imobiliarul-filip-în-instanță.html - Cum s-a îndeplinit corect si complet procedura de informare si consultare a populației din zonă, printr-un anunț la Primărie între Crăciun și Anul Nou și fără nici un panou de informare în zonă? - Cum va mai putea fi utilizat locul de joacă pentru copiii și așa insuficient și învechit, înghesuit între blocuri turn? Ce aer vor mai respira copiii ce se joacă acolo? Unde vor mai bate mingea? - Unde își vor mai plimba iubitorii de animale patrupedele? - Ce va mai măsura stația de monitorizare a calității aerului între turnuri? - De ce adresa parcelelor a fost modificată pe alta stradă? Oare pentru a se evita încadrarea în zona cu risc de alunecare de teren (PUZ pe str. Oancea in loc de Han Tătar încadrată în zona cu risc de alunecare de teren conf. HCL nr.97/1998)? - Cum se va îmbunătăți calitatea aerului în zonă prin punerea în funcțiune a undeva spre 200 de noi centrale de apartament, când deja calitatea acestuia este adesea la nivelul rău? - Cum se va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor ce locuiesc în zonă, a bătrânilor, a tinerilor și mai ales a copiilor? Ce impact va avea asupra lor această așa zisă dezvoltare a orașului? - Cum se pot dezvolta proiecte urbanistice si imobiliare coerente, care să respecte legislația si normativele in vigoare, oamenii si mediul înconjurător? Toate acestea pentru că ne dorim cu toții modernizarea zonei si rezolvarea problemelor si lipsurilor urbanistice ale locuitorilor zonei! Detalii puteți citi aici: Împreună pentru Spațiul Verde - Esplanada Oancea Tătărași Iași: https://www.facebook.com/Împreună-pentru-Spațiul-Verde-Esplanada-Oancea-Tătărași-Iași-446502322438477/

De ani de zile românii sunt puși în fața faptului împlinit. Aflăm că pădurile au fost tăiate numai după ce au fost tăiate, că gazul a fost exploatat, că aurul e în pericol, că până și pe chipul lui Arsenie Boca s-au pus taxe pentru drepturile de proprietate intelectuală deținute de către un cetățean ungur din Marea Britanie! Declarațiile aleșilor vin să ne consoleze doar după ce faptele s-au desfășurat. Dar cu resursele din Marea Neagră nu ne permitem să vorbim la timpul trecut! Înștiințat fiind despre proiectul Neptun Deep, C.P. Tăriceanu afirma în martie că “trebuie să fie o situație win-win, nu se poate ca statul să nu câștige nimic...”. Ori aici Șeful Senatului răspunde vigilenței românului speculând, de ochii lumii, optimism și siguranța pe situație. Dar din martie nu s-a mai auzit nicio veste despre închiderea proiectului ori renegocierea redevențelor de la valoarea de nimic, fapt ce pune în lumină adevărata natură a "urgenței" exploatării. Pe când în Marea Negră, ba o companie străină a venit cu tehnologia indispensabilă extragerii, ba s-a instaurat o autoritate care să reglementeze valorificarea (ACROPO) - toate cu scopul de a da impresia românilor că se iau măsuri pentru o exploatare ce le protejează interesele. În realitate, politicienii se supun corporațiilor străine și iau României posibilitatea de dezvoltare a unei industrii autohtone, fiindcă aceasta ar constitui probabil o șansă "periculoasă" ca românii să aibe o viață demnă și să poată returna împrumuturile externe. Să nu-i lăsăm să ne pună în fața faptului împlinit! Să le reamintim Șefilor Camerei Deputaților și Senatului că atâta vreme cât procentul de cotă parte și redevențele unui proiect - ce nu își explică urgența și care poate produce înmiit cu capital autohton - nu ajung la bugetul statului, ori ajung precum mărunțișul din fundul buzunarului, domniile lor încalcă cu bună știință prevederile Constituției privind proprietatea publică și interesele naționale ale României.

DE CATE ORI NU S-A INTAMPLAT SA NU GASESTI UN LOC DE PARCARE, CA CELE MAI BUNE LOCURI DE PARCARE SUNT OCUPATE CU MASINI ABANDONATE SI TRANSFORMATE IN COSURI DE GUNOI, DEBARALE SAU CAMARE! Si tu esti amendat ca ai parcat in locuri interzise! HAI SA FACEM LOCURI DE PARCARE PRIN RIDICAREA AUTOTURISMELOR ABANDONATE!

Pentru a arata ca cetatenii doresc transparenta inainte de a se demara proiecte de infrastructura mari, proiecte sustinute integral din bani publici.

În ultimul timp AGVPS au pierdut multe fonduri de vânătoare, iar cum încasările lor au scăzut. Așa că doresc să monopolizeze pescuitul din România. Cum? Simplu: 1. să poată da vânătorii amenzi la pescari 2. pescarii să fie obligați să își plătească permisele la AJVPS-uri În ultimii 60 de ani, de când apele sunt gestionate de AGVPS, pescarii cotizează ca membrii la AJVPS-uri și plătesc permise fără a primi nimic în schimb (cu foarte mici excepții). Nu populări, nu pază, nu curățenie, nu educație, într-un cuvânt, nu primesc înapoi condiții decente de practicare a pescuitului recreativ. Nu mai vorbim de aspectul apelor din România, secate de MHC-uri, betonate și defrișate! Adevărul este că banii pescarilor au finanțat întotdeauna activitatea de vânătoare, iar deciziile în AJVPS-uri au fost luate întotdeauna de vânători, aceste asociații fiind conduse întotdeauna de vânători! În 2017 ANPA a demarat o procedură de atribuire a zonelor de pescuit. Dar această atribuire a fost doar o simulare de a preda în mod legal în gestiune zonele de pescuit AJVPS-urilor (cu mici excepții). ”Întâmplător”, 80% dintre zonele de pescuit au fost contractate de AJVPS-uri. Asta înseamnă că 80% din totalul zonelor de pescuit din România sunt momentan gestionate de vânători! Licitațiile pentru zonele de pescuit organizate începând cu anul 2017 au pornit de la o idee bună, dar a rezultat un dezastru generat de prostie, incompetență și hoție. Pe 20 martie, în Camera Deputaților s-a votat o lege care va modifica legislația de pescuit, într-un mod evident în favoarea AJVPS-urilor. Detalii aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16182 Mai exact, organizațiile vânătorești - NU PESCĂREȘTI!, care au contracte de gestionare a zonelor de pescuit, vor avea competența de a sancționa contravențiile din Legea Pescuitului. Ba mai mult, vor putea instrumenta fapte care constituie infracțiuni. Asta fără a avea pregătirea necesară sau măcar un curs elementar de agent constator, în comparație cu angajații Poliției și Jandarmeriei Române care urmează o școlarizare aparte sau funcționarii publici (angajați ANPA sau ai Gărzii de Mediu), care răspund pentru ceea ce fac! Acești paznici de vânătoare ai AJVPS-urilor sunt de cele mai multe ori slab pregătiți profesional și vor putea să facă abuz de această putere care ar urma să li se dea! Totodată, permisele de pescuit ar fi valabile doar la nivel apelor gestionate de fiecare AJVPS județean, întrucât reciprocitatea deocamdată reprezintă o enigmă în materie de aplicabilitate. Articolele 12, 15 și 18 de aici probează ce am scris mai sus: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr132_17__1_.pdf Am fi perfect de acord ca permisele să fie valabile doar pe anumite zone de pescuit, atâta timp cât atribuirea zonelor de pescuit s-ar realiza pe criterii de performanță și cu obligații clare de a asigura condiții cât mai bune de practicare a pescuitului recreativ. După mijlocul anilor 2000 au început să apară și alte asociații, multe dintre ele începând să facă treabă bună (Vizpart, Filiala Pescarilor Sibiu, Aqua Crisius, CRE Bacău, Asociația Club Sportiv Bucovina Fishing, Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni etc.) și implicit să câștige tot mai mulți adepți, în dauna AJVPS-urilor. Practic, prin promulgarea acestei legi, asociațiile de pescari nou înființate ar fi ”moarte din fașă”, iar puținele asociații de pescari care au izbutit să gestioneze câteva ape (20 % din totalul de la nivel național; restul de 80 % sunt gestionate de AJVPS-uri) vor asista neputincioase cum vânătorii pot aplica legea, iar reprezentanții lor nu. Semnează dacă te-ai săturat ca vânătorii să conducă pescuitul din România!

Nu se știe dacă oamenirea a făcut pași ireversibili către autodistrugere. Totuși, natura se poate regenera dacă îi oferim ocazia, dacă o lăsăm în pace. Pădurile sunt o avere uriașă a românilor, așa cum se știm de mici. Nu numai că nu reușim să îndeplinim standardele europene de spațiu verde per locuitor al orașelor, dar dorim să împuținăm și din pădurile seculare care ne-au rămas. Trebuie să luăm atitudine.

Primarul Constantin Toma spune într-o postare pe contul personal de Facebook că cetăţenii buzoieni, nu trebuie să intre în panică în ceea ce privește îndepărtarea copacilor din Centrul Buzăului şi nici pentru noua formă de toaletare a arborilor care a început pe bulevardul Unirii Sud. Mai spune că în strategia primăriei de schimbare peisagistică a Buzăului, din cauza faptului că marea majoritate a arborilor din centru sunt fie bătrâni deperisaţi, cu putregai la baza trunchiului şi uscaţi, cu stadiul de dezvoltare lânced, fie cu trunchi înclinat etc. a decis să-i înlocuiască cu arbori ornamentali deosebiţi, care vor da o imagine mult mai frumoasă Buzăului. Domnul primar liniștește buzoienii astfel: operaţiiile de tăiere și toaletare sunt făcute de un buzoian, salariat la URBIS, care a lucrat în Anglia 11 ani toaletând copaci, având o mulţime de certificate de profesionist în domeniu. Prin această petiție dorim să transmitem primarului Constantin Toma faptul că îmbunătățirea imaginii peisagistice a municipiului Buzău se poate face exclusiv prin crearea de noi spații verzi, de plantarea de flori, arbori și arbuști care să completeze arhitectura clădirilor din Buzău. Dorim să aducem aminte domnului primar și faptul că de la începutul mandatului său a reclamat în permanență situația precară a spațiilor verzi din municipiu, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi.

Efecte pozitive: -Galaţi-oraşul unde gunoiul va fi negru, verde , galben; -Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, având ca efect pe termen mediu şi lung reducerea costurilor de colectare şi transport; -Implicarea comunităţii în sortarea deşeurilor; -Informarea şi conştientizarea cetăţenilor asupra beneficiilor colectării selective. Concluzie: Gălățenii trebuie să înceapă să selecteze gunoiul!

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Fără o politică guvernamentală care să explice și să încurajeze reducerea poluării mediului înconjurator ne vom îndrepta cu siguranță către timpurile ce au determinat schimbările climatice a căror consecințe astăzi le trăim în toată lumea: furtuni, secetă prelungită, creșterea temperaturii medii anuale. Fără promovarea și exploatarea corectă a resurselor regenerabile (deci care se regenerează raportat la scara umană a timpului) vom exploata în continuare acele resurse ne-regenerabile: hidrocarburi, lemn, pacură, gaz, etc., resurse grav poluante pentru mediul inconjurător, consecința fiind deșertificarea României și consecințele ce acest lucru îl implică.