Poluarea ne afectează sănătatea pe termen lung, dar ne face și mai sensibili în fața COVID.

Traseele 44 si 45 sunt disfunctionale datorita regularizarii fara calatori in capatul lui 3/24, la mijlocul buclei Dorobantilor - Mall - Gheorgheni. Astfel, un calator poate calatori direct cu 44 de pe Titulescu in Grigorescu, dar nu si invers, calatorii fiind dati jos si autobuzul stationand in capatul lui 3. In mod similar, se poate ajunge din Gheorgheni in Zorilor cu 45-ul, dar nu si din Zorilor in Gheorgheni. Planificarea disfunctionala limiteaza succesul noilor trasee, limitand legaturile oferite de acestea. Măsură propusă permite conectivitate directă între IRA, cartierul Gheorgheni și Iulius Mall dar și a campusurilor universitare UTCN din Mărăști, FSEGA și respectiv Observator.

Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.

În ultima perioadă, locuitorii din județul Ilfov au reclamat apariția un miros foarte puternic, înecăcios, toxic, noaptea după ora 23:00. Această situație a apărut în aprilie 2020, dar a continuat până acum (august 2020). Atât în aprilie 2020 cât si acum, zeci de locuitori au reclamat această situație la 112 (noaptea, când mirosul este persistent), au făcut adrese la Garda de Mediu, au contactat televiziunile. Deși autoritățile răspund mereu că este vorba despre incendii de vegetație, totuși mirosul reclamat este diferit de cel generat de simpla incendiere a vegetației; mirosul degajat pare a indica mai degrabă plastic și/sau deșeuri de altă natură. Dacă în aprilie 2020 rețeaua Airly indica un grad ridicat de poluare (PM10, PM 2,5 și O3), la acest moment este adevărat ca aceeași rețea indică un grad de poluare mai redus, cel puțin prin comparație. Totuși aspectul relevant rămâne poluarea aerului, disconfortul olfactiv și nu în ultimul rând impactul negativ asupra sănătății locuitorilor zonei.

Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti

Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari

Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

Update: "Ne-am bazat pe media să vă informeze, dar mai primim întrebări dacă s-a stopat inițiativa unor consilieri locali care doreau construcțiile abuzive în pădurea Făget și în livezi. Datorită aportului vostru, peste 5.000 de clujeni care v-ați mobilizat împotriva construcțiilor și defișărilor masive, dar și datorită sprijinului specialiștilor, acest furt al unor bunuri comune a fost stopat la timp. Trebuie însă să fim vigilenți în continuare pentru că sunt în continuare presiuni imobiliare pentru a construi în livezi și astfel pentru a modifica PUG-ul." - Adrian Dohotaru, co-inițiator al petiției SOS Pădurea Făget Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație. La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!

UE o subvenționează drept „biodiesel verde”, chiar dacă este de fapt de trei ori mai rău pentru schimbările climatice decât motorina obișnuită, din cauza defrișărilor pe care le provoacă. Zonele mari de păduri din Asia de Sud-Est sunt tăiate pentru a face loc culturilor precum uleiul de palmier sau soia. La rândul său, tone de dioxid de carbon sunt eliberate în atmosferă, contribuind la schimbările climatice și îmbunătățind regiunea. Pe măsură ce milioane de acri de păduri tropicale sunt distruse, orangutanii sunt privați de habitatul lor natural și mor de foame. Mulți sunt împușcați atunci când încearcă să hrănească fructe de palmier din plantații. Din cauza defrișărilor din cauza producției de ulei de palmier, populația de orangutane a scăzut cu aproximativ 50 la sută. Vestea bună este că UE are șansa de a opri defrișările din producția de ulei de palmier și de a ajuta la salvarea orangutanilor. Anul trecut, Parlamentul UE a votat încetarea subvenționării culturilor precum uleiul de palmier în motorină. Votul își propune să scadă treptat și să elimine treptat utilizarea combustibililor cu „risc ridicat” precum uleiul de palmier în UE până în 2030. În toată Europa, trebuie să facem vocea noastră auzită de Comisie pentru a ne asigura că nu mai ardem ulei de palmier în mașini, distrugând pădurile noastre, contribuind la schimbările climatice și ucigând orangutanii. Putem proteja orangutanii și pădurea tropicală de distrugerea uleiului de palmier - dar trebuie să acționăm acum. De ani de zile, UE s-a preluat la presiunea agenților de etichetare a biocombustibililor și apoi a subvenționat motorina cu ulei de palmier drept „combustibil verde” În săptămânile următoare, acestea vor continua să facă presiuni asupra UE pentru a menține și a continua să subvenționeze uleiul de palmier murdar în rezervoarele noastre încă mulți ani. Împreună, trebuie să anunțăm Comisia că vocile noastre sunt mai puternice decât lobbyiștii biocombustibili și că nu vom permite distrugerea pădurilor noastre și orangutanii să moară pentru ulei de palmier ieftin și „combustibili verzi falsi”.

Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.

Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!