Către: Radu Mihaiu, Cristina Prună, membrii în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și fonduri europene din Camera Deputaților.
Reabilitare termică fără bariere! Pentru eficiență energetică și facturi mai mici.
Către:
Parlamentul României,
Parlamentul României,
Subiect: Propunere pentru modificarea legislative privind facilitarea lucrărilor de izolare termică la nivel individual
Stimati Domni/Doamne
Vă scriu în calitatea mea de cetățean și contribuabil din circumscripția dumneavoastră, pentru a vă atrage atenția asupra unei probleme urgente care afectează siguranța energetică și bugetele familiale ale sute de mii de români. Aceasta se referă la barierele legislative care împiedică proprietarii individuali de apartamente din blocuri vechi să își îmbunătățească eficiența energetică.
1. Contextul urgent: O criză energetică și de cost de trai
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dezechilibrat profund piețele energetice globale. Prețurile la gaze și la energie electrică au ajuns la niveluri istorice, iar perspectiva iernilor următoare este una de criză perpetuă. România, deși are resurse proprii, nu este imună la aceste șocuri externe. Încălzirea a devenit o povară financiară enormă pentru familiile care trăiesc în blocuri cu pierderi termice enorme, construite în perioada comunistă. Statul a lansat, pe bună dreptate, programe de plafonari si subvenții (Casa Verde, Programul Rabla pentru aparate termice), dar un obstacol major rămâne: procedura aprobării lucrărilor.
2. Problema concretă: Bariera legala a autorizației de construcție
În prezent, pentru a izola termic fațada unui singur apartament dintr-un bloc, proprietarul se lovește de o piedică aproape infrășuntabilă:
- Legea 50/1991 cere autorizație de construcție pentru orice lucrare care modifică aspectul exterior.
- Legea 196/2018 cere acordul unanim al asociației de proprietari pentru a interveni pe o parte comună (fațada).
Acest dublu obstacol are următoarele efecte negative: - Îngheață inițiativa individuală: Un singur proprietar care refuză sau este inactiv poate bloca lucrarea pentru întregul bloc, chiar dacă majoritatea ar dori să procedeze cu izolarea integrală.
- Întârzie masiv implementarea fondurilor: Programele de finanțare sunt condiționate de aprobări care pot dura luni sau ani de birocrație și consens imposibil de obținut.
- Menține risipa energetică: Clădirile continuă să piardă căldură, banii cetățenilor se duc pe geam, iar dependența de import și consumul mare de energie rămân ridicate.
3. Propunerea de măsură realistă și rezolvabilă
Vă propun să inițiați sau să susțineți o modificare legislativă clară și eficientă, care să treacă dincolo de simpla sesizare a problemei. Propunerea ar putea avea două componente:
A. Modificarea Legii 50/1991 (sau a normelor de aplicare) pentru a EXCEPTA de la obligativitatea autorizației de construcție lucrările de izolare termică exterioară individuală, ÎN CONDIȚII SPECIFICE:
- Lucrarea se realizează conform unui proiect tip / ghid tehnic aprobat de Ministerul Dezvoltării, care să prevadă soluții tehnice pentru a evita punțile termice și degradarea clădirii (ex: izolarea continuă pe conturul complet al apartamentului, inclusiv laturile laterale).
- Se obține un acord majoritar simplu (ex: 51% sau 66%) din asociația de proprietari, nu acordul unanim.
- Aspectul estetic (culoarea, textura) se aliniază unui standard stabilit de asociație sau de autoritatea locală, pentru a menține armonia fațadei.
B. Modificarea complementară a Legii 196/2018 pentru a clarifica că acordul pentru izolarea termică individuală se obține cu majoritate simplă/calificata, iar proprietarii care refuză fără motive tehnice întemeiate nu pot bloca o măsură de eficiență energetică ce are impact pozitiv asupra întregii clădiri.
4. De ce este aceasta o soluție benefică?
- Pentru cetățeni: Le redă puterea de a acționa rapid pentru a-și reduce facturile și a-și mări confortul, fără a fi ostatici ai unor vecini indeciși.
- Pentru stat: Reduce dramatic presiunea pe sistemul de subvenții și pe bugetele sociale pentru compensații la energie, prin accelerarea independenței energetice de la bază.
- Pentru mediu: Scade emisia de CO2 prin reducerea consumului de gaze și cărbuni pentru încălzire.
- Pentru economie: Stimulează piața lucrărilor de reparații și a materialelor de construcții, creând locuri de muncă locale.
- Este realistă: Nu propune eliminarea tuturor regulilor, ci raționalizarea lor. Păstrează controlul tehnic (prin proiect tip) și cel estetic (prin reguli clare), dar elimină birocrația excesivă care omoară intenția bună.
Stimate reprezentant, criza energetică ne confruntă cu nevoia de a fi pragmatici și rapizi. Libertatea cetățeanului de a-și investi banii pentru a-și proteja familia de ger și de facturi uriase nu ar trebui sufocată de norme concepute pentru alt context. Această modificare legislativă ar fi un semnal puternic că Parlamentul înțelege provocările reale ale populației și este pregătit să le rezolve cu măsuri concrete.
Vă rog să analizați această propunere și să vă folosiți poziția pentru a o aduce pe agenda Parlamentului României. Sunt la dispoziția dumneavoastră pentru a oferi detalii suplimentare sau a susține această inițiativă împreună cu alți cetățeni afectați.
Cu respect și încredere în implicarea dumneavoastră,
De ce este important?
Ascultă, știu că poate sună tehnic sau birocratic, dar chestia asta mă privește pe bune. E vorba de cei care trăiesc în blocurile alea vechi care aruncă căldura pe geam — cum a crescut bunica mea sau ai tăi. Iarna aceea li se întâmplă deja acum: stau cu două pulovere în casă și se uită la factură cu inima strânsă, că au ajuns să aleagă între căldură și mâncare. Totul de pe urma războiului și a prețurilor nebune.
E o problemă cu trei fețe.
Una emoțională: imaginează-ți să ai soluția la ușă — izolație, panouri — dar să nu poți să o aplici pentru că un vecin refuză sau pentru că statul îți cere autorizație de construcție ca și cum ai pune un etaj în plus. E frustrant și nelalocul lui.
Alta practică: România arde bani de pomana. Dacă fiecare apartament s-ar putea izola individual fără birocrație de 2 ani, s-ar reduce facturile la jumate, iar statul nu ar mai fi nevoit să dea atât de multe subvenții pentru compensații. Ar fi mai ieftin pentru toți.
Și una de bun simț: dacă vrei să schimbi ceva în țara asta, începi cu lucrurile mici care au impact imediat. Asta e una dintre ele: o lege care să dea oamenilor voie să-și facă casele mai eficiente, fără să-i oblige să stea la mila întregului scara blocului sau a unei autorizații imposibil de obținut.
Una emoțională: imaginează-ți să ai soluția la ușă — izolație, panouri — dar să nu poți să o aplici pentru că un vecin refuză sau pentru că statul îți cere autorizație de construcție ca și cum ai pune un etaj în plus. E frustrant și nelalocul lui.
Alta practică: România arde bani de pomana. Dacă fiecare apartament s-ar putea izola individual fără birocrație de 2 ani, s-ar reduce facturile la jumate, iar statul nu ar mai fi nevoit să dea atât de multe subvenții pentru compensații. Ar fi mai ieftin pentru toți.
Și una de bun simț: dacă vrei să schimbi ceva în țara asta, începi cu lucrurile mici care au impact imediat. Asta e una dintre ele: o lege care să dea oamenilor voie să-și facă casele mai eficiente, fără să-i oblige să stea la mila întregului scara blocului sau a unei autorizații imposibil de obținut.
Pe scurt, nu e doar despre cărămidă și polistiren. E despre demnitate, despre a nu îngheța în propria casă în secolul 21, și despre un prag de bun-simț pe care birocrația l-a uitat.