Burnoutul nu e o simplă oboseală. Este o stare profundă de epuizare fizică și emoțională, cauzată de stresul și suprasolicitarea la muncă, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019, ce distruge sănătatea, carierele și familiile.
Îl vezi peste tot în jurul tău. Îl vezi în colegul care se retrage tăcut, deși până ieri era foarte entuziasmat de munca lui. În prietena care se prăbușește după încă o zi de presiuni și termene imposibile. În părintele care n-are când să respire între muncă și viață personală. Poate chiar în tine.
Cu toate acestea, nu avem o lege care să ne protejeze, iar oamenii sunt lăsați fără apărare în fața acestui fenomen.
Burnoutul nu mai e o problemă individuală, ci o criză de sănătate publică.
Costurile tăcerii: burnoutul ne distruge viețile și economia
O persoană în burnout:
- se simte profund epuizată, fără energie și fără motivație;
- dezvoltă o lipsă de sens în ceea ce face, distanțare față de muncă și cinism;
- își vede ritmul și calitatea muncii degradându-se treptat;
- face mai multe greșeli, ia decizii mai slabe și devine mai puțin creativă;
- riscă să dezvolte depresie, anxietate, insomnii sau boli cardiovasculare;
- își vede familia și prietenii afectați: copiii cresc într-un mediu tensionat, partenerul privește neputincios cum persoana iubită se prăbușește, iar relațiile apropiate se destramă.
O companie cu angajați în burnout:
- se confruntă cu o creștere de 37% a absențelor și cu 50% mai multe incidente de siguranță la muncă pentru fiecare angajat în burnout;
- pierde angajați valoroși: oamenii epuizați sunt de 2,6 ori mai predispuși să își dea demisia;
- pierde anual între 15 și 20% din bugetul de salarii din cauza plecărilor voluntare provocate de epuizare;
- suportă costuri mai mari pentru recrutare, formare și adaptarea noilor angajați decât ar costa prevenirea burnoutului;
- își afectează reputația și capacitatea de a atrage sau păstra angajați valoroși.
O Românie care continuă să ignore burnoutul:
- rămâne în urmă, în timp ce alte țări europene (Danemarca, Franța, Letonia, Belgia, Olanda, Portugalia și Suedia) au deja sau dezvoltă soluții împotriva burnoutului;
- își pune în pericol viitorul, pentru că fără angajați sănătoși și motivați nu poate exista inovație, creștere și progres;
- acumulează pierderi economice uriașe, prin scăderea productivității și competitivității naționale;
- se confruntă cu o rată alarmantă a problemelor de sănătate: 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct legate de stresul la muncă.
#VremLegeaBurnout vine cu un apel ferm: această lege trebuie repusă urgent pe masa decidenților, într-o formă aplicabilă, coerentă și cu o largă susținere publică.
Legea aduce beneficii pentru toată lumea: angajații au parte de protecție și sănătate, angajatorii de echipe mai stabile și productive, iar statul de o economie mai sănătoasă și de costuri reduse în sistemul medical.
România nu-și mai poate permite să ignore această criză de sănătate publică sub pretextul costurilor de implementare sau din lipsa de voință politică. E mai ieftin să previi decât să repari.
Ajută-ne să strângem 25.000 de semnături! E un prim pas. Ai putea fi chiar tu, sau cineva drag ție, într-un moment de cumpănă cauzat de burnout.
Burnoutul ne privește pe toți și fiecare semnătură contează.
Semnează petiția și dă-o mai departe colegilor, familiei și cunoscuților.
.jpg)