Către: Actualul și viitorul Președinte al României
Cerem recunoașterea oficială a suferințelor copiilor instituționalizați în perioada 1966-1997
Solicităm formarea unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor instituționalizați, ca urmare a decretului 770 / 1966, pentru a aduce la lumină realitățile ascunse ale vieții și suferinței lor și dimensiunea fenomenului abandonului în România, cu scopul de a construi premisele unei recunoașteri oficiale a responsabilității statului român.
De ce este important?
Între 1966 și 1997, în România s-a petrecut una dintre cele mai dureroase și ascunse tragedii sociale: abandonul a aproximativ o jumătate de milion de copii în instituții de stat. Generații întregi au crescut în condiții inumane, într-un sistem care a înlocuit afecțiunea cu indiferența, iar protecția cu abuzul.
Investigațiile IICCMER au descoperit că, între 1967 şi 1990, aproximativ 15.000 de copii au murit în cămine-spital în România, din cauze prevenibile sau tratabile, cum ar fi malnutriția sau pneumonia. Rata mortalităţii în aceste centre pentru „nerecuperabili” era cuprinsă între 50 şi peste 80%, ceea ce ne arată că internarea într-un cămin-spital a echivalat deseori cu condamnarea la moarte într-un sistem care extermina sistematic, prin neglijență, copiii cu dizabilități.
Studiul „Cauze ale instituționalizării copiilor în leagăne și secții de distrofici în România” elaborat de Ministerul Sănătății, IOMC și UNICEF în 1991, arată că în România existau 700 de instituții de ocrotire pentru copii, dintre care 112 erau leagăne de copii și secții de distrofici pentru grupa de vârstă 0-3 ani. Numărul copiilor care au suferit tratamente neomenoase în aceste instituții nu este cunoscut, iar arhivele sunt în cea mai mare parte inaccesibile.
Aceste atrocități au fost ignorate prea mult timp, iar efectele lor se văd și astăzi în abuzurile care persistă în instituțiile de protecție pentru copii, adulți sau vârstnici.
Semnează și susține acest demers pentru adevăr și recunoaștere!
Lista semnatarilor e deschisă de:
Oana Drăgulinescu (Muzeul Abandonului)
Alexandru Ivănoiu (Horror Vacui & Papercuts Platform)
Laurențiu Lazăr (Justice Initiative)
Georgiana Pascu (CRJ)
Dan Mihai Țălnaru (IICCMER)
Luciana Jinga (IICCMER)
Florin S. Soare (IICCMER)
Liliana Popa (Hope and Homes for Children)
Ian Tilling (Asociația Casa Ioana)