S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Tánczos Barna, Ministrul Mediului; ANRE; Comisia Europeană; Garda Națională de Mediu
Cerem respectarea deciziei judecătorești care a salvat râul Taia
Noi, semnatarii acestei petiții, cerem ministrului mediului, domnul Tánczos Barna, să trimită la APM Hunedoara Corpul de Control, să oprească procedura/dezbaterea ilegală care încalcă decizia judecătorească definitivă din dosarul 2451/97/2016 de la Tribunalul Hunedoara (proces câștigat de Bankwatch Romania). Deși instanța a anulat decizia etapei de încadrare și autorizația de mediu, nelăsând nicio portiță pentru reautorizarea microhidrocentralei construite ilegal pe râul Taia, APM Hunedoara face a doua oară demersuri pentru încălcarea deciziei judecătorești, organizează a doua oară o dezbatere publică ilegală, în 30 martie 2022.
Cerem ANRE să recupereze banii furați de la cetățeni prin emiterea de certificate verzi pentru microhidrocentrala care a funcționat ilegal, în baza unei autorizații ilegale, din 2015 până în 2018. Certificatele verzi emise, cu o ironie sadică, pentru microhidrocentralele care distrug natura reprezintă una dintre cauzele facturilor cu sume exagerate pe care le plătim.
Cerem Comisiei Europene ca, în cazul infringementului cu numărul INFR(2015)4036, deschis și pentru cazul Taia, să solicite respectarea Directivei privind Răspunderea de Mediu, să ceară demolarea construcției edificate peste un habitat prioritar și aducerea întregii zone la starea inițială, prin reconstrucție ecologică. Suntem în deceniul ONU al refacerii ecosistemelor, de aceasta depinde bunăstarea și chiar existența omenirii.
Cerem Gărzii Naționale de Mediu să constate că, conform documentelor depuse de Hidro Clear SRL, care sună a autodenunț, specia prioritară Austropotamobius torrentium a disparut de pe valea Taia, fapt ce intră sub incidența art. 52, alin. (1), litera c) din OUG 57/2007. Și să ia măsurile legale care se impun. Trebuie luat în considerare conceptul de unitate spațială, din ghidul oficial ”IUCN Green Status of Species”. Chiar și studiul comandat de Guvernul României pentru infringementul în cauză recunoaște impactul semnificativ asupra a trei specii din fișa sitului. [1]
Cerem ANRE să recupereze banii furați de la cetățeni prin emiterea de certificate verzi pentru microhidrocentrala care a funcționat ilegal, în baza unei autorizații ilegale, din 2015 până în 2018. Certificatele verzi emise, cu o ironie sadică, pentru microhidrocentralele care distrug natura reprezintă una dintre cauzele facturilor cu sume exagerate pe care le plătim.
Cerem Comisiei Europene ca, în cazul infringementului cu numărul INFR(2015)4036, deschis și pentru cazul Taia, să solicite respectarea Directivei privind Răspunderea de Mediu, să ceară demolarea construcției edificate peste un habitat prioritar și aducerea întregii zone la starea inițială, prin reconstrucție ecologică. Suntem în deceniul ONU al refacerii ecosistemelor, de aceasta depinde bunăstarea și chiar existența omenirii.
Cerem Gărzii Naționale de Mediu să constate că, conform documentelor depuse de Hidro Clear SRL, care sună a autodenunț, specia prioritară Austropotamobius torrentium a disparut de pe valea Taia, fapt ce intră sub incidența art. 52, alin. (1), litera c) din OUG 57/2007. Și să ia măsurile legale care se impun. Trebuie luat în considerare conceptul de unitate spațială, din ghidul oficial ”IUCN Green Status of Species”. Chiar și studiul comandat de Guvernul României pentru infringementul în cauză recunoaște impactul semnificativ asupra a trei specii din fișa sitului. [1]
De ce este important?
Distrugerea Văii Taia a fost contestată încă din 2013, când habitatul prioritar din superba luncă situată amonte de chei a fost defrișat. Apoi societatea civilă a preluat cazul și totul s-a terminat când Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursurile depuse de Hidro Clear și APM Hunedoara și a menținut decizia Tribunalului Hunedoara. Aici s-a terminat demersul pentru natură.
Dar apoi firma Hidro Clear a dus ”încălcarea regulilor jocului” într-o nouă etapă. În continuare nu mai este doar despre protecția patrimoniului natural, este despre protejarea statului de drept.
Deși ca să ceri autorizație de mediu trebuie să ai întâi acord de mediu, iar instanța a anulat și decizia de încadrare care ținea loc de acord de mediu, Hidro Clear a cerut emiterea unei noi autorizații de mediu, iar APM Hunedoara i-a ținut isonul.
Statul de drept este esențial într-o democrație, fără el nimic nu funcționează. Încălcare ostentativă a unei decizii judecătorești definitive, chiar de către o instituție publică, reprezintă un precedent de o gravitate extremă. Tribunalul Hunedoara a hotărât, fără echivoc, că microhidrocentrala firmei Hidro Clear nu are ce să caute în locația respectivă, în situl Natura 2000 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Chiar și Ministerul Justiției a constatat că APM Hunedoara încalcă cu bună știință decizia instanței, că ceva ce nu are voie să existe evident că nu are voie nici să funcționeze. [2]
Miza cazului este și simbolică. APM Hunedoara vrea să emită o nouă autorizație de mediu pentru ca superbul râu de munte Taia să fie din nou băgat în țeavă, după ce a fost eliberat din țeavă în 2018. Este singurul râu de munte din România care a fost eliberat din țeavă, care a fost scăpat din ghearele mafiei microhidrocentralelor, prin intervenția justiției.
Avem aici și o crasă bătaie de joc față de locuitorii din Petrila. Li s-a spus că microhidrocentrala ar asigura iluminatul public, când în realitate producția ei mergea direct în sistemul național iar autoritățile locale primeau, în baza acordului de parteneriat, doar cca. 3000 de lei/lună. Ținând cont de populația orașului, revin 0,13 lei/persoană.
Dacă am ajuns să ne vindem natura și potențialul ecoturistic fabulos pentru 13 bani înseamnă că suntem mai rău ca băștinașii din insulele exotice care erau ”cumpărați” cu mărgele de sticlă în perioada colonială. [3]
Avem și o problemă de siguranță națională aici, din moment ce distrugerea apelor este menționată la art. 3, lit. m) din legea privind securitatea națională a României. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, ar trebui în plus să se verifice dacă firma deținută de Igor Siccardi nu trebuie să facă obiectul unor sancțiuni.
[1] http://www.mmediu.ro/articol/studiul-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-a-constructiei-si-exploatarii-lucrarilor-de-amenajare-pentru-valorificarea-potentialului-hidroenergetic-prin-microhidrocentrale-amplasate-pe-cursurile-de-apa-capra-buda-otic-izvorul-mircea-cuca-cartisoar/4742
[2]https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2011%2006%20gotiu%202739c%20MJ.pdf
[3]https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/resrecfiles/WCC_2020_RES_008_EN.pdf
Dar apoi firma Hidro Clear a dus ”încălcarea regulilor jocului” într-o nouă etapă. În continuare nu mai este doar despre protecția patrimoniului natural, este despre protejarea statului de drept.
Deși ca să ceri autorizație de mediu trebuie să ai întâi acord de mediu, iar instanța a anulat și decizia de încadrare care ținea loc de acord de mediu, Hidro Clear a cerut emiterea unei noi autorizații de mediu, iar APM Hunedoara i-a ținut isonul.
Statul de drept este esențial într-o democrație, fără el nimic nu funcționează. Încălcare ostentativă a unei decizii judecătorești definitive, chiar de către o instituție publică, reprezintă un precedent de o gravitate extremă. Tribunalul Hunedoara a hotărât, fără echivoc, că microhidrocentrala firmei Hidro Clear nu are ce să caute în locația respectivă, în situl Natura 2000 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Chiar și Ministerul Justiției a constatat că APM Hunedoara încalcă cu bună știință decizia instanței, că ceva ce nu are voie să existe evident că nu are voie nici să funcționeze. [2]
Miza cazului este și simbolică. APM Hunedoara vrea să emită o nouă autorizație de mediu pentru ca superbul râu de munte Taia să fie din nou băgat în țeavă, după ce a fost eliberat din țeavă în 2018. Este singurul râu de munte din România care a fost eliberat din țeavă, care a fost scăpat din ghearele mafiei microhidrocentralelor, prin intervenția justiției.
Avem aici și o crasă bătaie de joc față de locuitorii din Petrila. Li s-a spus că microhidrocentrala ar asigura iluminatul public, când în realitate producția ei mergea direct în sistemul național iar autoritățile locale primeau, în baza acordului de parteneriat, doar cca. 3000 de lei/lună. Ținând cont de populația orașului, revin 0,13 lei/persoană.
Dacă am ajuns să ne vindem natura și potențialul ecoturistic fabulos pentru 13 bani înseamnă că suntem mai rău ca băștinașii din insulele exotice care erau ”cumpărați” cu mărgele de sticlă în perioada colonială. [3]
Avem și o problemă de siguranță națională aici, din moment ce distrugerea apelor este menționată la art. 3, lit. m) din legea privind securitatea națională a României. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, ar trebui în plus să se verifice dacă firma deținută de Igor Siccardi nu trebuie să facă obiectul unor sancțiuni.
[1] http://www.mmediu.ro/articol/studiul-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-a-constructiei-si-exploatarii-lucrarilor-de-amenajare-pentru-valorificarea-potentialului-hidroenergetic-prin-microhidrocentrale-amplasate-pe-cursurile-de-apa-capra-buda-otic-izvorul-mircea-cuca-cartisoar/4742
[2]https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2011%2006%20gotiu%202739c%20MJ.pdf
[3]https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/resrecfiles/WCC_2020_RES_008_EN.pdf