• Salvați pădurile și râurile din Călimani, salvați lostrițele!
    O mare parte din Valea Răstoliței, cu tot cu confluența celor trei râuri care formează Răstolița (Secu, Pârâul Mijlociu și Tihul), se dorește a fi defrișată și înlocuită cu un lac artificial, fără nicio valoare conservativă. ”IUCN Global Ecosystem Typology 2.0” clasifică astfel de ecosisteme antropice ca fiind biomuri umede artificiale, nici măcar nu le consideră lacuri [1]. În plus, aceste acumulări artificiale emit masiv gaze cu efect de seră, în special metan. Iar suprafața lor mare cauzează pierderi mari de apă prin evaporare, accentuând aridizarea în țări cu climă contintală, precum România. Proiectul hidroenergetic care necesită defrișarea pentru care Hidroelectrica solicită acord de mediu nu implică doar secarea Răstoliței aval de baraj, ci și captarea râurilor Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca. Proiectul nu se oprește la exterminarea rețelei hidrografice de pe versantul sudic al Călimanilor, ci devastează și cursul Mureșului. Aval de confluența cu Ilva debitul Mureșului va fi succesiv diminuat, iar aval de centrala hidroelectrică Mureșul are fi devastat de hydropeaking care se va resimți grav pe zeci de kilometri în aval. După distrugerea Grotelor Luanei de către aceiași ceaușiști, Călimanii au mai rămas cu o singură ”minune”: populația de lostrițe care se încăpățânează să supraviețuiască aici, singura populație românească viabilă de lostrițe. Dacă defrișarea are loc și proiectul hidroenergetic este finalizat, lostrițele nu mai au nicio șansă de supraviețuire, după cum se atrage atenția într-un raport IUCN [2]. Ministerul Mediului (cu cohorta sa de instituții subordonate) uită că este membru IUCN. [1] https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2020-037-En.pdf [2] http://www.iucnffsg.org/wp-content/uploads/2016/12/2015-FFSG-Annual-Report.pdf
    1.419 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Cerem respectarea deciziei judecătorești care a salvat râul Taia
    Distrugerea Văii Taia a fost contestată încă din 2013, când habitatul prioritar din superba luncă situată amonte de chei a fost defrișat. Apoi societatea civilă a preluat cazul și totul s-a terminat când Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursurile depuse de Hidro Clear și APM Hunedoara și a menținut decizia Tribunalului Hunedoara. Aici s-a terminat demersul pentru natură. Dar apoi firma Hidro Clear a dus ”încălcarea regulilor jocului” într-o nouă etapă. În continuare nu mai este doar despre protecția patrimoniului natural, este despre protejarea statului de drept. Deși ca să ceri autorizație de mediu trebuie să ai întâi acord de mediu, iar instanța a anulat și decizia de încadrare care ținea loc de acord de mediu, Hidro Clear a cerut emiterea unei noi autorizații de mediu, iar APM Hunedoara i-a ținut isonul. Statul de drept este esențial într-o democrație, fără el nimic nu funcționează. Încălcare ostentativă a unei decizii judecătorești definitive, chiar de către o instituție publică, reprezintă un precedent de o gravitate extremă. Tribunalul Hunedoara a hotărât, fără echivoc, că microhidrocentrala firmei Hidro Clear nu are ce să caute în locația respectivă, în situl Natura 2000 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Chiar și Ministerul Justiției a constatat că APM Hunedoara încalcă cu bună știință decizia instanței, că ceva ce nu are voie să existe evident că nu are voie nici să funcționeze. [2] Miza cazului este și simbolică. APM Hunedoara vrea să emită o nouă autorizație de mediu pentru ca superbul râu de munte Taia să fie din nou băgat în țeavă, după ce a fost eliberat din țeavă în 2018. Este singurul râu de munte din România care a fost eliberat din țeavă, care a fost scăpat din ghearele mafiei microhidrocentralelor, prin intervenția justiției. Avem aici și o crasă bătaie de joc față de locuitorii din Petrila. Li s-a spus că microhidrocentrala ar asigura iluminatul public, când în realitate producția ei mergea direct în sistemul național iar autoritățile locale primeau, în baza acordului de parteneriat, doar cca. 3000 de lei/lună. Ținând cont de populația orașului, revin 0,13 lei/persoană. Dacă am ajuns să ne vindem natura și potențialul ecoturistic fabulos pentru 13 bani înseamnă că suntem mai rău ca băștinașii din insulele exotice care erau ”cumpărați” cu mărgele de sticlă în perioada colonială. [3] Avem și o problemă de siguranță națională aici, din moment ce distrugerea apelor este menționată la art. 3, lit. m) din legea privind securitatea națională a României. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, ar trebui în plus să se verifice dacă firma deținută de Igor Siccardi nu trebuie să facă obiectul unor sancțiuni. [1] http://www.mmediu.ro/articol/studiul-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-a-constructiei-si-exploatarii-lucrarilor-de-amenajare-pentru-valorificarea-potentialului-hidroenergetic-prin-microhidrocentrale-amplasate-pe-cursurile-de-apa-capra-buda-otic-izvorul-mircea-cuca-cartisoar/4742 [2]https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2011%2006%20gotiu%202739c%20MJ.pdf [3]https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/resrecfiles/WCC_2020_RES_008_EN.pdf
    1.335 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Fara constructii pe plaja CORBU si VADU in Rezervatia Natura 2000 si Biosfera Deltei Dunarii
    Protejarea ariilor naturale, a plajelor virgine , de constructii de beton si sticla , este datoria noastra a fiecarui cetaten al aceste tari. http://www.anpm.ro/documents/18093/48762593/EA+18+imobile_final.pdf Un studiu cel putin dubios , pentru fauna si flora din aceste arii protejate de lege , elaborat in vederea obtinerii autorizatiei de mediu . Dezastru ecologic ! Acesta inseamna sfarsitul, prin distrugere a acestor zone din patrimoniul ariilor protejate. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/plaja-de-la-corbu-a-intrat-in-vizorul-dezvoltatorilor-imobiliari-primarul-despre-constructiile-ridicate.html
    17.448 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Dan Stancu
  • Octavian Berceanu repus in functie
    Exista istoricul poluarii aerului in Bucuresti si acesta arata depasiri enorme la toti parametrii masurati in perioada noiembrie - ianuarie. La o saptamana dupa instalarea in functie a lui Octavian Berceanu poluarea aerului in Bucuresti ajunge pe "verde" si ramane asa pana la momentul destituirii sale. Nu exista studii medicale sau statistice publicate despre consecintele poluarii in Bucuresti prin incinerarea deseurilor, dar daca aceste studii ar exista sau s-ar da publicitatii cred ca oricine ar realiza cat de grava este situatia. Studii asemanatoare din capitale europene mai putin afectate decat Bucurestiul arata o crestere alarmanta a afectiunilor pulmonare grave ca bronho-pneumopatia obstructiva cronica, astm sau cancer pulmonar. Este vorba de sanatatea noastra si de cea a copiilor nostri.
    34 din 100 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu
  • Vrem perdele forestiere în jurul platformelor industriale din judeţul Mureş!
    Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde
    524 din 600 Semnături
    Inițiat de plusdeverde . Picture
  • Solicităm stoparea accesului motocicliștilor enduro pe Valea Căpușului
    Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.
    585 din 600 Semnături
    Inițiat de Daramus Ovidiu
  • Salvați cascada Bigăr!
    Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected] ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/
    1.245 din 2.000 Semnături
    Inițiat de ViitorPlus asociația pentru dezvoltare durabilă Picture
  • Vrei ca România să nu mai fie groapa de gunoi a Europei !?
    Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!
    1.055 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Silviu Marian
  • S.O.S. - Cetățenii din Săcele își vor cartierele curate
    Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.
    88 din 100 Semnături
    Inițiat de Fekete Florian
  • Interzicerea Pescuitului Comercial in raul Prut si lacul Stanca Costesti
    Este foarte important pentru că toate speciile de pești, indiferent de valoarea lor economică, își au rolul lor bine definit în cadrul ecosistemelor acvatice, iar păstrarea acestui tezaur viu impune o cunoaștere științifică susținută în timp și spațiu, plus o continuă educare a populației autohtone actuale și mai ales viitoare, în spiritul conservativ și de exploatare durabilă a resursei din raul Prut si lacul de acumulare Stanca Costesti.
    2.362 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Dan Chirosca
  • Opriți distrugerea spațiilor verzi din inima Oradei
    Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!
    800 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Romina Popa
  • Opriti distrugerea Parcului Natural Bucegi
    Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!
    272 din 300 Semnături
    Inițiat de Radu Ion Antonescu