• Interzicerea activităților de pescuit comercial pe râurile Olt, Prut și Siret
    Până în 2009-2010 nu a existat această activitate în afară de Dunăre (în special Deltă) și Prut, unde pescuitul cu plase și alte unelte de capturare a peștelui este o activitate tradițională. De atunci, niște șmecheri profită de legislația croită anume pentru a le permite braconajul legalizat pe Olt și Siret, dar și pe Prut, deși capturile raportate sunt derizorii și probabil banii negri generați ca urmare a valorificării peștelui plăsuit alimentează buzunarele care trebuie. Continuarea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret nu are nici o justificare, fie că vorbim din punct de vedere social sau al pescăriei Românești în general, în contextul impactului pe care îl are această activitate asupra biodiversității acvatice. Pe toate cele trei râuri s-au raportat în medie pe an, în perioada 2016-2020, o cantitate de 62,6 tone de pește, provenită din activitatea de pescuit comercial realizată de către 202 de pescari autorizați în medie/an. Adică o medie de 300 de kilograme/pescar comercial/an, cam cât poate să rețină un pescar cu undița în aproximativ 2 luni (legea permite reținerea a 5 kilograme de pește/zi sau a unui exemplar mai mare, dacă este reținut doar acesta). Să nu ne zică cineva că vin pescarii comerciali cu bani de acasă ca să bage plasele în apele patriei! Ori e la mintea cocoșului că nu ai cum să plătești licențe, autorizații și permise pentru practicarea pescuitului comercial, la care se mai adaugă costuri cu combustibilul și întreținerea echipamentelor (bărci, motoare, plase etc.) pentru pește care valorează sub 100 euro/lună (conform unora dintre raportări). Râul Olt: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Ionești, Băbeni, Drăgășani, Strejești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni (în 2022) dar s-au raportat capturi comerciale doar pe primele patru corpuri de apă. În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 71 pescari profesioniști, cu o creștere de 500% între 2016 și 2020, de la 21 la 99 pescari. În această perioadă aceștia au raportat în medie 25 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 20.5% din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Olt, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Prut: este permis pescuitul comercial pe următoarele sectoare Dunăre-confluență râul Elan; confluență râul Elan-km284(Drânceni);km514-km544(Baraj Stânca Costești); lac de acumulare Stânca Costești (km 544-km 614), km 614 (Manoleasa Prut)-km 742 (graniță). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 107 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 28 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 57 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Prut, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Siret: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Răcăciuni, Berești, Călimănești și Movileni (în 2022). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 23 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 20 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 26 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Cantitățile de pește raportate din pescuitul comercial sunt extrem de mici iar gradul de realizare al cotei este la un procent îngrijorător, cea ce denotă fie o scădere drastică a stocurilor, fie comercializarea peștelui neraportat pe piața neagră. De asemenea atragem atenția asupra unui fenomen îngrijorător de pescuit ilegal, neraportat, nereglementat (INN, despre care am amintit anterior), pentru că altfel nu se poate explica sustenabilitatea activității de pescuit comercial, în contextul în cantitățile raportate lunar de fiecare pescar sunt derizorii și nesustenabile pentru un trai decent sau măcar a amortiza investițiile necesare desfășurării activităților de pescuit comercial. De asemenea, impactul bugetar, prin interzicerea activității de pescuit comercial este infim, deoarece de exemplu pe Olt, în perioada 2016 -2020 s-au încasat la bugetul statului, prin taxe specifice pentru practicarea activităților de pescuit comercial (licențe, autorizații, permise) , în medie 1704 Euro/an. În acest context considerăm că interzicerea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret este o necesitate URGENTĂ care nu poate suferi amânare, dacă nu vrem să distrugem iremediabil fondurile piscicole unde această activitate este momentan permisă! Mai mult decât atât, pescuitul comercial pe râurile interioare e jaf, e braconaj ”cu perdea”! Sursă date: ANPA (https://www.cdep.ro/)
    2.157 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Paul Danciu
  • Contestație colectivă la consultare „PUZ – construire variantă ocolitoare Sibiu Sud”
    A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.
    778 din 800 Semnături
    Inițiat de Locuitori Sibiu Rasinari
  • Salvați pădurile și râurile din Călimani, salvați lostrițele!
    O mare parte din Valea Răstoliței, cu tot cu confluența celor trei râuri care formează Răstolița (Secu, Pârâul Mijlociu și Tihul), se dorește a fi defrișată și înlocuită cu un lac artificial, fără nicio valoare conservativă. ”IUCN Global Ecosystem Typology 2.0” clasifică astfel de ecosisteme antropice ca fiind biomuri umede artificiale, nici măcar nu le consideră lacuri [1]. În plus, aceste acumulări artificiale emit masiv gaze cu efect de seră, în special metan. Iar suprafața lor mare cauzează pierderi mari de apă prin evaporare, accentuând aridizarea în țări cu climă contintală, precum România. Proiectul hidroenergetic care necesită defrișarea pentru care Hidroelectrica solicită acord de mediu nu implică doar secarea Răstoliței aval de baraj, ci și captarea râurilor Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca. Proiectul nu se oprește la exterminarea rețelei hidrografice de pe versantul sudic al Călimanilor, ci devastează și cursul Mureșului. Aval de confluența cu Ilva debitul Mureșului va fi succesiv diminuat, iar aval de centrala hidroelectrică Mureșul are fi devastat de hydropeaking care se va resimți grav pe zeci de kilometri în aval. După distrugerea Grotelor Luanei de către aceiași ceaușiști, Călimanii au mai rămas cu o singură ”minune”: populația de lostrițe care se încăpățânează să supraviețuiască aici, singura populație românească viabilă de lostrițe. Dacă defrișarea are loc și proiectul hidroenergetic este finalizat, lostrițele nu mai au nicio șansă de supraviețuire, după cum se atrage atenția într-un raport IUCN [2]. Ministerul Mediului (cu cohorta sa de instituții subordonate) uită că este membru IUCN. [1] https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2020-037-En.pdf [2] http://www.iucnffsg.org/wp-content/uploads/2016/12/2015-FFSG-Annual-Report.pdf
    1.438 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Cerem respectarea deciziei judecătorești care a salvat râul Taia
    Distrugerea Văii Taia a fost contestată încă din 2013, când habitatul prioritar din superba luncă situată amonte de chei a fost defrișat. Apoi societatea civilă a preluat cazul și totul s-a terminat când Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursurile depuse de Hidro Clear și APM Hunedoara și a menținut decizia Tribunalului Hunedoara. Aici s-a terminat demersul pentru natură. Dar apoi firma Hidro Clear a dus ”încălcarea regulilor jocului” într-o nouă etapă. În continuare nu mai este doar despre protecția patrimoniului natural, este despre protejarea statului de drept. Deși ca să ceri autorizație de mediu trebuie să ai întâi acord de mediu, iar instanța a anulat și decizia de încadrare care ținea loc de acord de mediu, Hidro Clear a cerut emiterea unei noi autorizații de mediu, iar APM Hunedoara i-a ținut isonul. Statul de drept este esențial într-o democrație, fără el nimic nu funcționează. Încălcare ostentativă a unei decizii judecătorești definitive, chiar de către o instituție publică, reprezintă un precedent de o gravitate extremă. Tribunalul Hunedoara a hotărât, fără echivoc, că microhidrocentrala firmei Hidro Clear nu are ce să caute în locația respectivă, în situl Natura 2000 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Chiar și Ministerul Justiției a constatat că APM Hunedoara încalcă cu bună știință decizia instanței, că ceva ce nu are voie să existe evident că nu are voie nici să funcționeze. [2] Miza cazului este și simbolică. APM Hunedoara vrea să emită o nouă autorizație de mediu pentru ca superbul râu de munte Taia să fie din nou băgat în țeavă, după ce a fost eliberat din țeavă în 2018. Este singurul râu de munte din România care a fost eliberat din țeavă, care a fost scăpat din ghearele mafiei microhidrocentralelor, prin intervenția justiției. Avem aici și o crasă bătaie de joc față de locuitorii din Petrila. Li s-a spus că microhidrocentrala ar asigura iluminatul public, când în realitate producția ei mergea direct în sistemul național iar autoritățile locale primeau, în baza acordului de parteneriat, doar cca. 3000 de lei/lună. Ținând cont de populația orașului, revin 0,13 lei/persoană. Dacă am ajuns să ne vindem natura și potențialul ecoturistic fabulos pentru 13 bani înseamnă că suntem mai rău ca băștinașii din insulele exotice care erau ”cumpărați” cu mărgele de sticlă în perioada colonială. [3] Avem și o problemă de siguranță națională aici, din moment ce distrugerea apelor este menționată la art. 3, lit. m) din legea privind securitatea națională a României. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, ar trebui în plus să se verifice dacă firma deținută de Igor Siccardi nu trebuie să facă obiectul unor sancțiuni. [1] http://www.mmediu.ro/articol/studiul-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-a-constructiei-si-exploatarii-lucrarilor-de-amenajare-pentru-valorificarea-potentialului-hidroenergetic-prin-microhidrocentrale-amplasate-pe-cursurile-de-apa-capra-buda-otic-izvorul-mircea-cuca-cartisoar/4742 [2]https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2011%2006%20gotiu%202739c%20MJ.pdf [3]https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/resrecfiles/WCC_2020_RES_008_EN.pdf
    1.353 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Fara constructii pe plaja CORBU si VADU in Rezervatia Natura 2000 si Biosfera Deltei Dunarii
    Protejarea ariilor naturale, a plajelor virgine , de constructii de beton si sticla , este datoria noastra a fiecarui cetaten al aceste tari. http://www.anpm.ro/documents/18093/48762593/EA+18+imobile_final.pdf Un studiu cel putin dubios , pentru fauna si flora din aceste arii protejate de lege , elaborat in vederea obtinerii autorizatiei de mediu . Dezastru ecologic ! Acesta inseamna sfarsitul, prin distrugere a acestor zone din patrimoniul ariilor protejate. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/plaja-de-la-corbu-a-intrat-in-vizorul-dezvoltatorilor-imobiliari-primarul-despre-constructiile-ridicate.html
    17.458 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Dan Stancu
  • Octavian Berceanu repus in functie
    Exista istoricul poluarii aerului in Bucuresti si acesta arata depasiri enorme la toti parametrii masurati in perioada noiembrie - ianuarie. La o saptamana dupa instalarea in functie a lui Octavian Berceanu poluarea aerului in Bucuresti ajunge pe "verde" si ramane asa pana la momentul destituirii sale. Nu exista studii medicale sau statistice publicate despre consecintele poluarii in Bucuresti prin incinerarea deseurilor, dar daca aceste studii ar exista sau s-ar da publicitatii cred ca oricine ar realiza cat de grava este situatia. Studii asemanatoare din capitale europene mai putin afectate decat Bucurestiul arata o crestere alarmanta a afectiunilor pulmonare grave ca bronho-pneumopatia obstructiva cronica, astm sau cancer pulmonar. Este vorba de sanatatea noastra si de cea a copiilor nostri.
    36 din 100 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu
  • Vrem perdele forestiere în jurul platformelor industriale din judeţul Mureş!
    Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde
    526 din 600 Semnături
    Inițiat de plusdeverde . Picture
  • Solicităm stoparea accesului motocicliștilor enduro pe Valea Căpușului
    Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.
    585 din 600 Semnături
    Inițiat de Daramus Ovidiu
  • Salvați cascada Bigăr!
    Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected] ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/
    1.250 din 2.000 Semnături
    Inițiat de ViitorPlus asociația pentru dezvoltare durabilă Picture
  • Vrei ca România să nu mai fie groapa de gunoi a Europei !?
    Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!
    1.056 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Silviu Marian
  • S.O.S. - Cetățenii din Săcele își vor cartierele curate
    Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.
    89 din 100 Semnături
    Inițiat de Fekete Florian
  • Interzicerea Pescuitului Comercial in raul Prut si lacul Stanca Costesti
    Este foarte important pentru că toate speciile de pești, indiferent de valoarea lor economică, își au rolul lor bine definit în cadrul ecosistemelor acvatice, iar păstrarea acestui tezaur viu impune o cunoaștere științifică susținută în timp și spațiu, plus o continuă educare a populației autohtone actuale și mai ales viitoare, în spiritul conservativ și de exploatare durabilă a resursei din raul Prut si lacul de acumulare Stanca Costesti.
    2.363 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Dan Chirosca