• Salvati teii de pe malul Ghimbaselului, din Cristian -centrul istoric
    Odata cu tăierea arborilor si indiguirea malurilor, se va pierde o mare parte din frumusetea Centrului Vechi al comunei Cristian. Sursa de umbra, de liniste, casa multor specii de pasari, insecte, care contribuie la biodiversitate, trebuie pastrata odata cu refacerea malurilor Ghimbaselului. La fel cum in medicina doctorii invata in primul rand sa nu faca rau , “primum non nocere”, cerem edililor Comunei Cristian sa nu distruga o flora si o fauna formata in zeci de ani, ci sa gaseasca o modalitate ecologica, moderna, de a pastra arboretul de pe malurile Ghimbaselului, si el o sursa de stabilitate a solului.
    255 din 300 Semnături
    Inițiat de Diana Micu Picture
  • CANALELE din OTOPENI trebuie IGIENIZATE fără „DISTRUGEREA VEGETAȚIEI”
    Întrucât natura și amenajarea de spații verzi pentru locuitori nu este prioritară pentru autorități, nu dorim distrugerea totală a vegetației spontane din canalele pluviale ale Otopeniului atunci când se decolmatează și igienizează. Solicităm ca ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) în administrarea căreia sunt aceste canale, să se asigure că, prin votul dat, prin proiectele viitoare, dar și prin modul de implementare, canalele din Otopeni: - nu vor fi “distruse”; - vor fi curățate de gunoaie, de vegetația uscată, de vegetația crescută în dreptul gurilor de scurgere, sau în zone unde este necesar accesul; - vor fi decolmatate pentru a asigura curgerea apei; - vorr beneficia de plantări de consolidare a malurilor sau plantări pentru îmbunățățirea funcțiilor acestora, inclusiv cea decorativă; - vor beneficia de măsuri de protecție a florei și faunei și de încurajare a biodiversității; - vor beneficia de măsuri de prevenție a poluării cu ape neconforme și deșeuri; - vor fi valorificate la potențialul maxim, într-o viziune pe termen lung.
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de Ana Preda Picture
  • Poluare pe Balta Pasarea
    Mirosul degajat de Baltă este unul care a trecut de stadiul de disconfort. Cetățenii comunei Tunari sunt obligați să respire acest aer NERESPIRABIL, Balta Pasărea fiind efectiv un canal de colectare al dejecțiilor, nu mai crește și respiră nimic pe cursul ei. Nu mai există floră și faună. POLUAREA MASIVĂ se duce pe toată salba de lacuri în aval. Suntem foarte mulți care vom susține această campanie. Dorim să depunem plângere penală împotriva instituțiilor care ar trebui să controleze aceste lucruri dar nu o fac. CEREM DEBLOCAREA PLÂNGERII PENALE DEPUSE LA TRIBUNALUL BUFTEA DE CĂTRE APELE ROMANE ÎMPOTRIVA ADMINISTRAȚIEI LOCALE OTOPENI CARE DE PATRU ANI BATE PASUL PE LOC.
    2.486 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Carmen Farcasiu
  • Asigurare VOT ELECTRONIC cetățenilor români la alegerile din 2024.
    Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.
    68 din 100 Semnături
    Inițiat de Constantin Burcea
  • Agenda 2030 - trebuie sa devina prima prioritate pentru Administratia Publica Valceana
    Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.
    100 din 200 Semnături
    Inițiat de Cercetasii Romaniei Centrul Local Mircea Cel Batran
  • Intezicerea motorizatelor in zonele protejate
    Pentru a proteja biodiversitatea in padurile si in zonele alpine din Romania.
    18 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Cordea
  • Nu vindeți lunca râului Moldova
    Lunca râului Moldova este o zonă ,,tampon,, între râul Moldova și terenurile agricole ale cetățenilor.
    157 din 200 Semnături
    Inițiat de Doina Mihaiela Ivlev
  • Spune-le europarlamentarilor români să voteze PENTRU REFACEREA NATURII
    Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.
    454 din 500 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Fără drumuri modernizate și turism de masă în arii protejate
    Turismul sustenabil, care presupune activități recreative cu impact minim asupra mediului; precum drumețiile, cicloturismul, alergarea montană, schiul de tură sau fotografierea florei și faunei sălbatice; contribuie semnificativ la conservarea durabilă pentru generațiile următoare a patrimoniului natural unic în Europa al munților României, sursă vitală de aer și ape curate, îndeosebi în contextul climatic actual, și care va genera bunăstare pe termen lung în comunitățile locale prin activități economice complementare, limitând astfel exodul tinerilor din mediul rural, un fapt confimat prin asemenea exemple de bune practici în multe arii naturale protejate din Europa și din lume, inclusiv în comunitățile adiacente acestora. Prin comparație, turismul montan de masă, în afara impactului distructiv evident pe care îl are asupra mediului, nu aduce beneficii reale decât administratorilor domeniilor schiabile și marilor operatori din industria HORECA, comunitățile locale rămânând în mare măsură marginalizate. Nu sacrificați binele tuturor pentru profitul câtorva! Vă mulțumim!
    13 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Florea
  • Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor, prin crearea Centurii Verzi București-Ilfov
    Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro  *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro  "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde
    12.223 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Fundația Alex Găvan Picture
  • #faragunoaie: Dreptul la un mediu sănătos ! Cer respectarea art. 35 din Constituția României
    România are dificultăți serioase în ceea ce privește gestionarea problemelor de mediu. Vrem o țară curată, dar mizeria se strânge sub ochii noștri, aerul și apa devin din ce în ce mai poluate, iar măsurile întârzie să apară. Odată cu sfârșitul iernii, ies la iveală mormane întregi de gunoaie la marginea orașelor și satelor, de-a lungul drumurilor și al căilor ferate , în păduri și pe malurile apelor. România își pierde din frumusețe, fiind îngropată în pet-uri, doze și mucuri de țigară. Aerul din orașe devine greu de respirat, iar apa fântânilor adeseori nu mai este potabilă. Imaginea noastră de țară are cumplit de suferit, iar brand-ul turistic Grădina Carpaților se transformă într-o glumă proastă. Adeseori, ne petrecem timpul într-un mediu poluat și murdar, deși Constituția României, prin articolul 35, ne spune că avem dreptul la un mediu sănătos. Proiectul Pentru Eco și Turism – o inițiativă civică de curățare a naturii din România (PET România) este derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. www.pet.asociatiaaer.ro
    3.113 din 4.000 Semnături
    Inițiat de AER - Asociația de Ecoturism din România Picture
  • 🆘 Reduceți pragul de furt de la 10 m³ la 5 m³!⛔️ Împreună salvăm pădurile României!🌲🌲🌲
    Credem că este datoria fiecărui român să se implice și să tragem împreună un semnal de alarmă pentru toată clasa politică din România, ca să schimbe urgent această lege!!!
    4.044 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Daniel Bodnar Picture