• Examen fără conflicte: Coduri pentru profesori, pentru o evaluare justă!
    1. Asigurarea imparțialității și a unei evaluări corecte Identificarea profesorilor prin nume poate genera conflicte de interese și poate influența obiectivitatea evaluării. Utilizarea codurilor înlocuind numele va elimina orice influență exterioară, asigurând o evaluare strict pe baza performanței academice. 2. Combaterea percepției de corupție și favoritism Chiar și fără fapte concrete, identificarea profesorilor prin nume poate alimenta percepțiile de favoritism. Implementarea unui sistem de coduri anonime va reduce aceste percepții și va întări credibilitatea procesului de examinare. 3. Promovarea unui sistem educațional bazat pe meritocrație Un sistem educațional meritocratic presupune selecția pe baza abilității și cunoștințelor, nu pe relații personale. Codurile anonime asigură o evaluare corectă și lipsită de prejudecăți, promovând meritul real. 4. Întărirea încrederii publice în instituțiile educaționale Implementarea unui sistem de coduri va demonstra angajamentul Ministerului Educației față de transparență și corectitudine, contribuind astfel la restabilirea încrederii publicului în procesul de evaluare a cadrelor didactice. 5. Alinierea cu standardele internaționale de educație Multe țări europene și internaționale au adoptat deja sistemul de evaluare anonimă. România ar trebui să se alinieze acestora, implementând măsuri care să asigure un sistem educațional modern, bazat pe cele mai bune practici internaționale.
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de Sorin Stoiadin
  • Nu tăiați limba franceză din școli!
    Limba franceză este esențială pentru accesul la educație de calitate, oportunități academice, burse și locuri de muncă în spațiul francofon. Reducerea orelor afectează în special elevii din medii vulnerabile, care nu își permit pregătire suplimentară în privat. Este o problemă de echitate, educație și viitor profesional. România trebuie să își respecte angajamentele europene și francofone. Limba franceză NU este un lux. Este un drept fundamental pentru elevii din România.
    757 din 800 Semnături
    Inițiat de Valentin Enache
  • Părinți pentru educație de calitate: cerem norma de 18 ore pentru profesori!
    Pentru că educația nu este doar problema profesorilor — este responsabilitatea întregii societăți. Dacă vrem copii bine pregătiți, cu profesori motivați și implicați, atunci trebuie să susținem condiții corecte în școli. Această campanie este un semnal de alarmă. Ne dorim o școală mai bună pentru copiii noștri, iar asta începe cu respectarea legii și susținerea celor care formează generații întregi. ➡️ Alătură-te nouă dacă: Vrei profesori care predau cu suflet, nu din obligație. Îți pasă de viitorul educației în România. Crezi că e timpul ca școala să însemne mai mult decât supraviețuire și compromis.
    339 din 400 Semnături
    Inițiat de Larisa Fodor
  • Mamele nu sunt o povară! Stop impozitării indemnizației de creștere a copilului cu 10% CASS
    1.  Este un drept social, nu un salariu Indemnizația este oferită pentru că părintele renunță temporar la muncă pentru a avea grijă de copil. Nu este venit pentru o muncă prestată, ci un sprijin social esențial. 2.  Afectează direct veniturile familiilor tinere O reținere de 10% înseamnă: între 400–500 lei mai puțin în fiecare lună o presiune financiară în plus într-o perioadă în care cheltuielile cresc (pampers, lapte, medicamente etc.) 3. Mamele rămân asigurate și fără această reținere Până acum, statul plătea CASS pentru ele, tocmai pentru a asigura accesul la sănătate. Modificarea actuală face ca părinții să-și plătească singuri asigurarea, dintr-un venit deja limitat. 4. Descurajează natalitatea România are deja o rată scăzută a natalității. Orice tăiere de beneficii sociale: descurajează familiile să aibă copii forțează mamele să se întoarcă mai repede la muncă creează inechități sociale 5. Contrazice principiile protecției maternității România și UE recunosc că primii ani din viața copilului sunt critici pentru dezvoltare.  Impozitarea acestui sprijin arată o lipsă de respect față de mamele care aleg să stea acasă cu copiii.
    35 din 100 Semnături
    Inițiat de Ionut P
  • Vrem program prelungit și la Grădinița Nr. 1 din Râșnov!
    Semnând, sprijini un demers care aduce un beneficiu direct pentru copiii noștri și pentru părinții care muncesc și contribuie zi de zi la această comunitate.  Iar distribuirea informației este la fel de valoroasă.
    337 din 400 Semnături
    Inițiat de Denisa Stoia Picture
  • Stop folosirii tartanului in spatiile publice
    Ne dorim spatii verzi unde putem sa ne intalnim , sa ne relaxam, sa petrecem in aer liber timp de calitate singuri, impreuna cu familia sau cu ceilalti membri ai comunitatii. Dorim respect atat pentru noi cat si pentru mediul in care traim .Dorim ca viitorul comunitatii- copiii nostri, sa creasca intr-un mediu sanatos si echilibrat.  Facem apel la ARTICOLUL 35 (Constitutia Romaniei) Dreptul la mediu sănătos. (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.     
    159 din 200 Semnături
    Inițiat de crina cranta
  • Colegiul de Arte are nevoie de un teren de sport modern! Nu de un teren de fotbal sintetic.
    Decizii care vor impacta generații de actuali și viitori elevi ai Colegiului, și nu numai, trebuie să fie dezbătută în spațiul public. Inițiativa de a transforma terenul actual într-unul sintentic de fotbal nu a trecut prin Consiliul Local Baia Mare și nici printr-o dezbatere publică.  Noi, cetățenii orașului, trebuie să ne expimăm clar poziția față de această situație. Primarul, consilierii locali, precum și conducerea Colegiului trebuie să asculte vocea comunității.
    326 din 400 Semnături
    Inițiat de Bogdan Zaharia
  • Reducerea burselor – decizii de moment ce ne amenință viitorul
    Ministerul Educației și Cercetării intenționează să reducă drastic bugetul burselor școlare și să elimine bursele de reziliență și tehnologice. Propunerea de a raporta bursele la salariul minim net și nu brut ascunde o diminuare reală a sprijinului acordat elevilor. Asta ar însemna mai puțin sprijin exact pentru copiii care au cea mai mare nevoie de el. De asemenea, putem lua ca exemplu o clasă cu 25 de elevi, dintre care 4 au media anuală 10. Doar acești elevi, respectiv primii 15% din clasa respectivă, vor putea beneficia de bursa de merit, pe când în alte școli cu rezultate mai slabe, vor lua bursă elevi cu media 9,00. Acest lucru intenționează revenirea la perioada în care bursele erau dezechilibrate, insuficiente și lipsite de impact real. Bursele sociale, de reziliență și tehnologice sunt instrumente esențiale care ajută elevii vulnerabili să rămână la școală. România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană și 4 din 10 adolescenți nu ating pragul de alfabetizare funcțională. 1 din 3 copii trăiește în sărăcie. Ele nu sunt un cadou sau un privilegiu, ci un drept – acoperă cheltuieli de bază precum transportul, rechizitele sau hainele și sunt condiționate de prezența la cursuri, ceea ce încurajează participarea și progresul în învățare. Banii alocați acestor burse nu sunt o cheltuială, ci o investiție în viitorul României, în echitate și coeziune socială. Sprijinul acordat copiilor vulnerabili este prevăzut inclusiv în Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei și în Planul de acțiune pentru implementarea acesteia. Feedbackul constant din partea directorilor și profesorilor din comunitatea noastră arată clar: acolo unde s-au extins bursele, copiii vin mai mult la școală și sunt mai motivați să învețe. Afirmația „[...] sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem.” este, în esență, falsă. Majoritatea țărilor europene oferă diferite forme de sprijin financiar elevilor de nivel preuniversitar, chiar dacă nu sunt organizate sub forma exactă a sistemului românesc, exemple pertinente pot fi cele din vestul Europei (Franța, Germania), cât și țările nordice (Norvegia, Finlanda, Suedia). Faptul că un procent mare de elevi primesc bursă de merit poate fi un semn al unui sistem care încurajează progresul și performanța la scară largă, nu doar excelența absolută. Educația nu este un concurs piramidal: dacă doar primii 15% ar primi bursă de merit, ar însemna că sistemul sprijină doar elita, ignorând efortul și rezultatele bune ale unui număr semnificativ de elevi. O bursă poate însemna o recompensă pentru consecvență, nu doar pentru excepțional. Consiliul Național al Elevilor susține menținerea acestor burse, afirmând că ele nu sunt un favor, ci o necesitate pentru combaterea abandonului școlar și susținerea performanței. Bursele sunt un drept fundamental și un instrument esențial pentru combaterea inegalităților și abandonului școlar. Semnează dacă vrei ca educația să rămână o șansă reală pentru toți copiii, nu un privilegiu pentru câțiva!
    22.543 din 25.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Național al Elevilor Picture
  • ✊De ce ne pedepsiți pentru că învățăm? Bursele sunt un drept, nu un favor!
    Bursele nu sunt un favor, ci un drept și un sprijin concret pentru accesul echitabil la educație. Sunt fundamentale pentru: • elevii din mediul rural care parcurg distanțe considerabile zilnic pentru a ajunge la școală; • studenții din orașele cu costuri ridicate, care nu pot susține singuri cheltuielile de trai; • tinerii care obțin performanțe remarcabile la olimpiade, concursuri și examene importante; • elevii și studenții din medii vulnerabile, care fără sprijin riscă abandonul școlar sau universitar. Date concrete care susțin aceste apeluri: • În 2024, bugetul destinat burselor elevilor a fost de 4,9 miliarde lei, iar în 2025 se planificase o creștere până la 6,4 miliarde lei. Reducerea bugetului înseamnă că zeci de mii de elevi ar pierde sprijinul financiar. • Conform ANOSR, un student are nevoie de un minim de 1135 RON/lună doar pentru masa și cazare, iar pentru a acoperi și alte cheltuieli esențiale suma crește la aproximativ 1587 RON/lună. • Elevii performanți riscă să nu mai primească burse de merit sau performanță, întrucât Ministerul Educației propune să rămână doar bursele sociale și o formă limitată de burse de merit, care ar ajunge doar la aproximativ 15% dintre elevii unei clase. • Bursele de excelență olimpică, tehnologice și cele de reziliență sunt pe cale să dispară, ceea ce va demotiva elevii și va crește riscul abandonului școlar. Ce riscăm dacă nu intervenim? • Elevii olimpici vor fi demotivați, iar efortul lor nu va mai fi recunoscut și răsplătit; • Elevii și studenții vulnerabili vor abandona școala sau facultatea; • Sistemul educațional românesc va deveni și mai inechitabil, adâncind decalajele sociale; • România va pierde investiția în viitorul său profesional și civic, prin tăierea sprijinului în educație.
    6.701 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Stefan Gheorghiu
  • Tăiați pensiile speciale, nu bursele elevilor!
    De ce este importantă această petiție Această petiție este importantă pentru că pune în lumină o nedreptate profundă care afectează direct viitorul a sute de mii de elevi din România: reducerea burselor și modificarea criteriilor de acordare a bursei de merit. În loc să încurajeze performanța, seriozitatea și munca susținută, statul român penalizează exact acei elevi care își dedică timpul și energia învățării. Bursa de merit, așa cum a fost gândită inițial – acordată elevilor cu medii peste 9.50 – nu era un cadou, ci o recunoaștere a valorii și un sprijin real pentru continuarea studiilor. Reducerea bursei sau acordarea ei pe baza unor criterii diluate trimite un semnal periculos: că munca nu mai este răsplătită, că meritul este relativ, iar excelența – opțională. Este important să ne unim vocile pentru a cere: • Respect pentru efortul elevilor care învață serios; • Politici educaționale care promovează meritocrația, nu mediocritatea; • Protejarea investiției în educație, care este singura cale reală către o societate dezvoltată și echitabilă. Tăierile din educație sunt tăieri din viitorul României. Această petiție este un pas esențial pentru a ne asigura că vocea elevilor, a profesorilor și a părinților este auzită de cei care iau decizii. Semnând, transmitem un mesaj clar: nu vom accepta ca meritul să fie ignorat, iar viitorul nostru – sacrificat.
    160 din 200 Semnături
    Inițiat de Albert Gyorgy
  • Tăiați din pensii speciale, nu din bursele tinerilor!!
    De ce este important? Bursele sunt un sprijin vital pentru mii de elevi și studenți din România. Ele nu sunt doar o sumă de bani, ci o șansă reală la educație și la un viitor mai bun. Pentru mulți, bursa înseamnă hrană, transport, rechizite și resurse esențiale care îi ajută să continue școala sau facultatea. Reducerea sau eliminarea burselor va duce la creșterea abandonului școlar și va afecta direct oportunitățile acestor tineri. De ce ar trebui să te alături? Pentru că educația este cheia unui viitor mai bun pentru toți. Bursele sunt sprijinul real care îi ajută pe mulți elevi și studenți să își continue studiile. Dacă te alături, vei face parte dintr-o mișcare puternică care cere decidenților să protejeze drepturile tinerilor și să nu reducă bursele. Fiecare semnătură contează și împreună putem schimba lucrurile!
    67 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Dan
  • Opriți nedreptatea burselor! Merităm recunoaștere, nu clasamente absurde!
    1. Pentru că nu răsplătește corect munca elevilor Elevii cu medii mari, precum 9,53, nu mai primesc bursă doar pentru că nu sunt în „primii 15%”. În schimb, un elev cu 9,01 dintr-o clasă mai slabă o primește. Asta nu înseamnă merit, ci noroc.  2. Pentru că nu este echitabil Sistemul actual creează inegalitate între elevi cu aceeași medie, doar pentru că sunt în clase diferite. Performanța ta nu este evaluată în funcție de ce ai realizat, ci în funcție de unde te afli. Asta încalcă principiul tratamentului egal.  3. Pentru că demotivează Când știi că o medie mare nu îți garantează nimic, îți pierzi motivația. Elevii se simt inutil comparați între ei, deși toți au muncit. Școala devine un „concurs de clasă”, nu un spațiu de învățare și dezvoltare. 4. Pentru că vocea elevilor trebuie ascultată Aceste decizii s-au luat fără să fie consultați elevii sau părinții. Elevii nu sunt cifre într-un tabel – sunt oameni care simt nedreptatea și au dreptul să ceară schimbare.
    244 din 300 Semnături
    Inițiat de Daria Boldor