1. RISCURI LA ADRESA DEMOCRAȚIEI  • Platforma TikTok a fost implicată în interferențe în procesul electoral din România, după cum au arătat investigațiile presei internaționale și ale Comisiei Europene. • Zeci de conturi false și conținut manipulator au influențat alegerile prezidențiale din 2024, ducând chiar la anularea primului tur de scrutin. 2. PROPAGAREA URII ȘI EXTREMISMULUI   • Pe TikTok circulă nestingherit conținut cu discursuri de ură, teorii ale conspirației și instigări violente, fără o moderare eficientă. • Tinerii sunt expuși zilnic la mesaje toxice, radicalizare și dezinformare mascată ca divertisment. 3. EFECTE NEGATIVE ASUPRA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR   • TikTok folosește un algoritm agresiv, care determină dependență digitală, probleme de atenție și scăderea stimei de sine la copii. • Copiii sunt expuși la provocări periculoase, conținut sexualizat sau violent, fără filtre eficiente.  

Pentru că am un copil. Și vreau să crească într-o lume în care știe să gândească singur. Nu vreau ca viitorul lui să fie decis de cine are cea mai tare propagandă sau cele mai bine scrise minciuni. Vreau ca el – și toți copiii României – să învețe de mici să recunoască ce e adevărat și ce e manipulare. Să nu fie păcăliți, radicalizați sau speriați de informații false. Vreau să aibă curajul să pună întrebări și puterea să aleagă conștient. Nu mai putem lăsa generațiile viitoare pradă dezinformării. Această petiție e despre educație, dar și despre dragoste, protecție și responsabilitate. Te invit să te alături nu pentru mine, ci pentru copilul tău. Pentru nepotul tău. Pentru viitorul unei Românii care gândește liber, nu copiază ce i se spune.

 Vrem un metrou eficient, dar și onest! Semnează această petiție dacă și tu crezi că avem dreptul la hărți clare, fără „viitorisme” care servesc mai mult PR-ului decât pasagerilor. 

Dragă prieten, În școlile din România, copiii învață despre Dumnezeu ca Tată, ca forță autoritară și creatoare, fără a li se oferi și imaginea complementară a divinității materne – protectoare și hrănitoare. Această abordare unilaterală a generat consecințe adânci în structura adultului de astăzi: • imposibilitatea integrării armonioase a energiilor masculine și feminine, • fractura între rațiune și compasiune, între autoritate și grijă – o ruptură care afectează relația viitorului adult cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Fără integrarea divinului feminin în educația de bază, perpetuăm aceste dezechilibre generație după generație. Propun o schimbare simplă: O scurtă rugăciune sau un moment de recunoștință pentru Mama Natură la începutul orelor de religie sau dirigenție, care să îi ajute pe copii să își formeze o imagine completă a divinității – incluzând și dimensiunea maternă, hrănitoare și protectoare. Semnând această petiție, alegi să faci parte dintr-o schimbare profundă:  🌿 Sprijinirea unei educații mai echilibrate emoțional și spiritual 🌿 Cultivarea sentimentului de recunoștință – fundamentul unei dezvoltări emoționale sănătoase 🌿 Oferirea unui nou model sănătos de raportare la viață pentru copiii de astăzi și adulții de mâine Semnează această petiție! Împreună putem aduce mai mult echilibru în educația copiilor noștri.

  De ce ar trebui să ne alăturăm campaniei pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale în scopul copiatului în școli  În ultimii ani, tehnologia a evoluat rapid, iar una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă educația este utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru copiat în școli. Deși AI poate fi un instrument valoros în procesul educațional, atunci când este folosită pentru a facilita copiatul, aceasta subminează esența învățării și dezvoltării abilităților esențiale ale elevilor. Este esențial să începem o campanie pentru reglementarea acestei practici, iar implicarea mai multor persoane este crucială pentru succesul acesteia.  În primul rând, utilizarea AI pentru copiat afectează dezvoltarea abilităților critice ale elevilor. Educația nu este doar despre memorarea unor informații sau despre obținerea unor note bune, ci despre dezvoltarea gândirii critice, a abilităților de rezolvare a problemelor și a creativității. Atunci când elevii recurg la AI pentru a obține răspunsuri, ei pierd ocazia de a învăța prin efort propriu și de a înțelege conceptele. În loc să fie provocați să gândesc, ei aleg o cale ușoară care nu le dezvoltă niciodată abilitățile de gândire independentă.  În al doilea rând, copiatul cu ajutorul AI subminează integritatea sistemului educațional. În școli, evaluările sunt folosite pentru a măsura progresul real al elevilor. Atunci când elevii folosesc AI pentru a "trișa" în examene sau teme, evaluările nu reflectă realitatea cunoștințelor lor și nu mai pot fi folosite pentru a identifica domeniile în care aceștia au nevoie de ajutor. Acest lucru creează o falsă percepție asupra performanței academice și încurajează comportamente de fraudă, care nu sunt în concordanță cu valorile educaționale.  În al treilea rând, educația autentică este fundamentală pentru pregătirea elevilor pentru viitor. Într-o lume în care tehnologia joacă un rol tot mai important, este esențial ca elevii să învețe cum să folosească tehnologia în mod responsabil. Aceștia trebuie să învețe cum să aplice cunoștințele dobândite într-un mod critic și creativ, nu doar să recurgă la soluții ușoare. Fără reglementări adecvate, AI poate deveni o metodă rapidă de a evita munca grea, dar aceasta nu va ajuta elevii să se pregătească pentru provocările profesionale din viitor.  Reglementarea utilizării AI în scopuri de copiat este necesară pentru a proteja integritatea educațională și pentru a asigura o educație de calitate. Este important să se creeze politici care să permită utilizarea AI ca un instrument educațional benefic, dar care să prevină utilizarea sa în moduri care afectează procesul de învățare. De asemenea, este important să educăm cadrele didactice și elevii despre riscurile și responsabilitățile legate de utilizarea AI.  În concluzie, pentru ca educația să rămână un proces autentic, care să sprijine dezvoltarea abilităților și gândirii independente, este crucial să reglementăm utilizarea inteligenței artificiale în scopuri de copiat. Implicarea unui număr mare de persoane în această campanie va avea un impact semnificativ asupra viitorului educațional al elevilor și va contribui la crearea unui sistem educațional mai integru și mai eficient. Numai împreună putem proteja valoarea educației autentice și putem asigura o învățare de calitate pentru toți elevii. 

Dragi părinți, Grădinița de vară reprezintă o oportunitate valoroasă pentru copiii noștri de a continua să învețe și să se dezvolte într-un mediu educativ în perioada vacanței. Prin activitățile variate și adaptate vârstei lor, copiii vor avea ocazia să își dezvolte abilități sociale, emoționale și cognitive într-un cadru familiar și sigur. În plus, grădinița de vară oferă părinților o soluție convenabilă și sigură pentru îngrijirea copiilor, contribuind la echilibrarea programului profesional cu nevoile educaționale ale celor mici. Aceasta asigură continuitatea în procesul educativ și îi ajută pe copii să se integreze mai ușor în viața socială și în activități creative și educative. Având în vedere aceste beneficii, este esențial ca grădinița de vară să fie aprobată și să poată fi organizată. De aceea, vă încurajăm să semnați petiția noastră, astfel încât să arătăm susținerea comunității de părinți pentru acest proiect educațional important. Cu cât mai mulți dintre noi semnăm, cu atât mai puternică va fi vocea noastră în fața autorităților și a celor care pot decide aprobarea acestei inițiative. Semnătura voastră contează! Împreună putem asigura un viitor mai bun pentru copiii noștri și o continuare a educației lor într-un mediu sigur și stimulator, chiar și pe timpul verii. Vă mulțumim!

Este important să se alăture și alte persoane în această cauză deoarece sprijinul comunității poate face ca problemele să fie mai vizibile și mai greu de ignorat. O voce comună, venind din partea mai multor oameni, poate avea un impact mai mare asupra deciziilor autorităților. 

Siguranta in mediul universitar este de maxima importanta pentru desfasurarea optima a cursurilor si activitatilor din cadrul facultatilor. Cu totii avem dreptul sa ne simtim in siguranta intr-o institutie de invatamant ce se respecta.

Este important pentru că adevărul istoric și identitatea unui popor nu sunt doar fragmente din trecut, ci piloni care susțin demnitatea, mândria și viitorul unei națiuni. Asocierea lui Vlad Țepeș cu mitul „Dracula” reprezintă o deturnare a ceea ce simbolizează el cu adevărat: curaj, rezistență și sacrificiu în fața amenințărilor care au modelat cursul istoriei noastre. Este mai mult decât o neînțelegere culturală – este o eroziune a imaginii României, o subminare a valorilor care ne definesc și a moștenirii noastre comune. Aceasta nu este doar o luptă a României, ci și o provocare universală: să protejăm adevărul într-o lume care preferă poveștile simplificate. Dacă nu acționăm, permitem ca legendele să umbrească valorile reale, iar respectul pentru istorie să fie pierdut. Vlad al III-lea este mai mult decât o figură istorică locală; el este parte dintr-o poveste mai amplă a Europei unite împotriva adversității, exemplificată de alianța puternică a Ordinului Dragonului – o alianță strategică comparabilă cu NATO din zilele noastre. Alăturați-vă pentru că viitorul fiecărei generații se construiește pe baza respectului față de trecut. Este responsabilitatea noastră să onorăm istoria, să promovăm adevărul și să refuzăm să lăsăm stereotipurile să ne definească. Fiecare voce din această campanie adaugă greutate demersului nostru colectiv. Împreună, putem reînvia o poveste autentică care inspiră, educă și dă sens mândriei noastre naționale. E timpul să arătăm lumii că România este mai mult decât un mit comercial. Este o națiune cu o istorie profundă, cu lideri care au schimbat cursul evenimentelor globale și cu o moștenire care merită să fie cunoscută și respectată.

  De ce ar trebui ascultați cetățenii:  • Cetățenii sunt beneficiarii direcți ai serviciilor culturale și au dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile culturale.  • Cetățenii sunt contribuabili și au dreptul de a se asigura că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient și responsabil în sectorul cultural.  • Cetățenii sunt interesați de conservarea și promovarea patrimoniului cultural și au dreptul de a se implica în protejarea acestuia. 

  Linii juridice în contextul legal național și european Definirea artei și a rolului ei trebuie pusă în balanță cu argumentele concise, de ordin juridic, cu directive care s-au dat la nivel global sau european. Pentru că în timp s-a ajuns la aceste formule tocmai în scopul de a progresa pe acest teren al drepturilor omului și incluziunii sale înt-o comunitate care să-i ofere echilibru și șanse egale la dezvoltarea potențialului său. Să dăm câteva exemple: 1. CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale, articolul 33: (1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii; (2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită; (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume. 2. Respectarea legislației internaționale privind drepturile copilului România este semnatară a Convenției ONU privind Drepturile Copilului, care prevede la Articolul 29 că educația trebuie să urmărească „dezvoltarea completă a personalității copilului, a talentelor și a abilităților sale mentale și fizice la potențialul maxim”. Educația artistică contribuie semnificativ la această misiune, oferindu-le copiilor oportunitatea de a-și explora și dezvolta talentele artistice, abilități cognitive și sociale. Nu în ultimul rând prin intermediul artei – copilul comunică. Reducerea orelor de educație plastică și estetică ar contraveni acestor principii, restricționând accesul copiilor la o educație completă și variată. 3. Dreptul la nediscriminare și la acces egal la educație: Legea Educației Naționale nr. 1/2011 promovează accesul la educație pentru toți copiii, fără discriminare. Eliminarea orelor de educație artistică ar putea avea un efect discriminativ indirect, în special pentru elevii talentați în domeniul umanist în general sau în cel al artelor, în mod particular, care nu vor avea aceleași oportunități de a-și dezvolta aptitudinile. Copiii din medii dezavantajate, care nu își permit cursuri extracurriculare private, ar fi privați de singura oportunitate de a avea acces la educație artistică formală. Inegalitate de șanse: Elevii care manifestă înclinație către zona umanistă a spectrului materiilor, caracterizați genetic sau influențați educațional prin dezvoltarea emisferei cerebrale drepte – responsabile de comunicarea și inteligența codificărilor artistice – sunt discriminați și vor avea de suferit o deziluzie cumplită, cerându-li-se să fie apți doar la materiile științifice (de care este responsabilă mai cu seamă emisfera stângă a creierului).  4. Obligația statului de a asigura o educație holistică și incluzivă: Legea nr. 1/2011 prevede că statul român asigură egalitatea de șanse în învățarea pe tot parcursul vieții și educația pentru toți, ca servicii publice. O educație holistică, care include artele, este esențială pentru dezvoltarea completă a copiilor. Limitarea acestei componente ar restrânge accesul la o educație echilibrată. 5. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: această lege reglementează dreptul copiilor la o dezvoltare armonioasă și echilibrată din toate punctele de vedere, inclusiv educațional. Articolul 6 prevede că orice copil are dreptul la educație, iar statul trebuie să ofere condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea deplină a personalității acestuia. Reducerea orelor de educație artistică ar reprezenta o încălcare a acestor prevederi, limitând accesul copiilor la o educație completă. 6. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe: deși este o lege dedicată protecției creației artistice, în preambulul său se subliniază importanța culturii și a creației în dezvoltarea societății. O reducere a educației artistice în școli ar contraveni principiilor promovării culturii naționale și a creativității, încurajate prin această lege. Educația artistică este un prim pas în formarea viitorilor creatori și protectori ai patrimoniului cultural. 7. Convenția UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial: România este parte semnatară a acestei convenții internaționale, care încurajează statele membre să asigure educația culturală și artistică ca parte esențială a protejării și promovării patrimoniului imaterial. Învățarea artei în școli este un mod direct de a asigura transmiterea tradițiilor și cunoștințelor artistice viitoarelor generații. Reducerea acestor ore poate fi interpretată ca o nerespectare a obligațiilor asumate prin convenția respectivă. 8. În legătură cu alinierea cu legislația Uniunii Europene - o eventuală diminuare a importanței artelor în educație ar plasa România în dezacord cu direcțiile asumate la nivel european, pentru că educația artistică este sprijinită și în cadrul Strategiei pentru educație și formare 2020 a UE, care promovează educația incluzivă și dezvoltarea de competențe cheie pentru tot restul vieții. Conform acestei strategii, competențele culturale și artistice fac parte dintr-o educație de calitate, asigurând formarea unor cetățeni capabili să se adapteze la schimbările rapide din societate și piața muncii. Perspectiva integrării în cadrul european al educației reprezintă un moment definitoriu, al responsabilității formatorilor și al cadrelor didactice care au datoria de a reevalua planurile de învățământ și programele analitice. E necesar să se stabilească repere flexibile, obiective, tangibile prin valorificarea experienței, a punctelor forte din programa existentă la nivel național, pe de o parte și, pe de altă parte, armonizarea cu politicile similare din spațiul european și valorificarea acestora, având ca reper documentele-cadru ale Comisiei Europene, ale factorilor de decizie implicați în organizarea sistemului de educație. 

In ultimul timp, a devenit insuportabilă diferențierea (nici măcar nu se mai poate vorbi de egalitate sau echitabilitate) făcută de către statul român între studenții români și studenții de ,,pretutindeni”. Devine din ce in ce mai frustrant să vedem cum banii cotizați de familiile noastre, poate, cu scopul sau gândul de a oferi un viitor mai bun copiilor lor se risipesc. Aruncând o privire in monitorul oficial, observăm cum bursele ,,românilor de pretutindeni” in valoare de 9.50 de roni sunt decontate integral din bugetul statului și nicidecum într-un număr limitat. Vorbind concret, la facultatea și specializarea la care sunt, din 180 de studenți admiși, 50 provin din Republica Moldova. Fiecare primește bursă (950 ron), acces la cele mai bune cămine, învățământ gratuit (indiferent de numărul de restanțe/refaceri), acces la bursa de merit (cotizată tot din același buget al statului) și decontare (in proporțiile prevăzute de lege) a transportului. Ultima medie cu care se primește bursa ,,de român de pretutindeni”-5.60, ultima medie cu care studenții romani au beneficiat de învățământ gratuit 6.92. De la începutul anului am 5 colegi care au abandonat facultatea din cauza resurselor materiale insuficiente. Toți 5 depuseseră dosare pentru a primi bursă socială, dosarele le-au fost respinse depășind cu 2-15 ron bugetul per membru de familie cu care s-a luat ultima bursă socială (4 lei per membru de familie), țin să menționez că toți erau elevi de nivel mediu fiind admiși cu medii între 7.20-9.10, însă având nenorocul de a fi născuți in familii care nu și permiteau să-i susțină.  Personal, mi se pare o imbecilitate să acorzi locuri limitate (mai ales gratuite) unor străini, in detrimentul propriei populații. De asemenea, o absurditate ieșită din comun să oferi beneficii de natură monetară (din fondul cotizat de cetățenii tăi, din buzunarele cărora s-au luat acei bani, ei, săracii crezând că vor cotiza la viitorul propriilor copii) unor străinii. Când, in România nivelul de educație universitară este scăzut tocmai din cauza puținelor beneficii oferite de către guvern. Să încurajezi spre educație din mărinimie cetățenii altei țări, in timp ce pentru cei mai mulți din ai noștri educația rămâne doar un vis este sfâșietor.  Iar, in cazul in care se dorea contraargumentare celor de mai sus sub pretextul că ,,și românii au beneficii dacă merg la studiu in alte țări”, să detaliem. Nu vom vorbi despre programele ERASMUS+, pentru că nu discutăm despre același tip de suport, in vreme ce bursele și avantajele oferite de proiectul ,,romani de pretutindeni” sunt alocate pe parcursul a 3,4,6 ani până la finalizarea facultății/ masterului, programul ERASMUS este un program de schimb de experiențe pe termen de maxim 6 luni. In caz că se voia a aduce in discuții programul ,, a doua șansa” din Uk care, într-adevăr, oferă suport monetar celor care își doresc să urmeze o facultate in ciuda faptului că nu au avut șansa la timp, propun renunțarea, banii oferiți de acest proiect trebuie rambursați după terminarea studiilor in timp ce banii investiți in ,,romani de pretutindeni” rămân pierduți (da, pierduți, pentru că mi se pare a fi o risipă). Mai sunt câteva proiecte care oferă un suport limitat (mult mai scăzut decât cel oferit de România, in general majoritatea țărilor străine nu oferă decât învățământ gratuit, in niciun caz burse) însă DOAR ÎNTRE STATELE UE (țin să menționez că adevarata problema este numărul uriaș de ,,studenți de pretutindeni” din România (in proporție de 90% din acest tip de proiect) veniți din Moldova și Ucraina, care, pe lângă faptul că nu sunt parte UE, nu oferă la rândul lor niciun beneficiu studenților români). In cazul in care se voia invocată fraternitatea și umanitatea, vom pune accentul pe aspectele principale. Parafrazându-l pe dragul nostru Cioran:,,patria este o limbă”, iar eu, nu mă identific cu ,,limba moldovenească” aceasta fiind, din punctul meu de vedre un hibrid. De multe ori când vorbeam de România și Republica Moldova ca fiind un tot eram atenționată de colegii din Republică că ,,Moldova nu e România, e o țară independentă și nu se vor unii niciodată cu noi, ei nu și-ar dori vreodată asta” (ei primind bursa de la statul român, ca idee). De altfel nu de puține ori mergând pe holul facultății sau stând la cursuri am auzit: ,,no, ce pederaști îs toți românii iștia, dă-i in nahoi, blea” sau spunându-se cu mândrie: ,,normal c-am venit doar pentru bursă”. Îmi pare rău să o spun, dar nu-mi pot considera frați (decât într-un Domnul) o adunătura de oameni care reneagă orice legătura cu România, care-mi jignesc cultura și reneagă istoria (excepțiile fiind foarte putine și de regulă doar de dragul aparentelor). Cât despre beneficiile invocate de acest tip de proiect, sunt foarte puține și nefondate. Vorbind despre forța de muncă primită ,,gratis” (câțiva studenți care aleg să rămână in România după terminarea studiilor din numărul mare de studenți beneficiari ai acestui tip de proiect). Îmi pare rău s-o spun, dar e o erezie totală să alegi să investești in oameni care POATE vor rămâne aici și vor cotiza taxe intr-o zi, in timp ce cetățenii propriei țări din cauza lipsei ajutorului (da, ați intuit bine, ne-am dori ca banii investiți in proiectul ,,romani de pretutindeni să fie alocați studenților noștri fie sub forma măririi: burselor de merit/ sociale, locurilor bugetate de stat sau poate, cu puțin noroc, renovării căminelor. Iar cum România se afla la limita existenței încercând să reducă inflația ,,tăind” din toate locurile, știm că ultima șansa sunt banii investiți prostește de mulți ani in acel proiect) statului sunt forțați să ia drumul străinătății in care nu-i așteaptă nimeni cu brațele deschise și burse, ci cu multă muncă și ,,rupt de oase”.  Nu este, in niciun caz, meschinărie sau o abordare grobiană a aceste problematici, e doar un amalgam de frustrare, durere și sentimente de nedreptate. Ne simțim trădați de propria țară, iar înainte să ni se sugereze din nou ,,să ne facem buletin de moldovani, că poate atunci vom primi și noi burse in România” facem acest apel disperat in numele tuturor studenților români care se simt nedreptățiți