• Combinatul Azomureş - O bombă cu ceas!
    Sănătatea este cea mai importantă din viaţa unui om. Dezvoltarea oraşului s-ar putea face pe mai multe paliere altele decât intoxicarea cetăţeniilor cu amoniac si alte substanţe nocive pentru animalele si oamenii ce traiesc în zona combinatului.
    24 din 100 Semnături
    Inițiat de Szabolcs Madaras Picture
  • Vrei ca România să nu mai fie groapa de gunoi a Europei !?
    Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de Silviu Marian
  • S.O.S. - Cetățenii din Săcele își vor cartierele curate
    Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.
    77 din 100 Semnături
    Inițiat de Fekete Florian
  • Cerem organizarea in cartierul Tineretului de locuri pentru ridicarea deseurilor
    În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.
    55 din 100 Semnături
    Inițiat de Camelia Bacioiu
  • Eliberați Pădurea Snagov de munții de gunoaie!
    Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.
    169 din 200 Semnături
    Inițiat de Loredana Lavric
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    112 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Cerem reducerea programului hiper/supermarketurilor!
    Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana
    45 din 100 Semnături
    Inițiat de Lori Bălan
  • Groapa de Gunoi a Moflenilor, catastrofa ecologică/ edilitară a Craiovei
    Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.
    414 din 500 Semnături
    Inițiat de Asociatia AX
  • Fără tacâmuri de unică folosință gratis la fiecare comandă de mâncare la pachet
    Începând cu Martie 2020 tot mai multă lume lucrează de acasă și își comandă mâncare acasă. S-a întâmplat asta datorită pandemiei de COVID-19, dar în continuare o să fie tot mai mulți ce vor lucra de acasă și după ce pandemia devine istorie. Restaurantele includ la fiecare porție de mâncare un set de tacâmuri implicit, dar cei care comandă mâncare acasă nu vor folosi aceste tacâmuri de plastic. Tacâmurile de unică folosință sunt în mare parte NERECICLABILE.
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Dan Stoica
  • Opriti excavarile ilegale de nisip din raul Timis.
    Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.
    54 din 100 Semnături
    Inițiat de Tiberiu Kovacs
  • Vrem aer curat în Ilfov!
    În ultima perioadă, locuitorii din județul Ilfov au reclamat apariția un miros foarte puternic, înecăcios, toxic, noaptea după ora 23:00. Această situație a apărut în aprilie 2020, dar a continuat până acum (august 2020). Atât în aprilie 2020 cât si acum, zeci de locuitori au reclamat această situație la 112 (noaptea, când mirosul este persistent), au făcut adrese la Garda de Mediu, au contactat televiziunile. Deși autoritățile răspund mereu că este vorba despre incendii de vegetație, totuși mirosul reclamat este diferit de cel generat de simpla incendiere a vegetației; mirosul degajat pare a indica mai degrabă plastic și/sau deșeuri de altă natură. Dacă în aprilie 2020 rețeaua Airly indica un grad ridicat de poluare (PM10, PM 2,5 și O3), la acest moment este adevărat ca aceeași rețea indică un grad de poluare mai redus, cel puțin prin comparație. Totuși aspectul relevant rămâne poluarea aerului, disconfortul olfactiv și nu în ultimul rând impactul negativ asupra sănătății locuitorilor zonei.
    3.064 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociația CIVIS Mogoşoaia Picture
  • Închidem Groapa de Gunoi din Costinești
    Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti
    268 din 300 Semnături
    Inițiat de Marius Dragu