Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana

Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.

Începând cu Martie 2020 tot mai multă lume lucrează de acasă și își comandă mâncare acasă. S-a întâmplat asta datorită pandemiei de COVID-19, dar în continuare o să fie tot mai mulți ce vor lucra de acasă și după ce pandemia devine istorie. Restaurantele includ la fiecare porție de mâncare un set de tacâmuri implicit, dar cei care comandă mâncare acasă nu vor folosi aceste tacâmuri de plastic. Tacâmurile de unică folosință sunt în mare parte NERECICLABILE.

Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.

Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

Sanatatea oamenilor este cea mai importanta. Protejarea sanatatii populatiei este o datorie a institutiilor statului.

În prezent, autoritățile locale și centrale nu controlează eficient activitatea poluatorilor din zonă, situație confirmată înclusiv de conducerea Gărzii de Mediu Brașov. Foarte mulți locuitori reclamă aer irespirabil în momentele în care care poluatorii evacuează fum rezultat în procesul tehnologic. Nimeni nu ne poate asigura dreptul la sănătatea și un mediu protejat.

Romania este "inundata" de penalitati europene, proceduri de infringement, studii si analize care ne plaseaza pe locuri rusinoase intre statele membre ale UE. Strazile, padurile si raurile noastre se umplu de gunoaie, cantitatile de deseuri reciclate sunt foarte mici. Toate costurile de salubritate au crescut si continua sa creasca, cetatenii sunt supusi unor presiuni tot mai mari pentru a face colectarea separata a deseurilor. In timpul asta, insesi institutiile statului - inclusiv cele ale Ministerului Mediului! - ignora cu desavarsire aceeasi obligatie, ceea ce le pune intr-o situatie de ilegalitate si, in plus, ii impiedica sa vada pe cont propriu ce inseamna cu adevarat colectarea separata, pentru a o putea sustine si promova in societate. Cerem Garzii nationale de mediu sa publice aceste date pentru minim 50 de institutii din fiecare judet si minim 200 de institutii din Municipiul Bucuresti, pana la finalul anului 2019.

1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts

Ce este mai important decat sanatatea copiilor vostri?Incercati sa va imaginati consecintele construirii unui asemenea depozit de deseuri periculoase la 1 km de orasul vostru, de Slobozia. De data aceasta Nu! Nu se poate ocupa altcineva, nu se va duce nimeni in locul dumneavoastra .Si DA ! Prezenta, implicarea si responsabilitatea va apartine!

Clujul e al doilea oraș din țară, atât ca dezvoltare economică, cât și ca număr de locuitori. Orașul produce anual peste 200.000 tone de gunoi. Cu toate acestea, Clujul nu are o groapă de gunoi autorizată și funcțională. Una este în închidere, alta este în construcție, iar deșeurile ajung în două depozite temporare. Când noua groapă de gunoi va fi gata, ea se va umple cu deșeurile din depozitele temporare, iar noi ne vom găsi în aceeași situație de acum. Acum, la Pata Rât sunt peste 1.500.000 de tone de deșeuri, în 160.000 de metri pătrați. Depozitele de deșeuri de la Pata Rât se confruntă continuu cu una din cele două probleme: Autoaprindere - din cauza gazului metan format la descompunerea deșeurilor Scurgerile de levigat - din cauza precipitațiilor și a apei folosite pentru stingerea incendiilor. Dacă plouă avem probleme cu levigatul, dacă nu plouă rampele de gunoi se aprind! Singura soluție este reducerea cantității de deșeuri care ajunge în depozite. Acest lucru se poate face foarte simplu prin reciclare. Nu mai este timp de așteptat! Fiecare zi de întârziere duce la creșterea cantității de deșeuri din depozitele temporare, crescând astfel riscul de autoaprindere și contaminare a solului și a apei cu levigat. Clujul trebuie să înceapă să colecteze selectiv.