Pentru că siguranța pietonilor nu trebuie să fie sacrificată în numele traficului. Când elimini siguranța, pericolul nu mai e excepția — devine regulă.

​Siguranța cetățenilor: Tinerii și angajații care termină lucrul târziu sunt expuși riscurilor mergând pe jos prin zone slab iluminate sau sunt forțați să apeleze la servicii de transport private pe care nu și le permit mereu. ​Echitate socială: Transportul public trebuie să fie accesibil tuturor, indiferent de ora la care au nevoie de mobilitate. Lipsa autobuzelor de noapte îi izolează pe cei fără mașină personală. ​Economia locală: Un oraș care vrea să fie „smart” și turistic trebuie să susțină industria ospitalității și evenimentele culturale. Fără transport de noapte, viața socială a orașului este limitată artificial. ​Impact ecologic: Oferirea unei alternative la mașina personală sau taxi scade numărul de vehicule din trafic și poluarea, chiar și pe timp de noapte.

 🟩 Ce propunem  Am inițiat un demers civic pentru a crea un proiect concret de reorganizare urbană, care include (printre altele):  • introducerea de sensuri unice și simplificarea traficului • trasarea și organizarea parcărilor  • eliberarea, lățirea și reasfaltarea trotuarelor  • reasfaltarea străzilor și introducerea de elemente de siguranță  (limitatoare viteză, semne circulație, simplificare intersecții) • plantarea de arbori și amenajarea spațiilor verzi  👉 Proiectul este dezvoltat cu sprijin de specialitate, inclusiv în colaborare cu conducerea, cadrele didactice și masteranzii de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. 🟩 De ce este important Experiențe din alte orașe europene arată că astfel de intervenții: cresc siguranța pietonală • oferă un spațiu mai sigur pentru copiii si elevii de școală generală și liceu din zonă • reduc haosul urban și traficul rutier excesiv  • cresc valoarea zonei  • atrag investiții locale și turism • dezvoltă economic zona 🟩 Ce cerem Solicităm autorităților: analizarea și implementarea unor măsuri concrete de reorganizare, în baza planului urbanistic pe care îl dezvoltăm cu specialiști  • colaborare cu comunitatea locală  • prioritizarea acestui areal urban, din țesutul istoric al Bucureștiului   🟩 Semnează Semnătura ta înseamnă: ✔ susținere pentru un proiect real ✔ presiune legitimă asupra autorităților ✔ un pas către un cartier mai bun   👉 Semnează și distribuie mai departe, pentru că avem nevoie de susținerea ta.  Durează 30 secunde, iar pentru inițiativa noastră contează enorm!   Îți mulțumim! 🙏🏻

Impactul estetic și psihologic al stâlpişorilor este profund negativ. Deși oferă siguranță fizică, aceștia transmit semnale psihologice și vizuale nedorite. 1. Impact Psihologic - Senzația de control și restricție: stâlpii și lanțurile sunt simboluri ale autorității și barierelor. Prezența lor în exces poate crea o stare de alertă subconștientă, sugerând că zona este periculoasă sau sub amenințare constantă. Deși oferă siguranță obiectivă, reduc confortul psihic, transformând un spațiu de relaxare într-un coridor de tranzit controlat. Utilizarea lor face un spațiu public să pară ostil, reducând dorința oamenilor de a zăbovi în acea zonă și afectând relația lor cu orașul. 2. Impact Estetic: - Fragmentarea vizuală: stâlpii „rup” continuitatea designului urban. O linie de piloni acționează ca o barieră vizuală care fragmentează trotuarele și piețele. - Aspect industrial arhaic: Multe modele standard au un aspect utilitarist care nu se potrivește cu arhitectura istorică sau cu zonele moderne, verzi. Aceștia par (și sunt) elemente „străine” inserate forțat în peisaj. - Clutter urban (aglomerare): Într-un spațiu deja plin de indicatoare, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat, stâlpii contribuie la senzația de dezordine vizuală. Tranziția către o barieră  naturală “prietenoasă”: Înlocuirea stâlpilor cu liziere verzi sau jardiniere schimbă radical aceste efecte: • De la defensiv la primitor: Plantele transformă o „linie de demarcație” într-o „zonă de interes”. • Reducerea stresului: Studiile de psihologie ambientală arată că prezența vegetației scade nivelul de cortizol (stres), spre deosebire de metalul rece al bolarzilor. • Valoare adăugată: În loc să fie doar un element de blocare, bariera verde devine un decor care îmbunătățește calitatea aerului și estetica străzii.   

Spatele blocului a fost, pentru mulți dintre noi, primul loc de socializare. Nu ar trebui să devină, pentru copiii de astăzi, un spațiu interzis. Semnează această petiție dacă și tu crezi că spațiile din jurul blocurilor trebuie redate comunității: pentru joacă, pentru umbră, pentru sănătate și pentru viață de cartier.

Pentru că Mircea Lucescu nu a fost doar un nume mare din fotbal, ci una dintre personalitățile care au făcut România cunoscută și respectată în lume. A reprezentat excelența, disciplina, inteligența și demnitatea, iar pentru multe generații a fost un reper de caracter și performanță. Propunerea ca pasajul aflat în construcție la intersecția Turnu Măgurele – Șoseaua Berceni să poarte numele „Il Luce” nu este doar un gest simbolic, ci o formă concretă prin care memoria lui poate rămâne vie în orașul de care a fost legat încă din copilărie. Un astfel de nume ar transforma un obiectiv de infrastructură într-un loc cu semnificație, într-un omagiu public și durabil adus unei legende. Alte persoane ar trebui să se alăture acestei campanii pentru că este o inițiativă despre respect, memorie și recunoștință. Este despre a arăta că știm să ne cinstim valorile adevărate, nu doar prin mesaje și emoție de moment, ci și prin gesturi care rămân peste ani. „Pasajul Il Luce” ar fi un simbol pentru București, pentru Berceni și pentru toți cei care cred că marile nume ale României merită să fie păstrate vii în memoria publică.

 Este vital ca spațiul public să rămână un mediu sigur pentru sănătatea mintală a tuturor cetățenilor. Folosirea bolilor terminale ca instrumente de marketing politic reprezintă o formă de agresiune vizuală și hărțuire emoțională. Pentru miile de brașoveni care au rude în faze terminale sau care au pierdut persoane dragi, aceste mesaje sunt „triggeri” de panică, greață și suferință inutilă. Nu este vorba despre cenzură, ci despre delimitarea etică a publicității: suferința umană nu trebuie „glorificată” sau exploatată pentru voturi. Dacă acceptăm acum ca boala să fie afișată agresiv lângă mall-uri și stații de autobuz, normalizăm traumatizarea trecătorilor în scop electoral.  Alătură-te acestei cauze pentru a impune respect față de demnitatea pacienților și liniștea aparținătorilor. Astăzi este vorba despre un cort lângă AFI Brașov, dar dacă nu luăm atitudine, mâine orice spațiu public poate deveni un loc unde suferințele noastre cele mai mari sunt folosite pentru manipulare. Semnează pentru: •  Protejarea copiilor și minorilor de imagini și texte traumatizante pe care nu le pot procesa. • Solidaritate cu cei aflați în suferință, care merită să meargă pe stradă fără a fi forțați să retrăiască traumele din spitale. •  Sancționarea cinismului politic care transformă spitalele și diagnosticele crunte în slogane de campanie. Vocea noastră unită este singura care poate forța Primăria să verifice etica acestor autorizații de amplasare.  

Mulți călători printre care elevi, studenți, angajați cât și persoane în vârstă folosesc aceste linii zilnic pentru a ajunge la școală, loc de muncă, magazin și așa mai departe. Noul terminal este ineficient deplasării necesitând schimbarea cu alte linii ceea ce duce la o călătorie mai lungă si mai dificilă.

• Parcela pentru care se solicită PUZ se află în comuna Dăești, într-o zonă rurală, cu propriul regim de înălțime și nu are continuitate ca regim de înălțime al Râmnicului, cele două localități fiind delimitate prin spațiu verde și râul Olt; • Rețelele de apă, canal, energie electrică sunt dimensionate pentru locuințe individuale, nu pentru blocuri de 5 etaje și creează deja probleme in prezent; • În zonă se află doar locuințe individuale și câteva duplexuri. Nu există trotuare; • Accesul rutier e realizat prin drumul județean DJ703F. Construcția unor blocuri de mari dimensiuni va afecta negativ atât viața localnicilor, cât si al celor din comunele invecinate (Runcu, Berislăvești) și din statiunile Călimanești si Căciulata prin aglomerație, lipsă de accesibilitate la servicii publice, poluare, acces limitat si întarziat la serviciile de urgenta; • Transportul public este limitat, iar calea ferată nu tranzitează satul Fedeleșoiu; prin urmare, nu se poate vorbi de alternative. Ne dorim o dezvoltare armonioasă a satului Fedeleșoiu, care să contribuie la creșterea calității vieții localnicilor, cu respect față de natură, specificul zonei rurale și corelarea cu infrastructura existentă.  Vă multumim anticipat,

Această inițiativă legislativă nu este doar o modificare tehnică. Ea afectează direct siguranța, accesibilitatea și calitatea vieții a milioane de oameni care folosesc trotuarele zilnic. Decizia de a permite parcarea motocicletelor și scuterelor pe trotuare, lăsând doar un metru pentru circulația pietonilor, produce consecințe reale și imediate:

Parcul Marasesti este unul dintre putinele spatii din zona unde am putea avea o oaza de verdeata,unde bunicii pot scoate copii la plimbare,tinerii pot petrece timpul in mod placut,toti locuitorii zonei au nevoie de un loc verde pentru recreere

INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național. INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.   ------------------------------ 👉 Ce face INP? ●  administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani). ● gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. - furnizând informațiile de bază pentru protejarea acestuia; ● asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităților de protecție și gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și monitorizarea acestora, obținând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziții culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roșia Montană, Brâncuși, Frontierele Imperiului Roman - Dacia; ● Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI -  privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil și oferă consultanță de specialitate proprietarilor și investitorilor, având  ca principal scop protejarea valorilor culturale; ● are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate,  prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;  ● implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice; ● organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice; ● este agregator național pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea și accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural. ●  derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național (CNCS, UEFISCDI etc.) cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.) ;  ● chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituțional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. ------------------------------  👉 Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii? ● Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare, ca entitate distinctă de instituția finanțatoare, și riscând implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării; ● Blocarea  sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI); ● Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; ● Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat; ● Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale; ● Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni; ● Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională. ●  Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.  Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național.