N-am sa vin aici cu argumente financiare ( aparat administrativ redundant,  companii municipale paralele, bugete paralele ) ori cu argumente urbanistice ( străzile pe unde circulă STB aparțin de PMB în rest la Sectoare, ori existența a 7 PUZ-uri diferite care duc la lipsa unei coordonări unitare a dezvoltării urbanistice ) ci mai degrabă cu nenumaratele petiții prin care noi cetățenii ne-am săturat ca în propriul oraș, iar aici să nu cumva să vă gândiți la Mun. București, GREȘIT ! voi locuiți in orașele care se numesc Sector 1..6 ( vă nașteți în orașul Sector 1..6, vă căsătoriți în orașul Sector 1..6, de murit nici nu mai pomenesc, plătiți impozite la orașul Sector 1..6 ), o problemă să fie pasată de la o instituție la alta invocând că nu e la una ci la cealaltă, ori cu faptul că dacă mă mut dintr-un Sector in altul trebuie să mă reînregistrez fiscal, ori cu faptul că într-un parc dintr-un Sector se interzice ceva, dar în alt Sector se permite, ca să nu mai vorbesc de transportul  preorășenesc , și câte și mai câte astfel de probleme care în loc să unifice mai mult dezbină și crează alte probleme. Mai mult, în legea Codului Administrativ, Municipiul București este invocat sistematic alături de județe prin formule juridice cumulative, în care capitala joacă un dublu rol: funcționează atât ca cel mai mare municipiu din țară, cât și ca o unitate administrativă asimilată unui județ. Cateva exemple: 1. Definirea Autorităților (Articolul 5 lit. m si n ) În cadrul definițiilor generale ale administrației publice, autoritățile Capitalei sunt enumerate în mod explicit în aceeași categorie și cu același rang ca cele județene. 2. Organizarea specifică a Capitalei ca excepție administrativă (Capitolul V) Deși la articolul 100 se precizează că ” În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale ale căror delimitare și organizare se fac potrivit legii” în actualul cod există un întreg capitol de funcționare a capitalei în paralel cu Capitolul IV care stabilește rolul Primarului. 3. Asimilarea implicită în alte acte normative Atunci când legislația din România face referire la structuri organizate la nivel regional sau județean, formularea standard utilizată în textele legislative subsecvente și în Codul Administrativ urmează structura: „...în județe, respectiv în municipiul București” 

Radonul este un pericol invizibil: un gaz radioactiv incolor și inodor, iar expunerea îndelungată la concentrații ridicate crește riscul de cancer pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății îl consideră una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar. Există reglementări clare (cum este ghidul tehnic RTC 7-2022), iar  autoritățile trebuie să asigure aplicarea și verificarea efectivă a acestor obligații: controale reale, verificarea proiectelor și construcțiilor, respectarea măsurilor anti-radon și publicarea informațiilor despre controale, nereguli și sancțiuni.  Semnează și tu această petiție pentru a obliga autoritățile să aplice legea și să ne protejeze sănătatea. Să ne asigurăm că locurile în care învățăm, muncim sau trăim nu devin un pericol mortal pentru cei dragi!

Lipsa trotuarelor si a arborilor pentru umbrire afecteaza direct siguranta si confortul celor peste 2.500 de adulti, precum si al copiilor care locuiesc in aceasta zona.  Solicitam Politiei, Primariei Voluntari, Prefecturii jud. Ilfov si ISC National: 1. Verificarea de urgenta a autorizatiilor si a documentatiilor aprobate pentru ansamblurile de pe Sos. Bucuresti Nord;  2. Verificarea situatiei din teren;  3. Dispunerea masurilor necesare pentru realizarea unor trotuare conforme, cu latimea de 1,5 m, precum si pentru plantarea de arbori pentru umbrire;  4. Prezentarea unui calendar clar pentru remedierea situatiei.

Grădina Botanică trebuie să rămână un spațiu dedicat în totalitate oamenilor, faunei și florei locale, un mediu propice pentru studenți și cercetare, nu tranzitului auto și poluării.

 Grădina Botanică trebuie să rămână un spațiu dedicat în totalitate oamenilor, faunei și florei locale, un mediu propice pentru studenți și cercetare, nu tranzitului auto și poluării. 

Trotuarul nu este o parcare. Este un spațiu prin care oamenii trebuie sa se poată deplasa in siguranță prin propriul cartier.

Întreaga comunitate de locatari a Beta Residence si Terra Gardens, împreună cu restul locatarilor din suburbia Cluj—Chinteni vor beneficia enorm de aceasta linie de transport, ne-având nevoie de escala la autogara Beta (singura linie curenta de acces cu transport public la Cluj-Napoca) pentru a face legătura intre orice alt punct de interes din Cluj-Napoca.

Instalarea unei cișmele publice ar aduce multiple beneficii: ar asigura accesul la apă potabilă gratuită pentru toți utilizatorii parcului; ar contribui la reducerea consumului de plastic, încurajând utilizarea recipientelor reutilizabile; ar sprijini un stil de viață sănătos și activ; ar alinia Brașovul la practicile europene privind infrastructura urbană sustenabilă. Considerăm că o astfel de investiție este minimă din punct de vedere financiar, dar cu un impact major asupra calității vieții în comunitate.

În fiecare zi pierdem ore în trafic. În fiecare an pierdem zile întregi. În fiecare zi respirăm un aer poluat. În fiecare zi bicicliștii aleg între carosabil și trotuar, riscându-și viața. Bucureștiul poate și trebuie să aibă o rețea velo modernă. Nu cerem doar piste pentru biciclete, ci ne batem pentru calitatea vieții, pentru sănătatea noastră și pentru însăși supraviețuirea acestui oraș.  “Bucureștiul a ajuns la saturație, iar actualul model urban ne îmbolnăvește și ne consumă cele mai prețioase resurse: sănătatea și, implicit, timpul.” Un apel la rațiune: Ideea că traficul se rezolvă prin construirea la nesfârșit de benzi de asfalt este o eroare fundamentală, demontată de urbanismul modern. Soluția inteligentă constă în optimizarea spațiului public finit prin prioritizarea transportului alternativ în detrimentul automobilului individual supradimensionat. O problemă critică de sănătate publică: Aerul toxic pe care îl respirăm zilnic în trafic provoacă boli respiratorii și cardiovasculare cronice. Fiecare pistă de biciclete sigură înseamnă mai puține mașini în trafic și un aer mai curat pentru noi toți. Sănătatea nu este negociabilă. O oportunitate pentru sănătatea individuală: Într-o societate sufocată de sedentarism și stres, bicicleta oferă o formă ideală de mișcare ușoară, perfect integrabilă în rutina zilnică. Nu vorbim aici despre sport de performanță, ci despre o activitate fizică accesibilă, care transformă drumul către orice destinație într-un obicei sănătos, reducând stresul și îmbunătățind calitatea vieții fiecăruia dintre noi. O problemă de siguranță elementară: În lipsa unei infrastructuri corecte, străzile au devenit un spațiu al conflictului. Bicicliștii sunt forțați să aleagă între riscul de a fi loviți pe carosabil și riscul de a se accidenta pe trotuare. Siguranța în trafic nu trebuie să fie un lux sau o dovadă de curaj, ci o certitudine oferită de administrație. O problemă de echitate urbană: Spațiul public aparține tuturor cetățenilor, nu doar automobilelor. O rețea velo modernă oferă o alternativă de transport curată, rapidă și predictibilă pentru oricine - de la studenți, profesori, avocați și miniștri, până la livratori, actori și persoane de toate vârstele care vor să ajungă la destinație fără să piardă ore în șir blocați în traficul capitalei. Educație urbană, nu resemnare: O societate matură își măsoară statutul prin calitatea spațiului comun, nu prin zgomotul sau prin mărimea mașinilor. În Europa modernă, adevăratul lux înseamnă aer curat, străzi sigure și calm urban. A accepta haosul din trafic nu este pragmatism, ci capitulare. De aceea, infrastructura velo nu e doar asfalt, ci un instrument de reeducare civică: prin design inteligent, ea transformă tensiunea în respect reciproc. Corelația dintre infrastructură și prosperitate: Europa ne oferă o lecție clară de economie urbană. Există o proporționalitate directă între o infrastructură velo bine dezvoltată și competitivitatea economică a unei metropole. Orașele cu cea mai mare productivitate, care atrag investiții și talente, sunt cele care au fluidizat mișcarea oamenilor. Oamenii care se deplasează eficient produc valoare, nu frustrare. Un oraș blocat în trafic este un oraș care pierde bani în fiecare secundă de staționare. Chiar dacă nu folosești bicicleta, semnarea acestei petiții îți aduce un beneficiu real. Nu este o luptă „bicicliști contra șoferi”, ci un efort comun pentru un oraș mai funcțional. Dacă ești șofer, fiecare persoană care trece la utilizarea bicicletei înseamnă o mașină mai puțin în trafic, un loc de parcare eliberat și, pe scurt, o fluidizare. O rețea velo protejată reduce blocajele și prioritizează implicit ambulanțele, pompierii, aprovizionarea și deplasările esențiale. Dar schimbarea nu începe doar pe hârtie, ci în stradă. Pe lângă semnarea petiției, acolo unde infrastructura actuală o permite și în deplină siguranță, haideți să pedalăm. Orașul se schimbă cu fiecare drum pe care îl facem pe două roți. Această campanie reprezintă un manifest pentru respect reciproc, siguranță și construirea unui oraș funcțional. Credem în București și în viitorul său!

  Această petiție este vitală pentru comunitatea noastră deoarece decizia de a modifica și scurta traseele liniilor 421 și 424 izolează mii de cetățeni și le dă peste cap viața de zi cu zi. Iată de ce fiecare semnătură contează: • Timp pierdut și oboseală în plus: Sute de elevi care merg la școală sau liceu, studenți și angajați care fac naveta zilnic sunt obligați acum să schimbe mai multe mijloace de transport. O călătorie care înainte era directă și civilizată s-a transformat într-un calvar de zeci de minute pierdute în plus prin stații. • Costuri mai mari pentru familii: Prin eliminarea accesului direct la Terminalul Ghencea, călătorii sunt forțați să valideze titluri de călătorie suplimentare sau să schimbe abonamentele, ceea ce pune o taxă pe buzunarele familiilor din Bragadiru și localitățile învecinate. • Terminalul Ghencea este un nod strategic de neînlocuit: Ghencea nu este doar o oprire oarecare. De acolo avem legătură directă cu tramvaiul 41 (care traversează rapid orașul), cu zeci de alte linii STB și cu viitoarea magistrală de metrou. Să ne oprești la periferie înseamnă să ne blochezi accesul eficient în Capitală. • Zona se dezvoltă, transportul dă înapoi: În timp ce localitățile noastre cresc de la an la an și apar blocuri și case noi, în loc să primim rute mai bune și mașini mai dese, transportul public este redus în mod haotic. Semnează și tu! Dacă nu ne cerem drepturile acum, riscăm ca transportul metropolitan să devină din ce în ce mai prost. Fiecare semnătură este o voce care obligă TPBI și STB să ne asculte!  Au fost puse 10 afișe și vor mai fi puse încă 2 afișe la Clinceni și Cornetu.

Este important pentru că această clădire reprezintă o parte vitală din identitatea noastră ca oraș. Ne-am format amintiri, ne-am legat emoțional de acest loc, iar demolarea lui ar lăsa un gol imens. Alăturați-vă nouă pentru a apăra această valoare comună și pentru a cere o soluție mai bună. 

Autoritățile cunosc pericolul din cel puțin 2024. Au primit sesizări, au discutat în comisii, au amânat. Între timp, riscul rămâne. Această petiție există pentru că răbdarea locuitorilor s-a epuizat și pentru că un accident previzibil nu poate fi acceptat ca preț al birocrației.