Este o campanie care ajuta intreaga comunitate prin dezvoltarea sanatoasa a orasului tinand cont de normele de sanatate.

În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.

A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.

Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.

Fiți alături de noi pentru a proteja patrimoniul construit și pentru a păstra viu un simbol pentru comunitatea din Urlați!

Fiecare semnatura este importanta si va contribui la petitia colectiva adresata autoritatilor competente. Multumim tuturor celor ce doresc sa se implice.

Singurul mod în care putem învinge frica, care este reală și justificată, este de a acționa, de a preveni, de a fi informați și de a ne baza pe faptul că suntem pregătiți pentru orice scenariu. Cităm de pe site-ul oficial al NATO: ,,În conformitate cu articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, toți Aliații sunt angajați să construiască reziliența națională, care este o combinație între pregătirea civilă și capacitatea militară. (...) De aceea, este necesar să se completeze eforturile militare de apărare a teritoriului și a populațiilor Alianței cu o pregătire civilă solidă."

Evaluarea corectă și transparentă a oricărui director sau angajat, dar mai ales a conducerii unei instituții a statului de importanța Institutului Național al Patrimoniului, este absolut imperativă pentru a păstra încrederea cetățenilor în guvern. Orice altceva denotă rea voință, lipsă de profesionalism și lipsă de responsabilitate pentru patrimoniul României din partea ministrului Romașcanu.

Creste calitatii vietii pentru familii si persoane singure. LEGEA nr. 24 din 15 ianuarie 2007 prevede un minimum de 20 m² de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice. Targoviste are un estimat la doar 5 m² pe cap de locuitor .

Protejarea ariilor naturale, a plajelor virgine , de constructii de beton si sticla , este datoria noastra a fiecarui cetaten al aceste tari. http://www.anpm.ro/documents/18093/48762593/EA+18+imobile_final.pdf Un studiu cel putin dubios , pentru fauna si flora din aceste arii protejate de lege , elaborat in vederea obtinerii autorizatiei de mediu . Dezastru ecologic ! Acesta inseamna sfarsitul, prin distrugere a acestor zone din patrimoniul ariilor protejate. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/plaja-de-la-corbu-a-intrat-in-vizorul-dezvoltatorilor-imobiliari-primarul-despre-constructiile-ridicate.html

Vrem să trăim într-un mediu curat și natural, iar atunci când comunitatea se dezvoltă, așa cum e normal, vrem să contribuim și noi, locuitorii, la planurile autorităților pentru a ne asigura că natura din jurul nostru nu este compromisă în favoarea banilor. Zona Ciurila are șansa de a se dezvolta coerent și sustenabil, haideți să nu repetăm greșelile din alte zone metropolitane. Haideți să ne protejăm natura!

Presa locală din Iași ne atrage atenția că la ședința Consiliului Local Iași planificată pentru 29 decembrie 2021 se va dezbate din nou un proiect de aprobare a unui Plan Urbanistic Zonal depus de Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași, în vederea extinderii capacității cu 600 de locuri și dublării efective a suprafeței construite până la 24 000 de metri pătrați! Detalii aici https://apix.ro/extinderea-penitenciarului-in-copou-din-nou-pe-masa-cl-de-data-aceasta-sunt-sanse-mari-ca-proiectul-sa-fie-aprobat/ Acest proiect presupune costuri financiare semnificative (de ordinul zecilor de milioane de lei), ce nu se justifică doar pentru o perioadă de 5-10 ani de zile. Măsura corectă este relocarea în întregime a acestui obiectiv în afara Iașului, la o distanță rezonabilă (15-20 de km) față de instanțele de judecată. Înțelegem necesitatea asigurării unor condiții civilizate pentru persoanele private de libertate, însă acest lucru trebuie realizat într-un mod rațional, fără a afecta viața zecilor de mii de ieșeni care locuiesc în cartierul Copou sau obișnuiesc să facă plimbări în această zonă verde a Iașului. Amplasarea PMS Iași în cartierul Copou a fost o eroare de la bun început, iar proiectul de extindere nu ar face decât să permanentizeze această decizie greșită luată inițial de regimul comunist în anii 1950 (http://anp.gov.ro/penitenciarul-iasi/2019/10/14/monografia-penitenciarului-iasi/) și continuată apoi în 1984.