• Vrem păduri, nu gropi de gunoi și incineratoare!
    In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/
    1.335 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Zero Waste Romania
  • Mărirea alocației la 150 de lei lunar
    Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.
    1.146 din 2.000 Semnături
    Inițiat de David Banica Picture
  • Solicităm prelungirea programului de funcționare a metroului din București pe timpul nopții
    În București, capitală europeană și centru universitar unde studiază peste 135 000 de studenți și locuiesc peste 570 600 tineri, plaja de activități socio-culturale este foarte ofertantă pentru tineri şi viaţa socială a acestora este activă şi vibrantă, însă, de multe ori, participarea lor la astfel de activități este restrânsă din cauza faptului că posibilitățile de transport după ora 23:00 sunt limitate, puțini studenți și tineri având disponibilitatea financiară de a circula cu o firmă de taximetrie. Prin urmare, dacă rețeaua de metrou ar funcționa non-stop, tinerii vor putea beneficia de mai multe dintre opțiunile socio-culturale existente în oraș, deoarece nu vor mai fi limitaţi de posibilităţile de transport. De asemenea, având în vedere că rețeaua de metrou este cea mai sigură și rapidă modalitate de transport în comun din București, un program de funcționare permanent al acesteia ar fi benefic pentru întreaga comunitate, pentru că nu doar studenții și tinerii ar avea posibilitatea să circule oricând cu metroul, ci oricare cetățean care are nevoie să se deplaseze în timpul nopții. O astfel de măsură ar dovedi o responsabilitate socială pe care sperăm că Ministerul Transporturilor și Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A. și-o vor asuma, în semn de respect şi pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor rețelei de metrou. În plus, sunt de luat în considerare și aspectele economice, o astfel de modificare a programului de funcționare a metroului putând aduce venituri suplimentare pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A., deoarece va crește numărul de utilizatori ai rețelei de metrou, în detrimentul taxiurilor, care de multe ori percep tarife ilegale, mai mari decât prețul real al călătoriei, și nu oferă aceeași siguranță a călătoriei. Mai mult, un program prelungit al metroului, inclusiv pe timpul nopții, ar face din București un oraș mai atractiv pentru turiști, pentru că ar garanta o mobilitate facilă și sigură a acestora, încurajând astfel dezvoltarea acestui sector, ceea ce ar aduce, implicit, și alte beneficii economice României. În urma unei analize a programelor a 65 de rețele de metrou din celelalte state ale lumii, de pe majoritatea continentelor, am observat că numărul țărilor în care programul de circulație al metroului depășește ora 23:00 este considerabil. Astfel, în comparație cu România, 58,46% dintre rețelele de metrou analizate au un program semnificativ mai lung seara decât cel al metroului bucureștean (38 de metropole), restul având un program comparabil. De asemenea, 83,07% dintre rețelele de metrou analizate au un program care depășește ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii (54 de metropole). În multe state, programul rețelelor de metrou este mai lung în zilele de weekend, când activitatea socială a cetățenilor pe parcursul nopții este, evident, mai intensă, și nevoia acestora de mobilitate crește. AICI (http://tinyurl.com/l9usco3) puteți consulta lista cu rețelele de metrou analizate unde programul de metrou se încheie seara mai târziu de ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii. Așadar, considerăm că municipiul București poate lua exemplu de la alte metropole importante ale lumii, prelungind programul de funcționare al metroului, în beneficiul cetățenilor săi, dar și al turiștilor care tranzitează orașul, asigurând, totodată, un mijloc de transport sigur și rapid tuturor.
    4.469 din 5.000 Semnături
    Inițiat de ANOSR ANOSR
  • Opune-te desfiintarii troleibuzului!
    Transportul public de calitate atrage noi calatori, decongestionand orase si eliminand poluare. Pentru Piatra Neamt, transportul cu troleibuzul este 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/scandal-pe-tema-transportului-de-calatori--217378981.html http://www.stiri-neamt.ro/de-astazi-1-aprilie-adio-singurului-mijloc-de-transport-ecologic-din-piatra-neamt/ https://www.facebook.com/salvamtroleibuzul/
    1.608 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Macicasan Tudor Picture
  • Benzi comune pentru RATB și biciclete
    Această solicitare este susținută de obligativitatea Primăriei și Poliției, în calitate de administrator al drumului public, respectiv autoritate competentă în avizarea lucrărilor executate în zona drumului public, de a asigura condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic, ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective.
    2.216 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Marian Ivan Picture
  • Cerem Bandă Rezervată pentru Transportul Public!
    24% șoferi ar renunța la mașină pentru RATB Un studiu realizat în București a arătat că 24% dintre șoferi ar renunța la deplasările cu autoturismele și ar călători cu RATB dacă ar ajunge la destinație cu 20 de minute mai devreme. Asta a fost singura condiție: să ajungă mai devreme. Nu au cerut confort sau gratuități. Acest procent de 24% demonstrează că există interesul și posibilitatea realizării benzilor rezervate transportului public. Studiul poate fi vazut aici: https://goo.gl/PZdydQ Mai multe studii legate de circulația din București și ilfov: https://goo.gl/DWTwni ”Cine o să respecte benzile rezervate transportului public?” Firesc, aceasta este cea mai frecventă întrebare pe acest subiect. Problema nu este tipic românească, așa cum cred unii. Soluțiile există deja: monitorizarea automatizată a benzilor rezervate și aplicarea de sancțiuni prin sistemul de management al traficului. ”Nu avem loc să facem benzi rezervate pentru RATB” Dacă ne uităm la săptămâna când a nins în București, vedem că majoritatea benzilor au fost îngustate de zăpada iar, pe lângă banda ocupată de mașinile parcate/înzăpezite, cel puțin o bandă de circulație a fost ocupată de (alt rând de) mașini parcate/oprite. Tot acest spațiu este mai mare decât este necesar pentru banda rezervată RATB! Diferența constă că acel spațiu va fi folosit pentru deplasarea a sute de mii de călători zilnic, nu pentru parcarea a cateva mii de mașini. Încă ceva! Benzile rezervate transportului public se realizează în zona centrală a străzii, pentru a nu fi afectate de mașinile parcate sau de cele care virează dreapta. Dacă aceste benzi ar fi existat la ultima ninsoare, curățarea lor de zăpadă ar fi fost facilă iar bucureștenii ar fi avut alternative de deplasare prin oraș, fără să mai fie obligați să-și scoată mașinile din parcare. https://www.youtube.com/watch?v=_Kl6c87kDDc ”Cu ce mă ajută?” Depinde ce te interesează. Îți pasă de poluare? Să ajungi mai repede unde ai treabă? Să știi că îți crești copilul într-un oraș mai sigur? Că rămân în bugetul orașului mai mulți bani pentru sănătate, învățământ și cultură? Îți voi vorbi puțin despre fiecare, după ce îți explic cel mai mare avantaj al realizării de benzi rezervate transportului public și existența unui sistem de management al traficului axat pe nevoile transportului public. Cel mai important atu al acestor măsuri este faptul că situația nu se va mai înrăutăți în ceea ce privește congestiile, poluarea, accidentele etc Explozia numărului de mașini care circulă în capitală este strâns legată de măsurile care s-au luat în oraș în ultimele două decenii. Practic, oamenii au cumpărat mașini pentru că acesta a fost mesajul transmis de autorități: vom fluidiza circulația pentru ca mașinile să nu mai stea blocate în trafic. În schimb, nu s-a făcut nimic pentru celelalte variante de deplasare. Acest obicei moștenit de două decenii s-a vazut cel mai bine la ultima ninsoare, când trotuarele și pistele pentru biciclete au rămas acoperite de zăpadă. Nici cu RATB nu a fost mai bine, pentru că acesta nu are benzi rezervate. De aceea este firesc ca oamenii să aleagă (încă) deplasările cu autoturismele personale. Iar dacă situația persistă, numărul de mașini din București va crește. Benzile rezervate transportului public au capacitatea de a prelua creșteri spectaculoase de călătorii. Nu întâmplător, organizatorii UEFA pun condiția ca sistemul public de transport să fie eficientizat în București, pentru a putea face față unui vârf de cerere de câteva zeci de mii de călătorii în plus față de deplasările cotidiene ale bucureștenilor. Poluare Creșterea vitezei medii zilnice a RATB va duce la scăderea consumului, deci și a poluării. La această scădere va contribui și numărul celor care vor renunța la mașină pentru deplasarea prin oraș. Congestii Benzile rezervate vor face ca, indiferent de oră, transportul public să poată poată parcurge distanțele într-un timp scurt. Benzile pot fi folosite și de mașinile TAXI, cele de intervenție și biciclete. Astfel, dacă cineva se grăbește va avea întotdeuna siguranța că are alternative viabile la deplasarea cu autoturismul. Foarte probabil, va exista o perioadă de tranziție când străzile vor fi congestionate. Însă, lucrurile se vor regla în câteva luni. Accidente Numărul de accidente scade odată cu numărul autovehicule din trafic (kilometri parcurși). Taxe și impozite În acest moment, peste 50% din bugetul RATB se irosește din cauza congestiilor. Explicația e simplă: viteza medie zilnică, mult prea mică, face ca nu număr mare de autovehicule să rămână blocate în trafic. Asta înseamnă o utilizare ineficientă a resurselor. Pentru că este în neregulă să cumperi autobuze și tramvaie cu 200.000 – 1.000.000 Euro și să le ții blocate în trafic. Creșterea vitezei zilnice la 30 Km/h permite ca 434 de autobuze să poată oferi servicii mai bune decât 1000 de autobuze care circulă cu o viteză medie zilnică de 13 km/h, atât cât este media RATB. Cu o economie de 50% din bugetul anual al RATB este foarte ușor apoi să investești în confortul mijloacelor de transport în comun și să mai rămână bani și pentru alte domenii de interes pentru bucureșteni: sănătate, învățământ, cultură, parcuri, servicii sociale etc Dacă te-am convins să semnezi petiția, nu uita să distribui mesajul și către prietenii tăi. Dacă nu te-am convins, nu uita să distribui mesajul și către prietenii tăi. ------------------------------------------ “Un oraș civilizat nu este cel în care și oamenii săraci folosesc mașinile ci orașul în care și bogații folosesc transportul public” - Enrique Peñalosa, primarul orașului Bogota
    1.387 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marian Ivan Picture
  • Nu vrem incinerator de deșeuri municipale!
    Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat. De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară. Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone. Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică. Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9]. Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat SURSE: [1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017 [2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016 [3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284 [4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013 [5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. [6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011 [7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015 [8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014 [9] French Minister calls for an end to incineration, 2014
    5.050 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Energy Justice Romania
  • Apel OAR pentru protecția patrimoniului
    Ordinul Arhitecților din România lansează un apel către toate organizațiile/ instituțiile/ persoanele interesate de protecția patrimoniului să adere la scrisoarea deschisă trimisă Primului Ministru Dacian Cioloș, ca formă de susținere a demersului Ministerului Culturii. Vă invităm să semnați scrisoarea de adeziune în forma propusă de OAR, urmând a vă ține la curent cu parcursul colaborativ cu Ministerul Culturii. Participarea tuturor e importantă pentru impactul pe care dorim să îl avem asupra protecției fondului construit existent. Ordinul Arhitecților din România a transmis vineri 15.07.2016 către Guvernul României, în atenția domnului Prim-Ministru, o scrisoare privind necesitatea adoptării cât mai rapide a unor măsuri de deblocare și îmbunătățire a cadrului de protecție a patrimoniului, ca obiectiv de interes național alături de aspecte esențiale precum securitatea, sănătatea sau educația. foto: Alberto Groșescu
    2.246 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ordinul Arhitecților din România Picture
  • Catre Ocolul Silvic Neamt: LOCUL URSULUI ESTE IN PADURE!
    Animalul sufera, este un exemplar superb [cel mai mare vazut de mine pina acum]. Desi avem multi ursi in liberatate, nu putem ramine indiferenti in fata suferintei acestui animal. El trebuie sa traiasca liber, sau cel putin in alte conditii. Nu avem nici un drept sa ii facem asta. Libertatea este lucrul cel mai de pret la un animal salbatic.
    986 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Gabriel George Furtuna
  • Curtea interioară a Universității din București - scoatem mașinile, să intre oamenii!
    Ținând cont de cele ce urmează: - în spațiul curții interioare intră max. 80 de autoturisme; - în clădirile care înconjoară curtea își exercită zilnic activitatea mii de studenți și profesori care au nevoie de spații de socializare; - ideea de „bine public” trebuie să prevaleze în politicile instituțiilor statului în fața interesului personal, iar într-o instituție dedicată educației acest imperativ al democrației trebuie să fie și mai puternic; - în proximitatea instituției există două parcări subterane iar Universitatea ar putea încheia un contract de atribuire de locuri de parcare gratuite sau la tarife sub cele practicate pentru public; - documente ratificate de România - cum este „Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile” (semnată de România în 2007), stipulează că orașul este al locuitorilor săi; crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate este o prioritate a orașului iar prioritatea în mobilitatea urbană pune pe primul loc pietonul și doar pe ultimul loc autoturismul personal (după bicicletă și transportul în comun); - Universitatea din București, prin Carta universitară din septembrie 2011, se dorește a fi o instituție „fundamental deschisă”, așa acum este stipulat în art. 12 al Cartei; - Piața Universității este spațiul cu cele mai bune oportunități de a deveni piața urbană reprezentativă a Bucureștiului datorită relației cu mai multe clădiri semnificative, istoriei locului, resursei de spațiu pietonal, conectivității urbane, proximității față de „centrul istoric” și simbolisticii culturale și sociale pe care a dobândit-o în perioada post-decembristă; iar clădirea Universității București este cel mai vechi, valoros și reprezentativ edificiu din această piață; - clădirea Universității din bd. Elisabeta 4-12 este monument istoric de clasa A, clasat în lista monumentelor istorice din 2015 cu codul B-II-m-A-18674. Cu alte cuvinte, vorbim despre o instituție prestigioasă într-o clădire prestigioasă a cărei curte generoasă (cca. 2.800 m² situați în inima orașului) servește de parcare pentru 80 de autoturisme, în timp ce Universitatea din București nu are un campus iar Bucureștiul duce lipsă de spații publice de bună calitate. Astfel, curtea clădirii din bd. Elisabeta 4-12 întrunește criteriile unui spațiu public de bună calitate; un spațiu incluziv, care să fie deschis atât comunității academice cât și celorlați locuitori ai orașului; un spațiu în care oamenii să se simtă bine, să comunice și să schimbe idei. Reamenajarea curții interioare a Universității este un proiect pe cât de necesar pe atât de novator, care, odată realizat, va constitui un precedent pozitiv și un exemplu de bună practică în materie. Este un proiect demn de o universitate europeană și de o capitală europeană în 2016 și în concordanță cu obiectivele candidaturii orașului București la titlul de capitală culturală europeană prin componenta sa de activare a unor comunități. Petiția noastră se adresează tuturor cetățenilor. Chiar dacă nu locuiești în București, chiar dacă nu stai la oraș, te interesează ca drepturile tale să fie respectate și sigur te interesează să știi că ai, ca om, prioritate față de o mașină. Iar voi, studenți și alumni ai facultăților Universității din București, convingeți-vă conducerile facultăților voastre că aveți nevoie de un spațiu al vostru, că atunci când aveți un moment liber între cursuri și vreți să stați cu colegii sau să studiați sau pur și simplu să vă relaxați, nu e OK ca singurele locuri de care dispuneți să fie pe o bucățică de bordură între două mașini parcate. Haideți să arătăm împreună că, în 2016, orașul este al locuitorilor săi! Și că oamenii sunt mai importanți decât mașinile.
    1.260 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Miliția spirituală
  • La Terenuri Mănăștur - vrem parc cât mai repede!
    Calitatea vieții în oraș are de suferit dacă investițiile principale sunt axate pe asfaltări și inițiative ce favorizează traficul auto personal. Suntem mai mulți oameni decât mașini, de aceea vrem un primar și un Consiliu Local care ascultă vocea cetățenilor. La Terenuri (între pădure – str. Mehedinți - grădini) este cel mai mare spațiu verde folosit în comun al Mănășturului. Este de neacceptat ca spațiul La Terenuri – Mănăștur să fie lăsat să se deterioreze așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Răspândirea mizeriei și degradarea zonei s-au petrecut în ciuda faptului că este utilizată de un număr foarte mare de locuitori care socializează zilnic într-unul din puținele spații pe teren plat ale cartierului care nu este încă ocupat de blocuri sau de alte construcții. Chiar dacă de mai bine de 4 ani inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur împreună cu mănășturenii au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat locuri de întâlnire comunitară și culturală considerăm insuficiente aceste eforturi fără aportul și asumarea municipalității clujene.
    2.498 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur & Societatea Organizată Sustenabil - SOS Picture