Sutele de oameni care au stat ore întregi la coada din cauza batjocurii Primăriei Sinaia trebuie sa coalizeze pentru a pune presiune și pentru a putea sa schimbam ceva.

În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.

Sărbătorile de iarnă ne oferă un minunat prilej de a fi împreună cu cei dragi și de a gusta din magia tradițiilor și a obiceiurilor. Bradul de Crăciun este unul dintre simbolurile acestei sărbători care leagă, între ele, generațiile. Ne bucurăm să îl admirăm împodobit și ne încântă să îi vedem pe cei mai mici membrii ai familiei păstrând obiceiurile și cântând colinde în jurul său. Ne-am obișnuit de-a lungul timpului ca un impunator brad natural de Crăciun să domine centrul Ramnicului în timpul sarbatorilor de iarnă. Totuși, la o privire mai atentă, acest falnic exemplar, sau, de cele mai multe ori, multiplele falnice exemplare care sunt necesare pentru a fi tăiate și așezate împreună pentru a crea imaginea de brad impunator cu care ne-am obișnuit, sunt victimele fără glas ale dorinței noastre de prea grandios. Un brad atât de înalt ca cel tăiat, transportat și apoi menținut artificial în centrul Ramnicului pentru doar cateva saptamani, apoi aruncat, sau, în cel mai bun caz, partial reciclat, are nevoie de zeci de ani pentru a crește și a se dezvolta. La origine, un astfel de brad, face parte integranta si importanta dintr-un ecosistem care, la randul sau, se dezvolta incet, de-a lungul timpului, dar poate fi distrus mult prea ușor. Dorim oare sa le lasam drep mostenire copiilor si nepotilor nostri mesajul ca natura și resursele sunt infinite și mereu la dispozitia noastra sau preferăm sa ne bucuram si sa ne minunam împreuna cu ei de frumusețea naturii așa cum și acolo unde se găsește ea pentru multe generații de acum înainte? In acest sens, solutii exista. O solutie simpla a fost gasita si implementata deja de administratiile altor orase si chiar metropole. De exemplu, în Madrid locuitorii sunt intampinati în toate piețele importante de brazi artificiali, care, ca si aspect, înlocuiesc cu mult success brazii naturali si, in plus, pot fi montati si demontati oricand este nevoie. Același lucru se intampla și mai aproape de noi, în multe zone ale municipiului București. Dorim ca o astfel de soluție care protejează natura și, în același timp, ne dă posibilitatea să ne bucurăm de magia sărbătorilor fără a știrbi cu ceva din frumusețea momentului, să fie implementată cat mai curând și de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.

Dl. Bercea Tănase Ionel, în vârstă de 55 de ani, prezinta un handicap locomotor, încadrat în gradul III, care îi limitează major posibilitățile de a-și câștiga pâinea de zi cu zi. Primarului comunei Șendreni, printr-un proiect de HCL aflat în dezbatere publică, propune restructurarea postului de administrator al Căminuui Cultural din Șendreni, pe motiv de eficiență economică. Concomitent se propune angajare altor 10 persoane, dupa cum urmeaza: ▪️4 paznici la Salubritate ▪️3 muncitori necalificați Salubritate ▪️1 inspector la Administrarea teritoriului ▪️1 muncitor necalificat la Administrarea teritoriului ▪️1 Șef de birou la Contabilitate. Aceste angajări contravin pricipiului de eficiență economică care este invocat pentru restructurarea postului ocupat de 11 ani de către dl Bercea Tănase Ionel, fapt ce conduce ca restructurarea postului ocupat de acesta să fie considerat un act de discriminare de vârstă și de handicap. Facem mențiunea că timp de 11 ani dl Bercea Tănase Ionel a ocupat atât funcția de administrator al Căminului Cultural cât cea de admnistrator al Sălii de sport din Șendreni.

Stimati conducători ai instituțiilor publice responsabile de domeniul transportului public în regiunea București-Ilfov, va comunicam pe aceasta cale poziția ferma a locuitorilor din orașul Bragadiru: nevoia locuitorilor de transport public nu este satisfacuta. Schimbările produse de la 1 decembrie 2022 au readus în discuție în spațiul public online toate nemulțumirile cetatenilor care folosesc transportul public: 1. Prea puține linii care deservesc orașul de-a lungul DN6 (421 și 424 vin din Cornetu și Clinceni), 2. Numărul insuficient de autobuze pe liniile existente, 3. Timpi mari de așteptare în stație, 4. Prea mare aglomerație la ore de vârf, călătorii ramanand în statii, 5. Nu exista o linie care sa traverseze doar orașul Bragadiru pana la CORA ALEXANDRIEI, 6. Nu exista o linie care sa facă legătură cartierului Bulgaru – Srtr. Unirii cu DN6, 7. Nu exista o linie care sa facă legătură zonei Prelungirea Ghencea și Diamantului cu centrul orașului Bragadiru, 8. Linia 485 nou înființată ca răspuns la solicitarea cetatenilor din zona Ghidiceni și Diamantului nu circula și pe strazile Ghidiceni-Topaz-Safirului, asa cum s-a cerut și s-a convenit inițial, 9. Nu exista refugii în toate stațiile, 10. Nu exista niciun centru sau aparat de eliberare și încărcare titluri de călătorie. Suntem conștienți ca problemele mai sus menționate pot fi rezolvate doar cu o colaborare între instituții, dacă se urmărește interesul cetatenilor, și ca este nevoie de alocări financiare suplimentare fata de situația actuala, dar asa nu mai putem continua! Va rugam sa înțelegeți ca orașul este în continua dezvoltare și ca din ce în ce mai mulți oameni se muta aici, mare parte neavând mijloace de transport proprii, bazandu-se pe transportul public. În mod special sunt 2 categorii puternic afectate de situația actuala: minorii elevi și persoanele vârstnice, carota le este și mai grea așteptarea în statii după autobuze care vin rar și pline. Chiar și o buna parte dintre adultii care muncesc în București și au autoturisme proprii și-ar lăsa mașinile acasă dacă ar avea acces la un transport public în comun eficient, accesibil și civilizat. În spiritul respectului față de cetățeni, va solicitam sa luați masuri urgente pe care sa le puneți în aplicare cât mai curând, fiecare în funcție de responsabilitatea legala pe care o poarta: 1. Înființați o linie de transport care sa pornească de la Târgul din Bragadiru de pe Str. Unirii și sa meargă pana la Cora Alexandriei, 2. Suplimentati numărul de mașini pe liniile 421, 424, 484 în intervalele orare de dimineata și după-amiază când este traficul cel mai intens, și corelati orele la care acestea circula pentru a nu ajunge 2 mașini in același timp și apoi sa se aștepte 20-30 minute pentru următoarea, 3. Înființați o linie de transport care sa pornească din cartierul Latin si sa parcurgă strazile Alunului- Ciresar-Iernii-Ghidiceni-Topaz-Safirului-Jadului-Sos. Alexandriei cu întoarcere la sensul giratoriu de la Leroy Merlin, 4. Prelungiți traseul liniei 485 și pe strazile Ghidiceni-Topaz-Safirului, 5. Montați centre/aparate de eliberare și încărcare titluri de călătorie în stațiile Primărie, Smârdan, Diamantului, Cartierul Latin, 6. Montati refugii acoperite în stațiile care momentan nu sunt prevazuteacestea, pe traseele liniilor 481, 421, 424, 122, 484, 485.

In urma acestor hotărâri ale Consiliului local al comunei Cârța (46 și 47 din 28 decembrie 2021) - fără o prealabilă dezbatere publică - prețul pentru apa potabilă va ajunge în 2023 la 7,34 lei / mc iar prețul pentru canalizare la 6,89 lei / mc, în condițiile în care comuna a dispus de Stație proprie de tratare a apei, 9295 metri liniari rețea apă, 16 cămine de apă, 13 hidranți de incendiu, 348 branșamente apă, Stație proprie de epurare a apei, 7952 metri liniari rețea canalizare, două stații de pompare, 151 cămine canal și 346 racorduri canal.

Linia 185 este utila si trebuia sa ramana legatura DIRECTA cu Ghencea!

Pentru ca sunt foarte multi oameni care sunt aceasta situatie. Costul de instalare este foarte mare, si sunt cei mai putin poluanti consumatori.

Linia 302 este deopotriva utila locuitorilor Municipiului Bucuresti si Orasului Bragadiru.

Pentru că este cea mai importantă clădire din oraș care ar putea fi transformată în Muzeul Republicii de la Ploiești, de exemplu.

Simpla existență în statistici a pistelor neconforme blochează construirea unei infrastructuri reale pentru circulația bicicletelor. Folosirea bicicletei nu este un moft, nu este o joacă, ci răspunde nevoii de deplasare a unui important segment de locuitori ai Iașului. În Iași sunt 49 de kilometri de benzi pentru deplasarea pe bicicletă. Oficial. Ce bine, ți-ai putea spune! Dar ce se întâmplă în realitate? Îți prezentăm trei scurte scenarii: >> Mama, copilul și riscurile de pe trotuar Maria și Tudor, băiețelul ei de doar un an, stau în cartierul Nicolina și ies deseori afară, la aer. Pe trotuar, în fața blocului, sunt câteva bănci și o bandă roșie din pavele destinată bicicletelor. Tudor a început să meargă singur și de multe ori e curios și înaintează pe trotuar, sub privirile atente ale mamei. Maria e îngrijorată că Tudor ar putea oricând să ajungă pe banda pe care circulă biciclete și trotinete. Trotuarul nu este un spațiu sigur pentru băiețelul ei. >> Biciclistul grăbit, pietonii și banda de biciclete din stația de autobuz Dan pedalează prin Păcurari în fiecare zi. Lucrează la o companie din centru și preferă să meargă la serviciu pe bicicletă. La orele de vârf economisește câteva zeci de minute bune. În plus, mersul pe bicicletă îi dă energie pentru toată ziua și se simte bine că face mișcare pentru că, în rest, petrece multe ore în fața unui calculator. Nu pedalează foarte repede, nici nu ar putea. La fiecare maxim 200 de metri trebuie să coboare de pe bicicletă ca să traverseze strada, să ocolească oameni, bănci, tonete. E atent cu pietonii și înțelege că sunt momente când ei merg pe banda bicicletelor, până nu demult acolo era trotuarul lor. Pe traseu se complică lucrurile că pista trece prin stațiile de autobuz, unde sunt mereu călători care urcă și coboară din mijloacele de transport. Potrivit legii, Dan ar fi trebuit să circule pe piste continue, fără întreruperi, dar este obligat să folosească aceste benzi pline de obstacole. >> Șoferii care petrec ore în mașini, deși n-ar fi vrut Între timp, în oraș, mii de ieșeni din mașini sunt blocați în trafic și... blochează. Noroc de radio, podcasturi sau convorbiri telefonice, doar așa trece timpul mai ușor în mașină. Sigur nu e „normalitatea” pe care ne-o dorim ca șoferi. 3 ore pe zi petrecute în trafic înseamnă 720 de ore pe an și nu am luat în calcul decât zilele lucrătoare. Te face să te întrebi care e cel mai rapid și plăcut mod de a te deplasa prin oraș. Dacă ar fi alternative reale la deplasările cu mașina (transport public eficient, trotuare libere, piste adecvate pentru biciclete) nu-i așa că ai alege și altceva decât să șofezi? >> Pare firesc, dar nu e! Locul bicicletelor / trotinetelor nu e pe trotuar Benzile pentru biciclete sunt de prea mult timp pe trotuare, încât a început să pară firesc – DAR NU E! Chiar și conducătorii auto s-au obișnuit să vadă bicicliștii pe trotuar, încât atunci când se întâlnesc cu ei pe stradă nu știu întodeauna cum să reacționeze. Cât despre benzi... Este evident că nu respectă normativele de construcție: sunt înguste, prost amplasate, de multe ori chiar pe mijlocul trotuarelor, construite din pavele, întrerupte, cu stâlpi pe mijloc și alte obstacole, într-un cuvânt NESIGURE. Iar cei mai vulnerabili sunt părinții cu cărucioare, copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități locomotorii, nevăzătorii. Aceste benzi pentru biciclete au fost realizate ca parte din proiecte ample de reamenajare stradală fără să se țină cont ca spațiul să fie organizat corect și echitabil pentru toți participanții la trafic – șoferi, bicicliști, pietoni. Bicicletele sunt vehicule așa că, trebuie să se deplaseze pe piste corespunzătoare sau pe spațiu marcat corect pe carosabil. Iar actualele piste neconforme întrețin nesiguranța în deplasare și împiedică construirea unei infrastructuri reale pentru circulația bicicletelor. >> E vorba despre calitatea vieții din orașul în care trăim Este clar că societatea civilă și cetățenii nu pot construi infrastructura potrivită unui oraș pentru oameni – aici e rolul administrației. Dar putem să luăm atitudine. Cât mai mulți. Să vorbim despre asta. Să arătăm că este o nevoie reală, importantă și urgentă. >> Concret, iată ce poți face alături de noi: 1. Semnează petiția! Invită și cât mai mulți prieteni să semneze! Cu siguranță suntem peste 10.000 de persoane care ne dorim să facem din Iași un oraș în care fie o bucurie să trăim! 2. #Împreună sprijinim demersul APTA (Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași) pentru desființarea benzilor roșii de pe trotuare – inițiativă generată după o analiză detaliată a lipsei de legalitate a actualelor benzi de pe trotuare. 3. #Împreună susținem „Master Planul pentru circulația bicicletelor în Municipiul Iași”, un document strategic care presupune proiectarea la standarde europene a rețelei pistelor pentru mijloacele active de deplasare, prietenoase cu mediul. 4. #Împreună ne întâlnim la Marșul pietonilor și al bicicliștilor din 20 noiembrie 2022, 11.00 - 13.00, la Palatul Culturii Iași, unde te așteptăm cu familia și prietenii. 5. #Împreună susținem vizibilitatea campaniei "Iașul iubește pietonii și bicicliștii", astfel încât să fie cât mai multe persoane ce află despre acest demers! Distribuie mesajele de susținere a campaniei de pe platformele APTA Iași! Haide să arătăm autorităților că suntem o comunitate unită și vei vedea că #împreună vom reuși! Semnat, cineva căruia îi pasă! » www.aptaiasi.ro » www.facebook.com/APTAIASI

A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.