Este importanta continuarea lucrarilor la podul de la intersectia DNCB cu DN1A pentru ca in aglomeratia de la Mogosoaia ne pierdem aproximativ 20 de zile pe an. De asemenea, conform autorizatiei nr. 152 din data de 06.08.2018 cartierul Arbo Residence urmeaza a avea 1041 apartamente, fapt ce va ingreuna si mai mult traficul din Mogosoaia daca infrastructura nu se va dezvolta conform cerintelor. In plus, in Hotararea de consiliu local nr. 105 din 14.12.2017 la pagina 64 este mentionat ca estimare pe termen de 10-15 ani un numar de 95.718 locuitori, ceea ce arata ca pasajul este necesar pentru a putea tine pasul cu tranzitarea zonei, dar si cu dezvoltarea acesteia.

Conform statisticilor oficiale, traficul este principala sursă a poluării aerului în București (Planul Integrat de Calitatea a Aerului București). După ce Guvernul a anulat în 2017 taxa de mediu, au fost înmatriculate peste un milion de maşini second-hand, marea majoritate fiind Euro 3 și Euro 4, cele mai mari surse de poluare cu PM10 în București. Solicităm Guvernului să ia în calcul și să aducă în dezbatere publică mai degrabă propuneri care să rezolve criza poluării din orașe, de tipul: serviciile de transport smart-city și cele de taximetrie obișnuite să folosească doar mașini Euro 5 și peste, ceea ce ar reduce atât nivelul de poluare în centru, cât și nevoia de siguranță și confort pentru utilizatorii acestor servicii cu mare impact asupra mediului.

Pentru că nu toți sunt practicanți. Pentru că unii sunt atei. Cultele religioase sunt oricum scutite de taxe și impozite (pe lângă banii de la noi). Și cu toate aceatea preotul încă îmi cere bani la naștere, la căsătorie și la moarte.

In prezent primarii sunt alesi intr-un singur tur, acest fapt conducand la situatii absolut nedemocratice prin care primarii sunt alesi de un numar nereprezentativ de alegatori. Prin modificarea solicitata primarul ales ar avea votul a peste 50% dintre alegatorii prezenti la vot in turul 2.

Importanța simbolurilor în viața societății este dovedită. Ele cizelează memoria colectivă și educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranței și lipsei de respect. Declicul petiției a început de la redactarea acestui text, unde sunt mai multe informații: https://revista22.ro/eseu/marina-dumitrescu/rostul-rusinii-noastre Inițiatorii campaniei: Maria Berza Asociația 21 Decembrie Fundația Academia Civică Fundația Culturală Memoria

Este o zona circulata, singura cale de acces spre varianta, si se poate surpa oricand punand in pericol viata oamenilor. Structura de rezistenta este afectata.

Calitatea vieții unei persoane cu deficiențe de vedere poate crește considerabil cu acest dispozitiv care redă o mare parte din abilitățile de comunicare. Smartphone-ul pentru nevăzători e defapt un ”accesoriu tiflotehnic”; nu un capriciu, ci chiar o necesitate. Am rugat câțiva nevăzători să ne povestească cum le îmbunătățește smartphone-ul viața: Liviu: ”Cu ajutorul telefonului citesc etichetele de pe produsele alimentare, citesc cărți, plătesc facturi etc.” Geo: ”Azi, mă pot urca într-un mijloc de transport în comun, pot seta destinația și telefonul mă anunță când trebuie să cobor; Pot urmări orice film în aplicația Netflix, subtitrarea fiind citită de VoiceOver; Pot comanda orice produs din supermarket și îl primesc la ușă în maxim 2 ore fără să fiu obligat să cer ajutor în magazin sau să merg cu cineva; La birou, pot așeza documente în dreptul obiectivului camerei, și telefonul îmi citește textul pe care îl conțin; Pe rețelele de socializare, telefonul îmi descrie conținutul imaginilor; Pot plăti facturi într-o simplă aplicație, fără să stau la coadă la fiecare furnizor. Așadar, datorită telefonului mobil, viața nevăzătorilor a devenit mult mai ușoară.” Sorin: ”Mă ajută să mă orientez. Atât Google Maps cât și Waze sunt accesibilizate pentru nevăzători și le folosesc zilnic.” Adresăm aceasta petiție Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întocmai pentru că termenul de justiție socială se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități pentru dezvoltarea economică, politică și socială indiferent de dizabilitate. Tehnologia Equal - “Smartphone-ul de la capriciu la necesitate”, un program dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltare Urbană cu sprijinul Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile http://www.fdsc.ro/

Odată cu pierderea patrimoniului istoric, pierdem și identitatea Iașului! Clădirile-monument, cele care spun povestea orașului, care-i sporesc atractivitatea și creează o atmosferă primitoare în spațiul public sunt conservate ca parte din strategiile turistice și de ridicare a calității vieții în nenumărate orașe, nu doar europene, ci și din țară. Iașul a primit deja lecții dureroase despre pierderea acestor clădiri, lăsate să se auto-demoleze sau chiar „ajutate” să se distrugă mai repede, ca terenurile pe care fuseseră așezate să fie exploatate de proprietarii lor. Hai să dovedim că am învățat lecția și să acționăm la timp, pentru a proteja patrimoniul istoric! Cu cât conservăm mai bine și mai multe clădiri-monument, cu atât putem face mai mulți pași înainte, găsind soluții pentru a le da viață, deschizându-le pentru activitățiile și oamenii din comunitate!

Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national

Deși s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În zone rurale, școlile lipsesc pe raze de zeci de km. Elevii nu își permit transportul în comun sau autocare, așa că parcurg aceste distanțe pe jos. „Atunci când plouă ne luăm cizme, dar uneori nici alea nu ne ajută fiindcă este noroi până la genunchi, trece de cizme, ne murdărim și ne udăm toți.” „A fost iarna aceea în care a nins atât de tare încât nici căruțele nu mai mergeau spre noi, ca să facă urme prin care să pășim. Am făcut noi până la urmă cărare, unul în spatele altuia.” „La început era mai greu pentru că nu cunoșteam pe nimeni cu care să merg. Acum mai am prieteni, colegi. Așa le-a fost și mai ușor părinților știind că nu mai vin singură.” În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor* s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent mic din prețul real al abonamentului, după cum urmează: - doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, - 41% primesc înapoi mai puțin de o treime din costul real al abonamentului, - procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total (3%), cât și pentru cei ce primesc între 50-70% (4%), - din 2013, aproximativ 30.000 de elevi nu mai frecventeze cursurile unei unități de învățământ din cauza incapacității de a acoperi cheltuielile de transport. Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Lipsa de reacție a prefecților în cazul neaplicării legii de către consiliile locale și județene are un impact puternic negativ în facilitarea frecventării orelor de curs pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și în posibilitatea acestora de a călători cu costuri reduse în cadrul unităților administrativ-teritoriale ale României, așa cum au dreptul. Pentru elevii de azi și de mâine, semnează petiția! * Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”: https://rebrand.ly/statut-elev-national

Suspendarea activității zilnic în timpul pauzei de masă paralizează toată instituția, aspect care conduce automat la o pierdere de timp inutilă din partea cetățeanului care poate este învoit de la serviciu sau pierde o zi de concediu sau pur si simplu, are un timp limitat pentru a-și rezolva situația pentru care este prezent în instituția dvs. Există, deci, lipsă de respect pentru timpul necesar efectuării unui demers relativ simplu pentru care este nevoie ca cetățenii să stea chiar și 3-4 ore în picioare în condiții deloc decente. În plus, tot în urma acestei situații de oprire efectivă a activității din cauza pauzei de masă, cetățenii sunt umiliți fiind dați afară forțat dintr-o instituție publică menită să îi deservească. Lipsa organizării produce conflicte majore în rândul cetățenilor care ies înainte de pauza de masă fiind primii la ghișeu iar la întoarcere, găsesc alte persoane în locul lor, neexistand o regulă în acest sens, lucru care duce la conflicte zilnce și la inducerea unei atmosfere tensionate atât pentru ceilalți cetățeni cât și pentru angajații instituției. Nu se ține cont de starea de sănătate a cetățenilor și de condițiile meteo care le pot afecta starea de sănătatea când aceștia sunt scoși să aștepte afară terminarea pauzei de masă, chiar și iarna. Mai mult, sunt aspecte ce nu țin numai de organizarea activității, respectiv: nu este asigurată siguranța cetățeanului, exteriorul clădirii este un focar de infecție, iar starea treptelor poate pune în pericol siguranța cetățenilor. Aplicarea reală a principiului transparenţei în luarea deciziilor ar duce la o mai mare încredere în legi, instituții şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în instituții va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmări pozitive asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul guvernametal şi societate.

Pădurile din apropierea marilor orașe au o valoarea mult mai mare decât sumele infime care se pot obține din comercializarea materialului lemnos. Mii de oamenii ies în pădurea Hoia-Baciu pentru a se bucura de natură. Suntem în momentul în care trebuie să alegem între interesele celor câțiva proprietari care vor profit imediat, interesele dezvoltatorilor imobiliari care visează cartiere de lux pe terenurile defrișate, sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni. Clujul se dezvoltă cu o viteză amețitoare. Presiunea pusă pe orice teren din apropierea orașului este uriașă. Dacă nu oprim acum nebunia, Pădurea Hoia-Baciu va dispărea cu o viteză și mai mare pentru a umple conturile câtorva indivizi. Nu avem de a face cu o suprafață împădurită de mari dimensiuni care să suporte, an de ani, tăieri abuzive. Din acest motiv trebuie să punem presiune pe autorități ACUM. Soluții există pentru a împăca pe toată lumea. Proprietarii care au, teoretic, dreptul de a exploata o mică suprafață de pădure pot fi despăgubiți. E un preț mic pe care un oraș precum Clujul îl poate plăti pentru a nu se sufoca. Paza pădurii poate fi făcută și eficient. Dacă Ocolul Silvic recunoaște că nu se descurcă, trebuie găsit alt paznic. Nu în ultimul rând, pădurea poate deveni o sursă reală de venit pentru comunitate. Pădurea Hoia-Baciu este una dintre cele mai cunoscute din România și poate atrage turiști dacă se decide că aceasta este soluția pentru salvarea ei. Pentru a identifica direcția cea mai bună este nevoie de dezbatere, dar autoritățile preferă să se uite în altă parte. Nu vor mai evita problema dacă ne strângem suficient de mulți și le cerem să salveze pădurea. În prezent pădurea dispare din vina interlopilor și a autorităților nepăsătoare sau părtașe la jaf. Dacă în câțiva ani vom mai avea doar arbori solitari dincolo de Muzeul Satului, va fi vina noastră pentru că nu am reușit să ne unim și să salvăm această pădure. Haideți să arătăm că nu le lăsăm îmbătați cu iluzia unui oraș de 5 stele și că putem să influențăm deciziile care ne privesc. Haideți să salvăm Pădurea Hoia-Baciu! Semnează și tu petiția și trimite-o la cât mai mulți prieteni. Această petiție este inițiată de: Societate Organizată Sustenabil (S.O.S) Asociaţia Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor Valori Superioare Romania – Your Lifetime Experience (RYLEx)