• Vrem examinatori
    Pentru a schimba fața județului și așa mânjit si pătat. Pentru a scurta durata de așteptare iar elevii să nu mai fie nevoiți, mulți dintre ei, să se mute la Botoșani, Piatra Neamț și Bistrița. Haideți să facem ceva!
    244 din 300 Semnături
    Inițiat de Gavril Răzvan Picture
  • Manifestul pentru cultură ca bun comun În Cluj-Napoca
    Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene. Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale. Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone. Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii. Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități. Semnatari: Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA Simina Corlat, Asociația LaPătrat Alexandra Felseghi, dramaturg Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit Diana Moga, manager cultural Noémi Magyari, Fundația Tranzit Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca Filip Odangiu, profesor de actorie Miruna Runcan, critic de teatru Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA Ioana Sileanu, dramaturg István Szakáts, președinte, Fundația AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj Doru Taloș, Reactor de creație și experiment Oana Mardare, Reactor de creație și experiment
    222 din 300 Semnături
    Inițiat de GICU FIKUSZ Picture
  • DA pentru siguranța copiilor, NU pentru accidente!
    Riscul de accidentare rutieră a copiilor care frecventează parcul de joacă este tot mai mare , existând situații în care s-a evitat la limită producerea unor tragedii. Propun luarea acestor măsuri pentru a crește siguranța copiilor noștri în zona parcului de joacă. Este timpul să prevenim! Implică-te și tu!
    89 din 100 Semnături
    Inițiat de Andreea Cretu
  • Nu demolați clădirea primăriei Urlați realizată de arhitectul Toma Socolescu
    Fiți alături de noi pentru a proteja patrimoniul construit și pentru a păstra viu un simbol pentru comunitatea din Urlați!
    1.563 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Mircea Crisbășanu
  • Avem nevoie de școală, creșă și grădiniță în Cartierul Tractorul - Brașov
    Cartierul Tractorul Nord (Nou) este vitregit de peste 10 ani de zile de creșe, grădinițe și școli. Este vital pentru dezvoltarea sănătoasă pe viitor a copiilor din acest cartier să aibă acces la aceste facilități minime de educație. Cum să te opui construirii unei școli în Tractorul? Și a unei creșe? Și a unei grădinițe? Două proiecte importante picate în ultima ședință de Consiliu Local, de PNL și PSD. 1. Un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în zona Coresi, care elimină funcțiunile industriale din zona locuită (!) și ne permite să primim prin donație un teren de 30.000 mp, pe care să construim o școală. Este rolul Consiliului Local să ia aceste decizii, în interesul comunității. Este o procedură care se întâmplă în mod curent în alte municipii, prin care administrațiile locale își impun viziunea de dezvoltare în fața dezvoltatorilor. La Oradea se poate, la Cluj-Napoca se poate, la Brașov consilierii invocă frica de procese, ținând partea industriei dintre blocuri. Este un fals argument și o trădare a interesului public. 2. Al doilea, un proiect de demolare a fostului depou de tramvaie și transformarea lui într-un campus preșcolar. Avem chiar proiect și finanțare pentru creșă, lucrările ar putea să înceapă în acest an! Proiectul de demolare a fost făcut de o firmă acreditată, aplicând metodologia prevăzută de lege precum și calculele date de programele de devize. Proiectantul a venit și a susținut din punct de vedere tehnic indicatorii rezultați din calcule, însă întrebările au fost hilare - dacă firma este din Cluj, de ce nu a cerut oferte de la firme care valorifică fierul (ceruse, calculele erau și în deviz), de ce a cumpărat Scripcaru depoul și ce voia să facă din el șamd. E important să înțelegem că aprobarea indicatorilor tehnico-economici este un pas obligatoriu pentru a merge mai departe cu proiectul. Înțeleg grija legată de sume, eu însumi am cerut opinia aparatului tehnic și verificări suplimentare. În legătură cu reducerea și controlul costurilor, am și propus o soluție - să obținem oferte și să acordăm lucrarea, prin HCL, firmelor din subordinea CL (Tetkron sau RIAL). În fond, valoarea estimată este doar o valoare maximală, ce nu are legătură cu valoarea atribuirii unui viitor contract, atribuire care se face în condițiile pieții. Nu, votul de din PNL-PSD din Consiliul Local nu a fost despre oportunitate, așa cum ar trebui să fie un vot al reprezentanților brașovenilor în Consiliul Local. A fost un vot despre exercitarea sterilă a puterii, despre blocarea unor proiecte importante pentru brașoveni, din partea acelorași oameni care, în aceeași ședință, vorbeau despre importanța infrastructurii educaționale. Genul acesta de a face politică vine din trecut și, cu siguranță, nu are viitor. Haideți să arătăm consilierilor locali PNL și PSD câtă nevoie este de creșe, de grădinițe, de școli în cartierul Tractorul! Cu semnăturile voastre, voi pune din nou pe Ordinea de Zi cele două proiecte, în următoarea ședință ordinară a Consiliului Local. Împreună, punem politicul în slujba comunității! Semnează și tu!
    922 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Allen Coliban
  • Toalete publice la Gara de Nord
    Este necesar sa ne implicam astfel incat sa nu mai fie nevoie sa rugam pe nimeni sa nu se dezbrace printre masini si sa lase reziduuri umane in locuri publice, pe unde calcam in drum spre masina, spre serviciu, pe unde ne plimbam cateii sau pe unde se joaca copii nostri. Avem nevoie de tot suportul pe care il putem oferi acestei campanii, intrucat este vorba despre aerul pe care il respiram, despre curatenia pe care ne-o dorim cu totii in zona, despre aspectul strazilor, gangurilor, aleilor si spatiilor verzi.
    126 din 200 Semnături
    Inițiat de Ioana Florea
  • Spune "Nu" desfiintarii vaporaselor simbolice din Constanta
    Valoarea vapoarelor este una sentimentala atat pentru locuitorii orasului Constanța cat si pentru turisti.
    5.815 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Stefania Constantin Picture
  • Cerem reinstaurarea Monarhiei în România - Regina în fruntea Țării!
    România nu poate constitui un pol ferm al libertății, al orientării pro-occidentale și al prosperității în Europa de Est fără a avea UN PUNCT NEUTRU DE STABILITATE ȘI DE IDENTITATE NAȚIONALĂ situat DEASUPRA vieții politice, al intereselor electorale și parlamentare de moment. Acest rol nu poate fi asumat de niciun Președinte, indiferent de proveniența sa politică, fiindcă Președintele este doar un funcționar public temporar, supus intereselor de partid, în timp ce un Rege sau o Regină SE IDENTIFICĂ cu Națiunea, în profunzimea sa.
    318 din 400 Semnături
    Inițiat de Răzvan Sandu
  • Comisie de lucru în Iași pentru pregătirea în caz de stare de conflict
    Singurul mod în care putem învinge frica, care este reală și justificată, este de a acționa, de a preveni, de a fi informați și de a ne baza pe faptul că suntem pregătiți pentru orice scenariu. Cităm de pe site-ul oficial al NATO: ,,În conformitate cu articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, toți Aliații sunt angajați să construiască reziliența națională, care este o combinație între pregătirea civilă și capacitatea militară. (...) De aceea, este necesar să se completeze eforturile militare de apărare a teritoriului și a populațiilor Alianței cu o pregătire civilă solidă."
    109 din 200 Semnături
    Inițiat de Mihaela Fica
  • VREM un târg de vechituri fără TAXE
    După pandemie hunedorenii fac cu greu fata costurilor vieții de zi cu zi, sărăcia deja e la ea acasă. Sunt multe lipsuri si mulți își vând bunurile agonisite de-a lungul vieții. Se impune deschiderea unui nou talcioc săptămânal, administrat de Primăria municipiului Hunedoara, în incinta fostei unități militare-zona Hășdat. Taxa de intrare , atât pentru comercianți, cat si pentru vizitatori sau cumpărători sa fie 0, în primii 3 ani. Ulterior, taxa de intrare sa fie modică ( 1 leu pentru vizitatori si maxim 10 lei pentru comercianți). In acest mod Primăria Hunedoara ajută atât pe cei care vând, dar și pe cei care cumpără. În principiu, în târg regăsim oameni simpli sau necăjiți care își rotunjesc în acest mod veniturile sau achiziționează la prețuri foarte reduse diverse lucruri necesare. Pentru mulți comercianți acest târg reprezintă singurul mijloc de subzistentă, iar comunitatea trebuie să-i sprijine pe cei care nu fac față cheltuielilor zilnice. Solicităm deschiderea unui nou târg în zona Hașdat- Hunedoara, cu zero taxe de intrare.
    104 din 200 Semnături
    Inițiat de Claudiu Ionescu
  • Iluminarea parcului Regele Mihai I
    Zona despre care facem referire din parcul Regele Mihai I, prezintă ruta Academia de Tenis Herăstrău – Șoseaua Nordului nr. 7-9 – Clubul Nuba Summervibes – Berăria H – Șoseaua Pavel D. Kisselef nr. 32. Aceasta este tranzitată nu doar de membrii participanți la activitatea noastră dar și de cetățeni care ies la plimbare pe însearate pentru o gură de aer proaspăt. O iluminare slabă sau absentă în totalitate poate spori gradul de criminalitate în zonă după cum astfel este demonstrat prin numeroasele cazuri nefericite de acest tip care au avut loc de-a lungul timpului. În consecință, dat fiind că parcul Herăstrău (i.e., parcul Regele Mihai I) se află în Administrarea Primăriei Muncipiului București, iar potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) și ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 230/2006, iluminatul stradal reprezintă un serviciu comunitar cuprinzând activități de utilitate publică şi de interes economic şi social general, aflat sub conducerea, coordonarea şi în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice local, iar infiinţarea,organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciului de iluminat public se află în competenţa exclusivă a Primăriei București.
    933 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Anca Bucur si Alexandru Corneschi Picture
  • Drum asfaltat între Vălișoara și Sălicea
    În anul 2021 am constatat cu satisfacție preocuparea Consiliului Județean Cluj pentru reabilitarea unor drumuri între comunele Săvădisla, Gilău, Valea Ierii. Astfel a fost asfaltat drumul 103V care leagă satul Stolna de Someșul Rece, și o parte din drumul care trece prin satul Vălișoara, respectiv a fost reabilitat (fără însă a fi asfaltat) drumul dintre satul Finișel și satul Plopi, respectiv drumul dintre satul Vălișoara și drumul județean 107L. Salutăm orice inițiativă care crește mobilitatea în zonă. Menționăm însă că o parte însemnată a locuitorilor comunelor Săvădisla, Băișoara, Iara, Valea Ierii face zilnic naveta la Cluj-Napoca la locul de muncă sau la școală, iar problema cea mai acută pentru noi reprezintă călătoria până la reședința de județ. Această călătorie a devenit din ce în ce mai lungă având în vedere că drumul trece prin comuna Florești, comună care și-a mărit numărul de locuitori de la 7200 (în 2002), până la 35-40 de mii (în prezent) fără să dezvolte și rețeaua de drumuri dintre comună și oraș în ritmul creșterii populației. Petrecem zilnic ore întregi în trafic traversând Floreștiul cu mijloacele de transport în comun sau cu mașinile proprii. Drumul de 2,6 kilometrii dintre satul Vălișoara și Sălicea este în prezent practicabil doar cu căruța, tractorul sau cu mașini de teren. Reabilitarea și asfaltarea acestui sector de drum ar oferi o alternativă de aceeași lungime până la Cluj-Napoca, dar care ocolește Floreștiul. Posibiltatea de a ajunge la Cluj-Napoca pe drumul alternativ Vlaha-Vălișoara-Sălicea-Făget ar crește semnificativ calitatea vieții în comunele Săvădisla, Băișoara, Iara, Valea Ierii. Aceasta ar fi o soluție ușor și rapid de realizat până ce marile proiecte de infrastructură din zona metropolitană a Clujului prind contur.
    525 din 600 Semnături
    Inițiat de Árpád Gazda