Sănătatea este cea mai importantă din viaţa unui om. Dezvoltarea oraşului s-ar putea face pe mai multe paliere altele decât intoxicarea cetăţeniilor cu amoniac si alte substanţe nocive pentru animalele si oamenii ce traiesc în zona combinatului.

Pentru că enervează si deranjează pe toată lumea.

Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!

De ce? Din respect pentru un echilibru armonios cu mediul în care trăim. Din considerentul că gestul de a hrăni aceste animale, în mod responsabil și sănătos, e unul de umanitate și compasiune elementară, valori pe care dorim să le cultivăm în rândul cetățenilor de orice vârstă. Pentru bucuria simplă, dar autentică pe care acest gest o poate aduce copiilor noștri. Pentru că acțiunile legale de susținere a acestor animale în habitatul lor natural sunt departe de a fi suficiente. Pentru că e nevoie de reglementări ferme care să distingă între acțiunile indezirabile (precum încurajarea și susținerea câinilor comunitari, în număr excesiv, în jurul asociațiilor de locatari, de exemplu) şi cele cu efecte pozitive asupra tuturor - cum ar fi, de exemplu, hrănirea rătustelor sălbatice sau a veverițelor. Pentru că e necesară responsabilizarea civică și conștientizarea informată și conștientă a cetățenilor cu privire la impactul pe care acest gest îl poate avea asupra ecosistemului, dar și în planul dezvoltării personale. Pentru că e o chestiune de educație, în fond, pe care sistemul legislativ e dator să o susțină mai degrabă prin campanii de informare și reglementări precise decât prin măsuri coercitive ce par lipsite de un bun-simț elementar.

Eliminarea adresei din cartile romanesti de identitate va ajuta mult dezvoltarea unei Romanii moderne! Calitatea de Cetatean Roman NU trebuie corelata cu un domiciliu fix. Mai ales in contextul in care 5 milioane de romani din diaspora si alte milioane din tara nu locuiesc fizic la adresele din buletin.

Vama Veche este un loc aparte, este mai mult decât o stațiune de pe litoral, este mai mult decat un sat pescăresc sau o localitate de la granița României. Este o stare de spirit unică, este o cultură formată în jurul unor oameni care și-au lăsat o parte din suflet aici. Este locul care atrage nu doar spiritele libere din România, ci și din străinătate. Este locul în care oamenii vin pentru a trăi experiența Vama Veche. Este nonconformistă, liberă, deschisă tuturor, tolerantă, plină de viață. Considerăm că toate acestea ar trebui sa fie reflectate si de numele străzilor. Să fie un mod de a păstra vie cultura acestui loc. Ele pot aduce un omagiu oamenilor care au contribuit la făurirea acestei stări de spirit care face Vama Veche sa fie unică. Unul din cei care si-a pus amprenta pe acest loc si care a iubit si a fost iubit deopotrivă de Vama Veche este Traian Bălanescu. El a contribuit la ducerea mai departe a mesajul ei de libertate și iubire necondiționată. Traian Bălănescu a fost membru fondator și spiritul creator din fosta formație Vama Veche, omul plajei din cântecele Vama Veche. Numele și spiritul lui vor rămâne mereu legate de acest loc. De aceea considerăm că și Vama Veche i-ar putea dedica lui o stradă, ca povestea lui să meargă mai departe, ca vântul din Vama Veche. Mai multe detalii pe vamaveche.ro

Deoarece copiii reprezinta viitorul unui oras, al unei societati, al unei nații și vrem sa avem copii sănătoși, integrați in societate, independenți.

Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected]. ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/

Noi, locatarii de pe strada Caragea Ioan Vodă cerem schimbarea imediată a sensului de circulație auto pe stradă și returnarea lui la fluxul natural care a existat în ultimii 20 de ani, adică sensul de circulație dinspre str. Ernest Broșteanu spre str. Prof. Ion Bogdan. Motivul este dat tocmai de schimbarea acestui sens, realizată astăzi, 8 iunie 2021, fără nici o notificare prealabilă, de către municipalitate ori poliție, schimbare ce a provocat dezacord între șoferi, haos în trafic și conflicte în rândul cetățenilor care au folosit strada pe parcursul acestei zile. Menționăm că în cursul acestei zile traficul rutier de pe strada Caragea Ioan Vodă precum și de pe străzile adiacente: Profesor Ion Bogdan și Ernest Broșteanu, Polonă și Dorobanți a fost profund perturbat de schimbările implementate. Adițional menționăm că aceste schimbări nu au fost aduse la cunoștința locatarilor și/sau a șoferilor decât prin aplicarea unor semne de circulație noi ce de multe ori sunt ignorate de șoferii grăbiți din București. Cererea noastră vine pe fondul unui flux auto deja foarte greoi în zonă și care astfel devine aproape imposibil, în condițiile unor schimbări majore, neanunțate și mai ales neimpuse de vreun organ al legii în mod constant. Chiar și în cazul în care ar exista o reprezentare legală care i-ar obliga pe șoferi să respecte noile semne și sensuri de circulație, previzionăm un termen de mai mult de un an în care șoferii s-ar adapta la schimbări, timp în care traficul auto ar fi în permanență afectat negativ. Această previziune este bazată pe observațiile zilnice pe care le facem constant în jurul nostru. Spre exemplu, ultimele schimbări ale sensurilor de trafic auto, realizate în luna aprilie 2020, nu au fost înțelese și/sau respectate de șoferi nici până în ziua de azi. În continuare sunt foarte mulți șoferi care ignoră sensurile indicate de indicatoare, în fiecare zi și creează astfel ambuteiaje și conflicte stradale.

Este important pentru că: - Acești copii au nevoie de un centru in care să își desfășoare activități care îi ajuta in dezvoltarea și integrarea lor în societate. - Pentru că este o locație ușor accesibilă de toți copiii din oraș cât și de navetisti, fiind amplasata central, - Pentru că are curte unde putem sa amenajam multe instrumente de terapie, care le sunt necesare și folositoare inclusiv existența unui câine, a unor animăluțe care sunt recomandate in boala lor. - Pentru că au nevoie local de un centru dotat cu ateliere de terapii, aici în oraș. Sa scuteasca bani și timp de deplasare în orașele mai mari. Și! - Pentru că, este un abuz de putere să fie scos la licitație cu dedicație, un BUN PUBLIC! NU AM CERUT BANI de la PRIMARIE PENTRU REABILITARE!!! Acea clădire ar fi folosita pentru comunitate, in folosul comunității, iar clădirea ar fi o piesa repusă in peisajul orașului și a istoriei sale. Solicit ceea ce autoritățile publice locale aveau în obligație să facă pentru acești copii și pentru familiile lor! Dar nu au făcut nimic în acest sens! Vă mulțumim pentru sprijin!

Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.

Este în sprijinul ideii "Clujul verde". Acoperișul verde oferă un loc de relaxare suplimentar pentru membrii asociației de proprietari. Deocamdată majoritatea acoperișurilor de la blocuri sunt neutilizate.