Lipsa locurilor de parcare este o mare problemă și cu atât mai mult nu ar trebui să se desființeze cele existente fără ca autoritățile responsabile să încerce să găsească soluții.

Construirea unui Centru Cultural într-un oraș precum Tulcea, în care cultura a fost, pentru prea mult timp, lăsată în umbra altor priorități, reprezintă nu doar un proiect ambițios, dar și o necesitate imperioasă pentru dezvoltarea și prosperitatea comunității locale. Acest centru ar funcționa ca un pol de atracție și inovație, oferind cetățenilor acces la o gamă variată de resurse și activități culturale, care pot transforma municipiul într-un punct de reper pe harta culturală a țării. Ridicarea nivelului cultural este, în sine, un obiectiv care poate avea efecte multiplicatoare asupra societății. Prin accesul la artă, literatură, spectacole și evenimente culturale, cetățenii sunt încurajați să gândească critic, să fie mai deschiși și mai toleranți, contribuind astfel la crearea unui mediu comunitar armonios și incluziv. Un centru cultural în Tulcea ar deschide ușile cunoașterii și inspirației pentru toate vârstele, devenind un loc de întâlnire pentru idei, tradiții și inovație. Spatiile expozitionale și sala de spectacole ar oferi artiștilor locali și naționali posibilitatea de a-și expune lucrările și de a performa în fața unui public, ceea ce nu doar că îi motivează pe aceștia, dar contribuie și la dezvoltarea unei scene artistice vibrante în oraș. Aceste spații ar permite, de asemenea, organizarea de evenimente culturale majore, cum ar fi festivaluri, expoziții de artă, concerte și piese de teatru, atrăgând vizitatori din afara orașului și stimulând economia locală. Biblioteca deschisă ar juca un rol crucial în educația continuă a cetățenilor, oferind acces liber la cunoaștere, la resurse educaționale și la tehnologie. Un astfel de spațiu ar putea găzdui ateliere, cursuri și seminarii, susținând învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea personală. De asemenea, biblioteca ar putea funcționa ca un centru de resurse pentru cercetare și studiu, esențial pentru elevi, studenți și profesori. Sala auditorium ar putea găzdui lansări de carte, prelegeri, sesiuni de comunicare, educând publicul și oferindu-i oportunitatea de a călători prin artă și istorie fără a părăsi orașul. Aceasta ar putea să devină, de asemenea, un spațiu pentru dialog intercultural și pentru celebrarea diversității. Pe lângă beneficiile culturale și educative, construirea unui centru cultural în Tulcea ar avea un impact economic semnificativ, prin crearea de noi locuri de muncă și prin încurajarea turismului cultural. Investiția în cultură este o investiție în viitor, întrucât stimulează inovația și creativitatea, elemente esențiale pentru o societate dinamică și adaptabilă. În concluzie, susținerea publică a proiectului pentru construirea unui centru cultural în Tulcea este esențială pentru revitalizarea vieții culturale a orașului și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile. Un astfel de centru ar reprezenta un angajament față de îmbogățirea vieții culturale și sociale a comunității, deschizând noi orizonturi și oferind cetățenilor instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a prospera într-o lume în continuă schimbare.

Campania mea este importantă deoarece reduce situaţiile în care pietonii sunt puşi în pericol de către şoferii ce nu respectă regulile de circulaţie din acea zonă, reduce sau opreşte accidentele fatale (cazul Raisa, fetiţa de 11 ani ce a fost lovită şi omorâtă de un poliţist ce nu se afla într-o misiune reală) şi face zona mai sigură şi mai curată pentru cetăţenii ce trăiesc sau deprind activiţăţi în acea zonă

Investițiile ajuta Sacele sa fie cu adevărat un municipiu. Kaufland este în Făgăraș, este în Codlea, trebuie fie și în Săcele! Nu vom mai merge la cumpărături în Brașov!

Ne confruntăm cu nevoia urgentă de a oferi câinilor noștri un spațiu dedicat pentru dresajul de bază și activități sportive. Un astfel de loc nu doar îmbunătățește comportamentul canin, ci și consolidează legăturile dintre proprietarii de câini din comunitatea noastră.Dacă aveți întrebări sau sugestii, vă rugăm să ne contactati la numărul de telefon 0773304022 Răzvan Radu sau pe Facebook UrbanDog Constanța Vă mulțumim anticipat pentru contribuția dumneavoastră la această inițiativă importantă pentru comunitatea noastră și pentru binele animalelor noastre de companie. Cu stima Radu Răzvan-Eugen

Nevoia unora dintre angajați de a impune o altă conducere, precum și modalitatea aleasă este incorectă, nedreaptă și nu respectă dreptul la muncă al unei alte persoane. Cristian Lupeș este un dirijor și manager apreciat, iar sub conducerea sa, Filarmonica de Stat Sibiu a devenit mai cunoscută ca niciodată. Cu toate acestea, acum, unii angajați cer ca el să fie demis în mod ilegal. Instituțiile de cultură nu trebuie politizate.

Pentru a demonstra factorilor decizionali, respectiv CNAIR si ALSIM ALARKO necesitatea infiintarii acestui podet peste canalul ANIF, ce va avea un impact pozitiv si semnificativ asupra comunității noastre.

Va rugam sa semnați aceasta petiție doar dacă aveți copilul înscris la Școala Generală nr.1 din Bragadiru, Ilfov!

Sanatatea noastra este cea mai importanta. Avem o sursa de hrana care este imbuibata cu zahar si nu suntem constienti de ceea ce se intampla. Majoritatea oamenilor nu citesc exact ce cumpara. Riscul mare este sa ajungem de tineri in spitale pentru ca producatorii de alimente ne OTRAVESC ! Copii primesc prin alimentele cumparate de 10 ori mai mult zahar decat este normal.

DESPRE ATELIERELE MALMAISON Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă. Inițiativa contribuie la conturarea unui context cultural stabil și sustenabil, prin solidarizare, încurajarea colaborărilor între artiste, artiști și alți agenți culturali pe plan național și internațional și susținerea noilor generații printr-o structură de suport stabilă. Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și de asemenea sunt deschise recurent publicului larg prin expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (cca 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (cca 50 de ateliere oferite în doi ani). Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani. La un nivel societal mai amplu, cultural și educațional, atelierele de lucru și comunitățile artistice reprezintă o componentă esențială pentru întreaga comunitate. Acest tip de angajament îl putem vedea ca model în țări din Europa în care dezvoltarea si susținerea de către entități instituționale a unui astfel de cadru stabil si accesibil pentru artiști se reflectă în cadrul mai larg al dezvoltării culturale a orașului în care aceștia activează. Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste dar și amatoare de artă). Amintim doar câteva exemple notabile: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena, etc. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia. Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie. În contextul acestui efort depus constant de comunitatea noastră în cei trei ani de existență, prin activitate susținută, deschidere regulată către public și propuneri educaționale, ne adresăm așadar dumneavoastră, doamnă Ministru al Culturii, domnule Ministru al Economiei și domnule Primar General al Capitalei, pentru a recunoaște locul Atelierelor Malmaison în harta culturală a Bucureștiului și a României, identificând soluții concrete de asigurare a continuității în locația actuală, sau, complementar, de găsire de alternative de relocare în aceleași condiții de stabilitate menționate mai sus. Semnatari - membrii comunității Atelierelor Malmaison: Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44 Ioana Gheorghiu, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44 Adelina Ivan, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery, co-director artistic RAD Fair Dan Vezentan - artist vizual Béla Zoltán, artist vizual Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil - Premiile Sofia Nădejde Dan Basu, artist vizual, director executiv Romanian Mental Health Film Festival Anca Dima, artistă vizuală parte din colectivul L1 Miruna Radovici, artistă vizuală, parte din colectivul L1 Alexandru Niculescu, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Maria Bîrsan, manager cultural, Sandwich Gallery & Sandwich Library Mihaela Moldovan, artistă vizuală Mircea Popescu, artist vizual Otilia Boeru, artistă vizuală, cadru didactic UNArte București Radu Boeru, artist vizual Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață Alex Baciu, artist vizual, Art Director Artown Festival Marian Ivan - Galeria Ivan Dan Popescu - galerist, H’art gallery Otto Constantin - artist vizual Lucian Hrisav - artist vizual Loreta Isac Cojocaru - artistă vizuală, illustrator și animator Constantin Cojocaru - artist vizual 3d-ist Adriana Preda - artistă vizuală Cătălin Velea - artist vizual Mihaela Cîrjan - manager cultural, Asociația Matka și colectivul L1 Olivia Mihaltianu - artist vizual Silvia Trăistaru - artistă vizuală, fondatoare STart CONSERVATION Asociația Artistelor și Artiștilor Malmaison Livia Fălcaru - ilustratoare, designer si artistă vizuală Cristian Răduță, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Robert Băjenaru - galerist, spațiul Cazul 101 Stoyan Dechev - artist vizual Lucian Bran - artist vizual Andrei Tudose - curator, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Sabina Suru - artist, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Anca Poterasu - Galeria Anca Poterașu / Asociația Română de Arta Contemporană Tudor Grecu - fondator Celulele INVITRO Alex Radu - fondator si curator /SAC@Malmaison, Asociația Spațiul de artă contemporană Larisa Crunțeanu - artistă vizuală Giles Eldridge - artist vizual Elena Diaconu - artistă vizuală Lea Rasovszky - artistă vizuală, co-fondatoare a asociației Matka, parte din colectivul L1

Este o zonă care are potențialul să acopere o nevoie stringentă a întregii zone metropolitane - nevoie de unități de învățământ. Cu resursele potrivite, putem îmbunătăți viitorul unor generații.

Mulți oameni din Tânganu lucrează sau studiază în București, fiind nevoiți să facă naveta cu transportul în comun. Singura variantă în momentul de față este un autobuz cu ruta Tânganu - Republica, care o ia pe centura Bucureștiului și prin orașul Pantelimon, traseu sufocat de trafic mai ales dimineața. Acest lucru adaugă mult timp în plus la navetă. Am putea scurta timpul de călătorie dacă am avea un autobuz direct Tânganu - Anghel Saligny, intrare în București care este mult mai aproape de localitate, ajungând într-un timp mult mai scurt. Oamenii din tânganu au nevoie de asta. După ce că zilele sunt scurte, mai petrecem și 2-3 ore pe navetă, nu ne mai rămâne timp pentru noi.