Az alapvető jogokról van szó. A 448/2006. számú törvény értelmében a fogyatékkal élőknek joguk van az ingyenes parkoláshoz. Ez a jog nem kiváltság, hanem mobilitásuk és függetlenségük biztosításának szükségessége. Ha korlátozzuk a parkolási lehetőségüket, alapvetően megnehezítjük mindennapjaikat. A törvényen túl ez a tiszteletről és az empátiáról szól. Mindenki egyenlő esélyeket érdemel, és ez a jog nem lehet vita tárgya. Ez emberség kérdése. 

 Pentru că trăim într-un cartier tânăr, în plină dezvoltare, dar infrastructura de bază pentru oameni lipsește. Trotuarele sunt prea înguste sau inexistente, trecerile de pietoni sunt prea puține, iar spațiile verzi aproape că nu există. Copiii merg printre mașini, părinții cu căruciorul sunt forțați să circule pe carosabil, iar siguranța pietonilor este ignorată complet.  Ne pasă pentru că trăim aici. Pentru că ne dorim un cartier unde copiii pot merge în siguranță la școală, unde părinții pot ieși cu cei mici la plimbare fără frică, unde spațiul public este gândit pentru oameni, nu doar pentru mașini.  Această schimbare nu se va întâmpla decât dacă ne unim vocile. Semnătura fiecăruia contează. Împreună putem cere respect și investiții reale în calitatea vieții din cartierul nostru. 

Respectarea legii este o obligatie a tuturor cetatenilor dar mai ales a autoritatlor locale si centrale. Daca azi  Primarul General nu respecta legea si drepturile persoanelor cu dizabilitati maine nu va respecta drepturile biciclistilor iar poimaine drepturile altei categorii socio-profesionale. 

Pentru viitorul tarii ne trebuie un om capabil sa discute cu toate clasele sociale, un om cu picioarele pe pamant.  Cunoscut de toti romanii, fara metehne ascunse.

Este esențial ca elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) să aibă acces la studii superioare, precum facultatea, și să le fie respectate toate drepturile. Acești elevi merită șanse egale în educație.  Adaptarea curriculumului este crucială, deoarece mulți elevi cu CES întâmpină dificultăți în a face față anumitor materii, mai ales celor mai complexe ( română, matematică etc ). Fără această adaptare, mulți nu își pot atinge "scopul, obiectivul", și din păcate mulți dintre ei renunță să continue din această cauză. De asemenea, este vital ca profesorii și reprezentanții Ministerului Educației să sprijine și să încurajeze acești elevi, oferindu-le oportunitățile de care au nevoie. În prezent, din păcate, mulți dintre ei sunt lăsați în urmă, neavând sprijinul necesar pentru a trece de examenele importante, fapt care duce la o rată scăzută de promovare, neprezentare la examene etc ... Și elevii cu CES, au dreptul să continue ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEEAL DAR ȘI STUDIILE SUPERIOARE!  De aceea, trebuie să semnăm un număr cât mai mare de persoane această petiție, astfel încât să poată fi trimisă către cei abilitați iar aceștia să facă această schimbare.  De care chiar este mare nevoie.  Acești elevi au nevoie de curiculum adaptat la aceste examene! 

Îmi pasă de această problemă pentru că, dincolo de toate cifrele și legile, vorbim despre oameni care se confruntă zilnic cu provocări pe care mulți dintre noi nici nu ni le putem imagina. Persoanele cu dizabilități au fost întotdeauna printre cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, iar acum, prin această lege, li se ia și puținul sprijin pe care îl aveau. Gândește-te la cineva care a muncit toată viața cu mult mai mult efort decât majoritatea, doar pentru a supraviețui, și care acum se trezește că pensia lui este redusă la o sumă care abia îi permite să trăiască. E ca și cum li se spune că munca și sacrificiile lor nu contează, că sunt invizibili pentru cei care ar trebui să-i protejeze. Mă revoltă și mă întristează în același timp, pentru că fiecare dintre noi ar putea ajunge într-o situație de vulnerabilitate la un moment dat. Așa că nu e doar despre ei, e despre noi toți. Trebuie să luptăm pentru drepturile lor, pentru că dacă nu ne pasă acum, cine va mai lupta pentru drepturile noastre când vom avea nevoie?

Sunt Daniel Bodnar, activist de mediu. De obicei lupt împotriva tăierilor ilegale. Acum, însă, sunt nevoit să lupt și împotriva unei legi nedrepte care creează probleme uriașe celor care, la fel ca mine, se află într-un scaun cu rotile. Am întâlnit în ultimii ani foarte multe persoane care se plâng că sunt trimise de la o comisie la alta și sunt batjocoriți datorită acestui ordin al miniștrilor muncii și sănătății! În actualul format lege nu poate fi aplicată în interesul cetățeanului!  În data de 19.01.2021 am fost implicat într-un accident rutier, iar după mai multe operații la coloană și piciorul drept, diagnosticul pus de medici este „parapareză flască post TVM cu fractură la nivel T12 și L1. Stenoză severă de canal spinal și mielopatie”.   Urmările sunt cunoscute și pronosticurile rezervate.  Recuperarea este de durată, iar în tot acest timp este nevoie de un asistent personal care să mă ajute la toate treburile și deplasările necesare! În situația mea sunt numeroase alte persoane care după ce au fost victimele unui accident acum sunt victimele unui text de lege care le împiedică să fie încadrate ca persoane cu dizabilități.  Semnează și tu petiția pentru a ne ajuta să convingem autoritățile să schimbe această lege.

Doar împreună putem transforma comunitățile în care trăim în comunități prietenoase cu toți membrii lor.

In Romania sunt extrem de multi pacienti oncologici ce au nevoie de o voce.

Siguranța pietonală este esențială într-o capitală europeană din următoarele motive: 1. Protejarea vieților umane Pietonii sunt cei mai vulnerabili participanți la trafic, iar o infrastructură sigură ajută la prevenirea accidentelor și la reducerea riscului de răniri grave sau fatale. Siguranța pietonală este fundamentală pentru protejarea vieților locuitorilor și vizitatorilor unei capitale. 2. Promovarea mobilității durabile O infrastructură pietonală sigură și bine proiectată încurajează mersul pe jos, reducând astfel dependența de autovehicule. Acest lucru contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității aerului, fiind esențial pentru o capitală europeană care își propune să fie sustenabilă și ecologică. 3. Îmbunătățirea calității vieții Un oraș cu o infrastructură pietonală sigură și accesibilă oferă un mediu urban mai atractiv și mai plăcut pentru locuitori și turiști. Străzile sigure și bine amenajate încurajează activitățile în aer liber, cum ar fi plimbările, jogging-ul și utilizarea bicicletelor, contribuind la sănătatea și bunăstarea generală a comunității. 4. Stimularea economiei locale Zonele pietonale sigure și accesibile atrag mai mulți vizitatori și clienți pentru afacerile locale, cum ar fi magazinele, restaurantele și cafenelele. Aceasta poate duce la o creștere economică și la dezvoltarea comunităților locale, fiind benefică pentru întreaga capitală. 5. Asigurarea incluziunii sociale O infrastructură pietonală bine gândită și sigură este esențială pentru asigurarea accesibilității pentru toate categoriile de oameni, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, vârstnicii și familiile cu copii mici. Siguranța pietonală promovează egalitatea și incluziunea socială, asigurându-se că toți cetățenii pot naviga orașul fără riscuri. Aceste motive subliniază importanța investițiilor în infrastructura pietonală și a implementării măsurilor de siguranță pentru pietoni în capitalele europene, contribuind la crearea unor orașe mai sigure, mai sustenabile și mai plăcute pentru toți locuitorii și vizitatorii.

Când schimbăm cuvintele, schimbăm percepțiile. De-a lungul timpului, multe cuvinte stigmatizante folosite în medicină au fost înlocuite cu altele demne. Până nu demult, ,,idiot’’ era un diagnostic medical pe care multe persoane cu dizabilități îl primeau. Societatea a evoluat însă, iar oamenii au început să acorde mai multă atenție cuvintelor pe care le folosesc în raport cu persoanele cu dizabilități. Termenul ,,h*ndicap’’ are o istorie problematică, fiind definit astfel: ,,deficiență senzorială, motorie, mintală sau orice altă infirmitate a unei persoane’’ (sursa: dex.ro). Cuvintele ,,deficiență’’ și ,,infirmitate’’ nu reflectă realitatea unei persoane cu dizabilități.  Astfel, ,,h*ndicap’’ pune accent pe lipsuri și incapabilitate, pe când ,,dizabilitate’’ transmite doar ideea de limitare. Este vital să avem o atitudine neutră și fără încărcătură negativă când ne referim la experiența a celor aproape 900.000 de persoane cu dizabilități din România (date referitoare la începutul anului 2023, conform Ministerului Muncii). Alinierea la standardele internaționale  La nivel global, majoritatea țărilor, datorită influenței ONU și CDPD, au realizat că acest termen este învechit și stigmatizant, fapt pentru care au decis să îl elimine din legislație și au adoptat în schimb ,,dizabilitate’’, cu definiția: ,,stare fizică, psihică sau mintală care limitează o persoană în deplasare, activitate, receptare’’ (sursa: dex.ro). Impactul social Schimbarea termenului va contribui la schimbarea percepției publice și la reducerea discriminării și excluziunii sociale. Un limbaj adecvat este un pas important în crearea unei societăți mai incluzive și mai tolerante, unde fiecare individ este respectat și valorizat pentru contribuțiile sale. Ca oameni cu dizabilități, nu suntem deficitari sau infirmi. Deși avem limitări, noi putem trăi o viață plină de satisfacții și realizări atunci când avem parte de acomodări, cum ar fi un scaun cu rotile, un aparat auditiv sau informație accesibilă (de exemplu în braille sau inteligibilă și sumarizată pentru oricine). Vrem să fim adresați cu respect și demnitate. Ne dorim ca termenii care ne descriu să reflecte realitatea noastră de zi cu zi, iar Guvernul României are puterea pentru această schimbare. Nu vrem să mai vedem nicăieri ,,h*ndicap’’, ci ,,dizabilitate’’.

Deoarece prin acest abuz de drept si de putere,zeci de mii de persoane cu handicap din aceasta tara vor fi tinute cu japca in campul muncii peste cei 35 de ani de munca normali ,distrugandu-le sanatatea si micsorandu-le drastic speranta de viata(pe care Constitutia le garanteaza ca drepturi esentiale) !