SITUAȚIA IN FAPT: Interpreta în limbaj mimico - gestual Monica Savin a dat în judecată pe Nicușor Pârvu - persoana surda și niciun alt intrepret din țara nu dorește sa interpreteze în procesul acesta. Grecu Mihail este președinte al Asociației Surzilor din România (ANSR) de mai bine de 15 ani și o susține pe Savin Monica. Situația Surzilor din România este din ce în ce mai grea, mai complicata. Un număr de cca 4.000 de surzi sunt membri ANSR, dintr- un număr de cca 25.000, restul fiind pe nicăieri, nu beneficiază de interpreți, informații, etc. Subvenția pentru interpreții în limbaj mimico - gestual (LMG) merge integral la ANSR. CEREM: 1. DEMISIA președintelui ANSR, MIHAIL GRECU și a interpretei LMG MONICA SAVIN de la Filiala Surzilor Slatina. 2. SUSȚINEM persoana surda - NICUȘOR PÂRVU. 3. SUSȚINEM INDEPENDENȚA INTERPREȚILOR ÎN LMG. 4. SUSȚINEM ELIMINAREA CONFLICTELOR DE INTERESE.

Calitatea vieții unei persoane cu deficiențe de vedere poate crește considerabil cu acest dispozitiv care redă o mare parte din abilitățile de comunicare. Smartphone-ul pentru nevăzători e defapt un ”accesoriu tiflotehnic”; nu un capriciu, ci chiar o necesitate. Am rugat câțiva nevăzători să ne povestească cum le îmbunătățește smartphone-ul viața: Liviu: ”Cu ajutorul telefonului citesc etichetele de pe produsele alimentare, citesc cărți, plătesc facturi etc.” Geo: ”Azi, mă pot urca într-un mijloc de transport în comun, pot seta destinația și telefonul mă anunță când trebuie să cobor; Pot urmări orice film în aplicația Netflix, subtitrarea fiind citită de VoiceOver; Pot comanda orice produs din supermarket și îl primesc la ușă în maxim 2 ore fără să fiu obligat să cer ajutor în magazin sau să merg cu cineva; La birou, pot așeza documente în dreptul obiectivului camerei, și telefonul îmi citește textul pe care îl conțin; Pe rețelele de socializare, telefonul îmi descrie conținutul imaginilor; Pot plăti facturi într-o simplă aplicație, fără să stau la coadă la fiecare furnizor. Așadar, datorită telefonului mobil, viața nevăzătorilor a devenit mult mai ușoară.” Sorin: ”Mă ajută să mă orientez. Atât Google Maps cât și Waze sunt accesibilizate pentru nevăzători și le folosesc zilnic.” Adresăm aceasta petiție Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întocmai pentru că termenul de justiție socială se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități pentru dezvoltarea economică, politică și socială indiferent de dizabilitate. Tehnologia Equal - “Smartphone-ul de la capriciu la necesitate”, un program dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltare Urbană cu sprijinul Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile http://www.fdsc.ro/

De câțiva ani, lupta surzilor din România s-a amplificat pentru recunoașterea completă a rolului și a participării lor în societatea românească, de asemeni pentru recunoașterea oficială a Limbii Semnelor Române în Parlament, dar o tăcere profundă și o lipsă de cunoaștere încă înconjoară viețile oamenilor surzi. Opiniile surzilor sunt adesea neglijate de societatea romanească, ca și cum situația lor de handicap i-ar împiedica să aibă acces deplin la dezbaterile intelectuale sau politice. Surzii gândesc chiar dacă nu vorbesc!!! In accesibilitatea în ceea ce privește comunicarea informațiilor în viața de zi cu zi este ceea ce generează multe consecințe dezastruoase pentru integrarea surzilor în societate. În formarea copiilor surzi, educația școlară este foarte importantă. În ultimii ani, rata de promovabilitate a elevilor surzi este foarte scăzută. Au fost inițiative, petiții și propuneri cu privire la schimbarea curriculum școlar, a programei de bacalaureat și la adaptarea subiectelor de capacitate și bacalaureat care să fie elaborate special pentru elevii surzi, însă până acum nu a apărut nici o schimbare. Elevii surzi prezintă dificultăți de înțelegere a cerințelor și a problemelor din examene, iar majoritatea sunt depunctați pentru exprimarea scrisă. Elevii surzi sunt cei mai dezavantajați fața de elevii auzitori la examenele de capacitate și bacalaureat, în special la disciplina limba și literatura română, deoarece ei se exprimă în limba lor maternă, limba semnelor. Și implicit, efectele sunt dezastruoase pentru că mulți surzi nu au șansa să termine o școală, să urmeze o facultate și nici să se angajeze în domeniu, fiind nevoiți să trăiască cu venituri foarte mici și să fie discriminați în educație, la locul de muncă și în societate. Li se încalcă cele mai importante drepturi! Și de asta vă rugăm, domnule Chiotan, să vă preocupați în primul rând! În România, cifrele surdității variază în funcție de vârsta la care apare surditatea. Acest handicap este adesea înțeles greșit sau perceput prost de întreaga societate română. Numeroase publicații științifice din străinătate afirmă că limba semnelor în cazul persoanelor surde generează patru funcții importante: • instrument de comunicare: persoana surdă folosește limbajul semnelor pentru a primi și a transmite mesaje, în oral și în scris, adică să răspundă diferitelor cerințe de informare, imaginație etc; • instrument de gândire: limbajul semnelor permite persoanei surde să se numească, identifice, să exploreze, să verbalizeze, să specifice, să organizeze și să conceptualizeze diferitele aspecte ale realității; • instrument de învățare: utilizarea limbajului semnelor permite persoanei surde să testeze în primul rând înțelegerea despre lumea din jur, precum și funcționarea limbajului semnelor. În plus, atunci când învață, persoana surdă dezvoltă un repertoriu al strategiilor de învățare care îi permit să devină un elev autonom; • instrument de construire al identității: limbajul semnelor permite persoanei surde să facă parte din realitatea socială, să se înțeleagă, să se adapteze valorile culturale de care este atașată. Prin limbajul semnelor persoana surdă se afirmă ca identitate, poate exterioriza realitatea și poate descrie ceea ce o înconjoară.

Situația din școlile speciale din România NU POATE RĂMÂNE așa! 1. Context ‐ În ciuda discursului oficial, sistemul de învățământ românesc este profund segregat, izolând copiii cu dizabilități în școlile speciale. ‐ Peste 31.000 de copii cu dizabilități sunt izolați în 176 de școli speciale. ‐ Cei mai multi dintre ei sunt victime ale tratamentelor crude, inumane și degradante de către cadrele didactice și personalul auxiliar (bătăi, sedative, contenționări etc.). 2. Statistici și investigații mass‐media ‐ În 30,76% dintre județele din România, parchetele și inspectoratele de poliție au înregistrat plângeri penale legate de abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale doar în 2016. Nu au fost luate măsuri suplimentare. ‐ Mass‐media din România a documentat pe larg abuzurile împotriva copiilor cu dizabilități în școlile speciale. https://vimeo.com/211528383 ‐ Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD)(www.cedcd.ro) a depus numeroase plângeri penale și petiții la Guvern și Ministerul Educației. Nu a fost luată nicio măsură. - CEDCD a sesizat joi, 30 martie 2017, Parchetul de pe langă Judecătoria Sectorului 4, Avocatul Poprului și Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la abuzurile și relele tratamente aplicate copiilor cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4 din București. Conform probelor video și înscrisurilor aflate în posesia CEDCD și depuse la dosarul în cauză, copiii cu dizabilități din Școala Specială Gimnazială nr. 4, sunt bătuți cu brutalitate în mod sistematic de cadrele didactice, sunt legați cu funia și transportați către diferite zone ale unității de învățământ, sunt agresați fizic, psihic și emoțional permanent. Conform probelor video și a declarațiilor personalului școlii, copiii sunt dați cu capul de pereți, trântiți pe jos, trași de păr, lăsați nesupravegheați la ore, ținuți dezbrăcați în școală, totul desfășurându-se ”în spatele ușilor închise”, așa cum declară unul dintre profesorii școlii în cauză. Este momentul să ne unim forțele pentru cei mai vulnerabili dintre micii noștri prieteni. Vă cerem tuturor sprijinul pentru a îndrepta un sistem de învățământ care chinuie și pedepsește niște copii fără vină. Semnați și distribuiți, vă rugăm!

Centrul de Resurse Juridice a vizitat inopinat în 8 şi 14 martie a.c. Secţia de psihiatrie din Gura Văii, județul Mehedinţi unde a găsit 50 de persoane cu dizabilități intelectuale şi cu probleme de sănătate mintală închise în această secţie sunt lipsite de cele mai elementare condiţii de viaţă şi de tratament. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat abuzurile, în scris, conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, Consiliului Judeţean şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mehedinţi (DGASPC), solicitându-le intervenţia de urgenţă pentru asigurarea accesului la servicii adecvate în comunitate. CRJ a mai sesizat aceste aspecte şi în anul 2009, fără ca vreo decizie care să conducă la integrarea în comunitate a acestor persoane să fi fost adoptată de către autorităţile locale competente. Situaţia acestora este cunoscută de peste zece ani conducerii DGASPC Mehedinţi , fără ca vreo soluţie să fi fost identificată, aceştia răspunzând că „nu au locuri disponibile în centrele de tip rezidenţial” (citat dintr-un răspuns transmis spitalului în anul 2014). Azi, managerul spitalului afirmă că secţia de psihiatrie oferă toate condiţiile demne pentru asigurarea serviciilor de sănătate mintală. Situația nu poate continua așa. Acești oameni sunt abuzați de ani de zile, cu complicitatea instituțiilor care ar trebui să le asigure recuperarea și integrarea în comunitate. Avem nevoie de sprijinul fiecăruia dintre voi pentru a determina responsabilii să respecte legea și drepturile omului și în cazul acestor 50 de persoane cu dizabilități uitate la capătul lumii!

Infiintarea acestui Centru de Diabet si Boli de Nutritie din Iasi si regiunea Moldovei, ar usura viata de zi cu zi a sute, daca nu mii de copii si automat parinti , care ar putea sa inteleaga mai bine aceasta afectiune si ar preveni complicatiile acesteia , prin tratament , automonitorizare, exercitiu fizic si nu in ultimul rând dieta.