Stimată Doamnă Ministru, Programul Casa Verde, gestionat de AFM sub coordonarea Ministerului Mediului, este un exemplu funcțional de politică publică eficientă, transparentă și cu impact economic dovedit. Prin acest program s-au generat investiții de sute de milioane de euro, s-au creat peste 7.000 de locuri de muncă directe și indirecte, și s-a format un ecosistem economic național solid și trasabil. În contrast, analizând public lista celor 25 de companii admise în programul REPower EU, gestionat de Ministerul Energiei, observăm că majoritatea beneficiarilor au cifre de afaceri în 2023 între 0 și 500.000 RON, iar primele 15 companii cumulează o cifră de afaceri de doar 6.756.174 RON, dar au obținut finanțări totale de peste 375.000.000 RON. Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de implementare reală a proiectelor, dar și la integritatea și corectitudinea procesului de selecție. Considerăm că un program care alocă zeci de milioane de euro unor companii fără capacitate demonstrată de execuție poate compromite încrederea publică și poate duce la un eșec sistemic cu implicații financiare grave. Suntem disponibili pentru un dialog deschis și constructiv în sprijinul accelerării tranziției energetice a României, însă doar prin programe solide, dovedite și transparente, precum Casa Verde. Graficul evidențiază discrepanța majoră între cifra de afaceri din 2023 și valoarea finanțării câștigate de companiile din top 15 al programului REPower. Majoritatea firmelor au cifre de afaceri modeste, unele sub 300.000 lei, dar primesc finanțări de peste 23–24 milioane lei. Această alocare disproporționată poate ridica suspiciuni privind fezabilitatea implementării și integritatea programului. Beneficii Casa Verde 2025   PENTRU MEDIU: 1. Reducerea emisiilor de carbon (CO₂)  • Panourile fotovoltaice produc energie electrică fără emisii poluante. • Contribuie direct la scăderea dependenței de centrale pe cărbune sau gaz. 2. Creșterea ponderii energiei verzi • Sprijină tranziția României către o economie bazată pe surse regenerabile. • România are obligații în cadrul Pactului Verde European și al PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). 3. Reducerea presiunii asupra rețelei naționale • Producția locală (la nivel de gospodării) reduce pierderile din transport și consumul de energie poluantă în orele de vârf. 💶 PENTRU ECONOMIE: 1. Scăderea facturilor pentru populație • Beneficiarii devin prosumatori (producători și consumatori), reducând facturile lunare cu până la 70–90%. 2. Crearea de locuri de muncă • Programul a dus la dezvoltarea unei rețele naționale de: • instalatori autorizați, • ingineri, • furnizori de echipamente solare. • Estimativ: mii de joburi directe și indirecte. 3. Investiții locale • Fiecare instalare implică investiții în comunitățile locale: transport, construcții, mentenanță, servicii. 4. Reducerea deficitului comercial • Mai puțină energie importată = mai mulți bani rămași în economia internă. Casa Verde Fotovoltaice = eficiență, impact ecologic pozitiv și beneficii economice concrete.  Este unul dintre puținele programe publice cu rezultate vizibile și susținute în România, motiv pentru care consolidarea lui este esențială.   

Ne dorim spatii verzi unde putem sa ne intalnim , sa ne relaxam, sa petrecem in aer liber timp de calitate singuri, impreuna cu familia sau cu ceilalti membri ai comunitatii. Dorim respect atat pentru noi cat si pentru mediul in care traim .Dorim ca viitorul comunitatii- copiii nostri, sa creasca intr-un mediu sanatos si echilibrat.  Facem apel la ARTICOLUL 35 (Constitutia Romaniei) Dreptul la mediu sănătos. (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.     

 Parcul Tineretului este unul dintre cele mai mari și frecventate spații verzi din București. O întreținere corectă înseamnă un mediu curat, sigur și sănătos pentru copii, familii și toți vizitatorii.  Iarba netunsă, buruienile și copacii neîngrijiți cresc riscul de căpușe, mușcături de insecte și accidente. În plus, parcul devine inutilizabil ca loc de relaxare și socializare.  Este dreptul nostru, ca cetățeni, să avem un parc bine întreținut, iar autoritățile au datoria să asigure acest lucru.     Acest parc este al tuturor, nu doar al unei singure persoane. Dacă ne unim, vocea noastră devine mai puternică și autoritățile nu mai pot ignora problema.  Împreună putem reda parcul comunității, transformându-l dintr-o zonă neîngrijită într-un spațiu sigur, curat și plăcut pentru toți. 

❗ De ce e important: •⁠  ⁠Riscul unui atac asupra oamenilor este iminent și crește de la o zi la alta; •⁠  ⁠Grădinile și bunurile cetățenilor sunt distruse frecvent; •⁠  ⁠Oamenii nu mai au siguranță nici măcar în fața casei; •⁠  ⁠Traumele psihologice și stresul continuu afectează grav viața comunității. ‼️ Turiștii nu au siguranță pentru parcurgerea traseelor montane marcate, omologate și a drumețiilor.

Costul unei astfel de reparații este minor în comparație cu beneficiul pe care l-ar aduce: un spațiu revitalizat, unde bucureștenii să se poată retrage în zilele toride de vară, așa cum își doresc într-o capitală europeană modernă. Această nepăsare nu este doar o problemă tehnică, ci un simbol al indiferenței autorităților față de bunăstarea locuitorilor. Într-o zi cu peste 30 de grade Celsius, un cuplu de turiști din Israel, aflat în vizită, m-a întrebat cu o urmă de confuzie: „Aceasta este Grădina Japoneză?”. Răspunsul meu, „Din păcate, da”, a fost urmat de un zâmbet amar al celor doi, care au adăugat: „Ce e de văzut aici?”. Bucureștiul merită mai mult. Locuitorii săi merită o oază de liniște unde să își regăsească echilibrul, iar copiii merită să crească într-un oraș care le oferă bucurii simple. Grădina Japoneză poate redeveni un simbol al frumuseții și al grijii, dar doar dacă autoritățile vor alege să acționeze. Să le fie rușine pentru nepăsare și să pună mâna să schimbe lucrurile – nu pentru turiști, ci pentru noi, cei care trăim aici zi de zi.

  E o chestie de respect, siguranță și civilizație. Gândește-te: trotuarele sunt făcute pentru oameni, nu pentru mașini. Ar trebui să poți merge liniștit cu copilul de mână, cu căruciorul sau pur și simplu să te plimbi fără să fii forțat să cobori pe carosabil printre mașini în mers. Dar în București, aproape zilnic, trebuie să te strecori printre oglinzi, bare, sau să ocolești mașini blocate pe zebră, ca într-un joc video periculos.  Și nu vorbesc doar dintr-un principiu urban. Am văzut persoane în vârstă care nu pot trece strada pentru că vizibilitatea e blocată de mașini. Am văzut copii care trebuie să se strecoare printre mașini parcate chiar pe trecerea de pietoni. O mamă cu un cărucior are efectiv nevoie de acrobații ca să ajungă dintr-un loc în altul. Este frustrant și nedrept.  În plus, există soluții simple: stâlpișori, marcaje mai clare, spații prioritare pentru pietoni. Nu vorbim de lucruri imposibile sau costuri uriașe, ci doar de voință și de o minimă empatie.  Adevărul e că vrem un oraș unde nu doar mașinile să aibă drepturi. Vrem un oraș pentru oameni. Iar dacă nu începem să cerem asta, nimic nu se va schimba. De asta îmi pasă 

S-a ajuns in situatia asta din nepasare, incompetenta si niste legi ambigue. Am pretentia ca factorii de decizie sa fie competenti, nu plasati politic sau prin nepotisme, iar cine nu e capabil nu are ce cauta intr-o functie de decizie.  Cred ca suntem multi cei care gandim asa, cei care vrem ca responsabilii sa plateasca, nu doar sa-si dea demisia, ci sa fie trasi la raspundere, daca este cazul.

 Pentru că arborii maturi nu se pot replanta. Pentru că orașele verzi sunt orașe sănătoase. Pentru că Gheorgheni merită o infrastructură modernă care respectă natura și istoria sa. 

În ultimii ani, actele de vandalism desfășurate în parcurile administrate de Primăriei Municipiului București, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) au adus pagube din ce în ce mai însemnate, iar cazurile de agresiuni în parcuri au luat amploare. Au fost incendiate toalete, locuri de joacă recent modernizate, un frasin secular din Cișmigiu. A fost rupt, mazgalit, aruncat, distrus mobilierul din parcuri. Au fost vandalizate statui, fântâni arteziene și alte obiecte de patrimoniu, unele cu statut de monumente istorice.  Insula plutitoare amplasată de Asociația Parcul Natural Văcărești în colaborare cu ALPAB a fost distrusă, laolaltă cu toate cuiburile păsărilor de pe ea.  De multe ori, plantele perene sau anuale aduse în parcuri sunt rupte sau furate cu tot cu rădăcini. Organizații civice inițiatoare ale petiției: Acțiunea Comunitară Tineretului Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu Grupul de Inițiativă Civică „Spații Verzi Sănătoase” Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor  Asociația Părinți de Cireșari Asociația Incotroceni Organizații care susțin demersul: Asociația ECOTECA Asociația Parcul Natural Văcărești ViitorPlus - asociația pentru dezvoltare durabilă Asociația Grow Up Romania Asociația pentru Consum Sustenabil

Cartierul Micro 16 este unul dintre cele mai mari cartiere din Satu Mare, dar nu are niciun parc sau teren sportiv modern pentru copii și tineri. Terenurile actuale sunt improvizate, periculoase și neîngrijite, iar lipsa lor duce la inactivitate fizică, izolare și chiar comportamente antisociale în rândul adolescenților. Tinerii din Micro 16 au nevoie de un loc sigur unde să facă mișcare, să socializeze și să se dezvolte sănătos. Avem deja un spațiu folosit de comunitate, dar abandonat de autorități – cerem doar să fie amenajat minim, cu un teren de fotbal, un teren de baschet și câteva bănci. Nu vorbim de un proiect de milioane, ci de o investiție mică, cu impact mare.

Tăul Brazi și Tăul Mare nu sunt doar două lacuri frumoase din Roșia Montană – ele sunt monumente istorice construite cu efortul minerilor acum sute de ani. Fiecare strop de apă adunată în ele vorbește despre tradiția, priceperea și lupta oamenilor locului pentru supraviețuire. Acum, golite sau neîngrijite, taurile riscă să se degradeze. Dacă nu intervenim, pierdem nu doar niște lacuri, ci o parte vitală din patrimoniul UNESCO, din istoria și natura Roșiei Montane.  Conservarea lor nu este doar o obligație față de trecutul nostru, ci și o datorie față de viitor: fără tauri, peisajul, biodiversitatea și atractivitatea zonei pentru comunitate și pentru turiști vor suferi grav.   Patrimoniul cultural și natural al Roșiei Montane nu este o problemă locală, ci un bun comun al tuturor. Dacă lăsăm ca indiferența să distrugă aceste tauri, pierdem cu toții. Fiecare semnătură și fiecare distribuire înseamnă presiune reală asupra autorităților să își respecte promisiunile. Împreună putem arăta că ne pasă și că cerem acțiuni concrete, nu doar vorbe.

 Pentru că trăim într-un cartier tânăr, în plină dezvoltare, dar infrastructura de bază pentru oameni lipsește. Trotuarele sunt prea înguste sau inexistente, trecerile de pietoni sunt prea puține, iar spațiile verzi aproape că nu există. Copiii merg printre mașini, părinții cu căruciorul sunt forțați să circule pe carosabil, iar siguranța pietonilor este ignorată complet.  Ne pasă pentru că trăim aici. Pentru că ne dorim un cartier unde copiii pot merge în siguranță la școală, unde părinții pot ieși cu cei mici la plimbare fără frică, unde spațiul public este gândit pentru oameni, nu doar pentru mașini.  Această schimbare nu se va întâmpla decât dacă ne unim vocile. Semnătura fiecăruia contează. Împreună putem cere respect și investiții reale în calitatea vieții din cartierul nostru.