Pentru că Bucureștiul a fost și va mai fi un oraș al grădinilor, lucru care îl face unic în Europa. Grădinile sunt parte din cultura noastră.  Prin ele, ne cultivăm identitatea. Cultura noastră fără arbori și verdeață e ciuntită și ea: ce ar fi scris Eminescu fără tei și plopii fără soț? Unde se întâlnea Creangă cu pupăza? Cum mai scria Sadoveanu Dumbrava minunată dacă arborii ei ar fi picat sub secure? Ce folclor ne rămâne fără foaia verde?  Mulțumim! Sandra Grecu Andreea Popescu Alexandra Ilina

              Zona Piaței Avram Iancu și a Catedralei Ortodoxe este una dintre puținele rămase în centrul orașului acoperite cu vegetație bogată și variată. Un spațiu verde care să ofere confort și protecție în fața căldurii pentru cetățeni și care să fie un ecosistem plin de viață are nevoie de arbori maturi și sănătoși, nu doar de copaci mici plantați printre dale strâmbe sau de petice de gazon pârjolit de soare și călcat în picioare la colțuri. Pe fondul încălzirii globale, este tot mai apăsătoare nevoia de asemenea locuri, care să mențină umbră și răcoare în zilele caniculare, iar tendința orașelor din Europa de Vest este de a desfășura proiecte de împădurire urbană. În schimb, viziunea urbanistică bocească a ultimilor 20 de ani  (adoptată recent și de BOR, după modelu Bisericii Sf. Mihail, pentru a își scoate în evidență investițiiile)  a dus la înlocuirea parcurilor cu zone pavate vaste (care doar absorb căldură și expun oamenii la razele fierbinți ale soarelui), care au servit ca un mod ieftin de prin care Întâiul Drujbist al Urbei și-a făcut campanie electorală, neglijând multe probleme apăsătoare din municipiu. Peisagistica actuală din împrejurimile catedralei și a piețelor învecinate are un stil unic și simbolic pentru oraș, iar distrugerea ei ar aduce inclusiv un puternic prejudiciu cultural. În plus, pavajele deja existente în fața catedralei ortodoxe și în jurul fântânii arteziene sunt realizate cu o măiestrie cu mult superioară multor dintre ultimele lucrări de modernizare realizate de primărie. Nu avem nevoie de mai multe butaforii cu „design european” realizate cu costul distrugerii naturii și a caracterului orașului nostru, ci de infrastructură și legi urbanistice de nivel european.              Boloboc ne-a chelit orașul destul, iar acum e cazul să punem piciorul în prag! Tot printr-o petiție Declic a fost oprită și tăierea copacilor de pe strada Universității, deci putem ține piept drujbelor împreună!            Semnează petiția dacă dorești conservarea naturii și a simbolurilor orașului nostru pentru noi și pentru generațiile viitoare, și nu încă o expoziție de non-design minimalist, ieftin și snob (și probabil și lucrat prost), în adiția multelor deja existente! 

  În această zonă se desfășoară lucrări de amenajare a spațiului verde, care au presupus intervenții asupra vegetației existente și realizarea unui sistem de irigații. În timpul lucrărilor au fost efectuate toaletări, tăieri și răriri ale arborilor existenți, iar pentru instalarea conductelor de irigații au fost executate săpături în apropierea arborilor, fiind observate situații în care rădăcini ale unor arbori au fost afectate și/sau secționate. Arborii maturi existenți au avut un rol important pentru locatari și pentru mediul urban local, asigurând umbrire, reducerea temperaturilor în perioadele călduroase, protecție împotriva factorilor climatici și contribuind la confortul locuirii. Zona avea o vegetație de tip pajiște urbană, cu plante perene, care oferea condiții favorabile pentru insecte și polenizatori și contribuia la protejarea solului și menținerea umidității acestuia. Considerăm că înlocuirea acestei vegetații cu gazon nu va putea asigura aceleași beneficii pentru mediu și pentru confortul locatarilor. Îndepărtarea vegetației a lăsat solul expus, iar după ploile abundente am observat că pământul de pe suprafața rămasă fără vegetație a ajuns pe trotuar.  

Trebuie să ne strângem în număr cât mai mare pentru a demonstra că ne pasă de plămânul verde al orașului nostru. O prezență masivă de semnatari va oferi o pârghie puternică organizațiilor de mediu și jurnaliștilor în dialogul cu autoritățile.  Semnează și tu pentru a obliga Primăria Galați și instituțiile de mediu să modifice proiectul tehnic în favoarea conservării spațiilor verzi, înainte ca tăierile ireversibile să fie demarate! 

Centrele de date de mari dimensiuni pot avea un consum ridicat de energie și apă și pot genera îngrijorări în rândul comunităților locale privind impactul asupra mediului și infrastructurii. Solicităm transparență totală privind consumul estimat de resurse, impactul asupra surselor de apă, asupra rețelei electrice și asupra calității vieții locuitorilor din comuna Luna. Considerăm că orice proiect de asemenea amploare trebuie să fie analizat riguros, iar interesele comunității și protecția mediului trebuie să fie prioritare.

MOTIVELE PETIȚIEI  A. Deficit acut de spații verzi  Cartierul Floreasca a pierdut în ultimii 20 de ani o parte semnificativă din spațiile verzi, prin construcții ridicate în grădinile blocurilor și prin retrocedări ale unor suprafețe din parcuri. Parcul Verdi este parțial retrocedat și neamenajat. Mai mult, Bucureștiul are sub 10 mp spațiu verde pe cap de locuitor, iar recomandarea OMS este de 50 mp/locuitor. În aceste condiții, pierderea suplimentară a Parcului Cinematografului Floreasca — chiar și parțial — este inacceptabilă.  B. Incompatibilitatea unui bloc de locuințe cu zona  Blocurile din imediata vecinătate au maximum 3 etaje sau sunt case. Un imobil cu 2 subsoluri, parter și 5 etaje ar fi complet disproporționat față de țesutul urban existent, ar genera trafic suplimentar și ar transforma parcul public într-o curte privată de bloc.  C. Istoricul terenului ridică semne de întrebare  Terenul a făcut parte din parcelarea SNIC, expropriat de statul român pentru edificarea cartierului Floreasca. Cinematograful și parcul au fost realizate ulterior de stat. Modul în care aleile unui parc public au ajuns proprietate privată trebuie cercetat de autoritățile competente.  D. Precedent: proiectul din 2016 a fost abandonat în urma presiunii publice  În 2016 a fost emis un certificat de urbanism pentru un bloc cu parter și 8 etaje pe același amplasament. Mobilizarea cetățenilor a dus la abandonarea acelui proiect. Situația actuală — un nou certificat de urbanism emis în octombrie 2025 — repetă scenariul, iar comunitatea se opune cu aceeași fermitate.  E. Lipsa consultării reale a comunității  Deși primarul Rareș Hopincă a declarat public că va fi necesară „o consultare extinsă a comunității”, în realitate:  ● Floreasca Civică nu a fost invitată la nicio întâlnire organizată de Primăria Sectorului 2 cu comunitățile locale în ultimele luni;  ● Nu a fost inclusă în grupul de lucru comun constituit de primărie, deși ni s-au solicitat și preluat datele de contact;  ● Nu ni s-a transmis Certificatul de urbanism solicitat în mod expres, deși acesta este un document de interes public, accesibil conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.  Considerăm că această lipsă de transparență contravine principiului consultării publice prevăzut de legislația urbanistică și golește de conținut orice afirmație privind implicarea comunității în procesul decizional.  Temei legal  ● Constituția României, art. 35 — dreptul la un mediu sănătos;  ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul — obligația consultării publice în procedura PUD;  ● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;  ● Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților — interdicția reducerii suprafețelor verzi;  ● OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului;  ● Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.  Prezenta petiție este deschisă semnării de către orice cetățean al Municipiului București sau al României care susține protejarea spațiului verde și a patrimoniului comunitar. 

Va prezint un concept care are menirea sa schimbe toate amenajarile de mediu (tot ce tine de incadrarea tuturor impaduririlor din Dobrogea si spatiu Verde)  Trecerea la un program sustinut activ in aceasta directie (impaduriri,spatiu Verde,amenajari de mediu controlate legislativ) Deci eliminam haosul generat de abordarii segmentate in orice proiect existent,devenind un filtru activ prin care se cere implicarea SI parerea celor care beneficiaza de ele etc. Pentru ca este timpul sa ne ingrijim de natura .Pentru ca e timpul sa ne implicam SI sa cerem implicarea la Nivel administrativ in aceeasi masura. Pentru ca astfel rezolvam probleme de poluare ,locuri de munca,clima.

Muntele Tâmpa este o arie naturală protejată cu dublu statut: rezervație naturală de interes național și sit Natura 2000 (ROSCI0120). Accesul auto este explicit interzis prin regulamentul sitului, cu excepții strict limitate la situații de urgență.  Cu toate acestea, operatorul telecabinei și al restaurantului Panoramic a circulat cu autovehicule pe traseul Tâmpei fără niciun acord legal — fără autorizație de mediu, fără acordul ANMAP și fără acordul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, acorduri obligatorii prin lege. Acest lucru a fost confirmat oficial de Direcția Județeană de Mediu Brașov. Grupul civic Scut pentru Spații Verzi a monitorizat și documentat traficul auto pe traseu începând cu 25 martie 2026. Operatorul a recunoscut public situația — declarații aici. Situația a fost acoperită și de reportajul lui Claudiu Loghin.  Pe 24 aprilie 2026, ca urmare a sesizărilor și a presiunii publice — inclusiv o manifestație pașnică pe 23 aprilie la care au participat sute de brașoveni — Garda Forestieră Brașov a dispus închiderea drumului — măsură corectă și necesară.  Imediat după această decizie, au apărut declarații publice ale ANMAP Brașov conform cărora instituția pregătește semnarea unei convenții cu operatorul, care ar legaliza accesul auto care tocmai a fost interzis. Primăria Municipiului Brașov a confirmat acest lucru în răspunsul oficial transmis luni, 27.04.2026, spunând că „este în curs de perfectare convenția care reglementează regimul de excepție pentru accesul auto limitat în perimetrul ariei naturale protejate". Această convenție nu are nicio justificare:  Alternativa există și funcționează. Producătorul telecabinei, Garaventa (grup Doppelmayr), specifică explicit în comunicatul oficial de lansare că instalația este proiectată pentru transport de marfă, inclusiv pentru restaurantul de la vârf: „In addition to passenger transport, freight transport is also planned, for example, for the newly opened panorama restaurant at the summit." Mai mult, în zilele imediat următoare închiderii drumului, ridicarea deșeurilor s-a realizat efectiv prin cabină, fără niciun acces auto. Argumentul necesității nu este valid.  Operatorul nu are autorizație de mediu. Funcționarea restaurantului Panoramic se desfășoară fără autorizație de mediu valabilă — fapt confirmat oficial de DJM Brașov. O convenție de acces nu poate legitima o activitate care funcționează deja în afara cadrului legal.  Traseul nu este drum. Conform constatării Gărzii Forestiere, calea de acces spre vârf nu este clasificată ca drum forestier sau drum public. Orice regularizare a accesului auto ar presupune proceduri complexe care pot fi contestate în baza statutului de arie protejată și a argumentelor enunțate mai sus. Impactul asupra rezervației este real și documentat. Planul de management al sitului identifică explicit accesul cu vehicule motorizate ca factor major de presiune, cu efecte directe asupra perturbării speciilor protejate, degradării habitatelor naturale, fragmentării ecosistemelor și efectelor cumulative generate de infrastructura turistică.  O convenție care instituie un regim regulat de acces auto pentru un operator comercial — chiar și cu orar strict — depășește în mod evident categoria excepțiilor permise de lege, care vizează exclusiv situații de urgență, nu activitatea comercială regulată. Ar reprezenta o încălcare directă a obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană prin Directiva Habitate.  Scut pentru Spații Verzi a adresat solicitări oficiale tuturor instituțiilor cu atribuții de administrare sau control în acest caz: ANMAP/DJM Brașov, RPLP Kronstadt, Primăria Municipiului Brașov, Garda Națională de Mediu, Garda Forestieră, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu a Camerei Deputaților și Comisia de Mediu a Senatului. Aceste solicitări au fost depuse în numele a 240 de cetățeni care au semnat fizic la manifestația din 23 aprilie — pietoni, drumeți, alergători, utilizatori constanți ai traseului care au fost deranjați sau puși în pericol de trecerea autovehiculelor.  Acum, cerem susținerea tuturor brașovenilor pentru ca măsura dispusă de Garda Forestieră să rămână definitivă și ireversibilă.   Facem SCUT pentru Tâmpa. ✋💚

Nu contestăm prietenia dintre România și Statele Unite ale Americii. Dimpotrivă, o înțelegem, o respectăm și tocmai de aceea considerăm că o asemenea relație nu trebuie redusă la numele unui politician aflat la putere, cu atât mai mult într-un moment internațional tensionat și profund controversat.    Berceniul nu este un teren de marketing politic.Parcul Tudor Arghezi a fost primit de comunitate ca o gură de aer într-o zonă sufocată de betoane, trafic și dezvoltare imobiliară grăbită. Extinderea lui ar trebui să însemne mai mult verde, mai mult loc pentru locuitori, mai multă decență urbană. Nu un botez politic, improvizat peste capul locuitorilor.    Un parc de cartier, mai ales unul folosit de familii și copii, ar trebui să poarte un nume care unește comunitatea, nu unul care o divide, o irită sau o transformă în spectator la deciziile superficiale ale unui edil.    Atribuirea unui nume american, cu ocazia celebrării independenței Statelor Unite și în onoarea prieteniei dintre țările noastre este o idee pertinentă și în acest sens, nu lipsesc personalitățile americane care să marcheze acest eveniment istoric - Thomas Jefferson de exemplu; de asemenea, generații întregi de copii, români și americani s-au regăsit cu siguranță și au în comun poveștile lui Tom Sawyer sau Huckleberry Finn, scrise de Mark Twain, o altă posibilitate care să depășească interesele politice deconectate de realitatea trăită de beneficiarii parcului.    În final, alegerea unui nume american este pertinentă doar dacă aceasta ține cont și de interesele locuitorilor și dacă alegerea rezultă din consultarea reală a comunității locale.    Solicităm, așadar:    • renunțarea la denumirea „Donald J. Trump” pentru extinderea parcului; • organizarea unei consultări publice reale cu locuitorii Sectorului 4; • asocierea locuitorilor în decizia alegerii numelui parcului.

De ce este important? Denumirea unui spațiu public nu este un simplu detaliu, ci reflectă valorile, identitatea și respectul unei comunități față de propriile repere. Alegerea numelui „Mircea Lucescu” pentru noul parc din Sectorul 4 ar însemna recunoașterea unei personalități care a contribuit semnificativ la imaginea României în lume și care poate inspira generațiile tinere prin muncă, disciplină și performanță. În același timp, atribuirea unui nume fără legătură directă cu comunitatea locală nu reprezintă interesele și identitatea locuitorilor. Este important ca spațiile publice din București să poarte nume care au relevanță pentru cultura și societatea românească. Prin această petiție, ne dorim să transmitem un mesaj clar: comunitatea trebuie să fie consultată, iar deciziile privind identitatea orașului trebuie să reflecte valorile celor care trăiesc aici.

Kiseleff ar trebui să rămână loc de plimbare, liniște, aer, întâlnire și acces liber, nu spațiu ocupat periodic de consum, zgomot și infrastructură de eveniment.  Chiar și temporar, astfel de festivaluri lasă urme: sol tasat, iarbă afectată, deșeuri, stres pentru păsări și alte viețuitoare, plus poluare sonoră. 

Circulația necontrolată a vehiculelor motorizate în natură produce numeroase probleme: • încălcarea dreptului de proprietate al celor care dețin păduri sau terenuri; • punerea în pericol a oamenilor care se află în acele zone; • poluare fonică și chimică; • distrugerea habitatelor naturale și deranjarea faunei; • apariția unor activități comerciale neautorizate și posibilă evaziune fiscală. Pădurile și zonele naturale trebuie protejate. Activitățile recreative sunt binevenite, dar trebuie practicate responsabil, în locuri special amenajate și cu respectarea legii.