• Demiterea urgentă a ministrului Mediului Costel Alexe
    Costel Alexe tocmai a aprobat uciderea a 25.000 de căprioare. Semnează acum pentru demiterea lui din fruntea Ministerului Mediului!
    15.244 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Federatia pentru protectia animalelor si mediului FPAM Picture
  • Vrem liber la turism montan!
    Este important ca atât publicul larg, cât mai ales autoritățile statului român să facă o diferență clară între turismul montan, așa cum este el prezentat mai sus, și picnicul, ca formă de agrement sezonier pe timp cald. Turismul montan înseamnă, în primul rând, sănătate fizică și psihică. Mai mult, el are o importantă componentă social-culturală, dar și de protecție a mediului înconjurător.
    13.599 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Andrei Badea Picture
  • Vrem acces liber in pădure
    Accesul în natură trebuie să fie liber pentru toată lumea, pentru ca toţi oamenii să aibă acces la serviciile oferite de pădure: recreere, cunoaştere, educaţie, sănătate. Interdicţia actuală, existentă din 2008, este imposibil de aplicat, fiindcă este imposibil de supravegheat permanent toate pădurile şi doar lasă loc la aplicarea discreţionară de măsuri de limitare a accesului, care creează conflicte inutile între administratorii silvici şi public.
    10.068 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture
  • Suspendați exploatarea pădurii și vânătoarea pe durata stării de urgență generată de Covid-19
    Săptămâna trecută s-a înregistrat un nivel record de exploatare a pădurii. S-au efectuat oficial 79965 de transporturi. Și tot oficial, din Inventarul Forestier Național, se știe că pe lângă fiecare arbore doborât legal, un altul cade tăiat ilegal. Începând cu 23 martie, Garda Forestieră și cea de Mediu lucrează eminamente online. Deci hoții de lemne și braconierii nu mai sunt deranjați de nimeni. Marile fabrici de procesare a lemnului din Sebeș, Rădăuți, Brașov sau Curtea de Argeș profită de situație și lucrează la mare capacitate fără să aducă un plus de valoare pentru România. Nevoia lor de lemn este atât de mare încât lemnul tăiat în România nu le mai este de ajuns. Acum se invocă doborâturi de vânt și nevoia de a curăța pădurea pentru a se tăia chiar și mult și pentru a satisface nevoile acestor mega-fabrici.. În schimb, milioane de români îngheață în case pentru că nu mai au bani nici măcar pentru lemnul de foc. Ei fac frigul și sunt mai expuși la viruși și la răspândirea acestora. Nico mare firmă străină de procesare nu s-a oferit până acum să îi ajute deoarece ei toacă tot lemnul în uriașele lor abatoare de păduri. Aproape totul este pentru export. Ajutați-i Dumneavoastră pe cei care depind de lemn să își încălzească casele și asigurați-le câte un metru cub de lemn per gospodărie pentru a depăși iarna care este pe cale să se încheie. Nu în ultimul rând, se știe că poluarea slăbește sistemul imunitar și vulnerabilizează cetățenii în fața Coronavirus și a bolii generate de acesta. Pădurea este singura sursă de purificare a aerului și de oxigen în această perioadă. Nu vă cer deloc prea mult atunci când vă rog frumos să luați decizia de a lăsa pădurea în pace măcar pe durata stării e urgență.
    37.419 din 40.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Salvați Codrii seculari ai Iașiului!
    Este valoarea lemnului singura valoare pe care ieșenii o văd în această pădure? Din vechii codrii ai Iașiului a mai rămas Pădurea Bârnova - Repedea. Pădurea este zonă protejată Natura 2000 cu o deosebita valoare stiintifica si peisagistica, care adaposteste peste 116 specii de pasari rare, vulnerabile sau periclitate. Este o barieră naturală care protejează unul dintre cele mai poluate orașe ale Romaniei, Iașiul. În Pădurea Bârnova - Repedea se găsesc încă mulți stejari seculari, care cad însă și ei pradă drujbelor. Refacerea pădurii la cum este acum va dura sute de ani, nici copiii copiilor noștri nu o vor vedea așa cum o avem noi acum dacă distrugerea continuă.
    12.095 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Codrii Iașilor
  • Salvați Parcul Herastrau si Pădurea Băneasa - Opriți PUZ-ul Sectorului 1
    Motivele pentru care solicitam OPRIREA PUZ-ului Coordonator al Sectorului 1 și încredințarea acestui PUZ de importanță publică printr-o procedură de achiziție publică transparentă, sunt: 1. Prin intermediul acestui PUZ, persoanele împroprietărite cu cele 22,6 ha din Parcul Herăstrău vor fi puse în poziție de forță și vor putea obține autorizații de construire pentru 80.000 mp de construcții, dintre care 40.000 mp blocuri de locuințe. 2. Reîncadrarea unor porțiuni de sute de hectare din Pădurea Băneasa în zone construibile, atentându-se, prin încălcarea legilor de mediu, la sănătatea tuturor bucureștenilor 3. Acest PUZ este proiectat să dimensioneze Sectorul 1 pentru creșterea populației de la 230.000 de locuitori la 850.000 locuitori, după cum afirmă chiar elaboratorii PUZ-ului 4. A fost eliminată zona de protecție a lacurilor, fiind înlocuită cu zona V3b - Baze sportive și de agrement, deci construibile 5. Transformarea zonelor L1d (locuinţe individuale mici cu parcele cu înălțime P+2 și grad de ocupare a terenului de max < 20% situate în zona culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea climatului Capitalei) în zone de locuințe individuale și colective cu regim înalt, ceea ce va afecta în mod negativ calitatea aerului în București (poluarea va stagna în oraș pentru că circulația aerului va fi blocată de blocurile înalte) 6. Creșterea agresivă a populației prin supradensificarea zonelor va conduce la înăsprirea condițiilor de trai și de mobilitate, în condițiile în care nu există nicio preocupare imediată a autorităților pentru rezolvarea traficului 7. Prin paramentrii maximali admiși vor disparea toate zonele de locuit de tipul case/vile, fiind înlocuite cu blocuri de 4 și 5 etaje 8. Zonele mixte de blocuri, pe lângă ca sunt supraînălțate, algoritmul de calcul nu permite predictibilitatea regimului de înălțime maxim, acesta variind în funcție de foarte mulți factori (alinierea între construcții, suprafața terenului, amplasare, configurația vecinătăților, etc) 9. Neglijența totală a procedurii de informare si consultare publică, contrar legilor in vigoare 10. Cooptarea în echipa de elaborare a PUZ-ului a trei firme cunoscute pentru elaborarea de PUZ-uri, multe în procedura de aprobare, ceea ce conduce la situații de incompatibilitate și creeaza suspiciuni Disclaimer: Le mulțumim celor 6170 semnatari ai petiției "Salvați pădurea Băneasa - Opriti PUZUL COORDONATOR AL SECTORULUI 1". Dar lupta cu forțele distructive trebuie continuată pe încă un front! Trebuie salvat și Parcul Herăstrău. Pentru a nu multiplica semnăturile deja primite, cu convingerea că cine iubește pădurea Băneasa, iubește și Parcul Herăstrău, am hotărât să extindem petiția existentă.
    14.234 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Remus Serban
  • Vrem semnale acustice și luminoase pe autospecialele Salvamont!
    Cu 8.297 de persoane salvate în 7.170 de intervenții pe parcursul anului 2019 și cu un grad de răspuns de 100% la evenimentele montane, structurile Salvamont au demonstrat că desfășoară o activitate de salvare la un nivel foarte bun, corespunzător cerințelor mereu impuse de dezvoltarea turismului și activităților economice din zona montană. Deși este un serviciu public organizat în cadrul Consiliilor Județene sau Locale, și coordonat operativ de către Departamentul pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne, Salvamont este singurul serviciu de urgență care nu beneficiază de facilitatea deplasării în regim prioritar la acțiunile de salvare.
    6.272 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Matei Melinte Picture
  • OVIDIU BADEA a ascuns dimensiunea jafului din păduri. Cerem destituirea sa!
    Conform ultimului ciclu de cercetare al Inventarului Forestier Național (IFN) încheiat în 2018, din pădurile românești s-au extras 38 de milioane de metri cubi de lemn anual. Doar 18 milioane reprezintă tăieri legale. Restul de 20 de milioane reprezintă cantitatea de lemn dispărut fără acte, în fiecare an, în valoare de 1 miliard de euro. Ovidiu Badea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, instituția care a elaborat acest raport, a manipulat forma finală a documentului. A hotărât excluderea datelor care descriu statistic dispariția materialului lemnos din pădure. Adică a ascuns dimensiunea jafului! Datele reale au fost făcute publice de directorul IFN, Gheorghe Marin, și asumate de noul Ministru al Mediului, Costel Alexe. Este oficial: dispar din păduri 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an! La fiecare arbore tăiat legal, altul este doborât ilegal! INCDS este o instituție extrem de importantă pentru managementul forestier din România. În momentul de față, instituția are o problemă uriașă în ceea ce privește transparența și credibilitatea informațiilor pe care le furnizează. Recent au fost descoperite cazuri de cioate îngropate într-o stațiune de cercetare a instituției, în gropi comune, pentru a se pierde urma arborilor exploatați ilegal. Este necesară schimbarea conducerii acestei instituții, dar și o analiză profundă a rolului și a responsabilității INCDS. Există suspiciuni întemeiate și în ceea ce privește subevaluarea volumului de lemn din amenajamentele pe care această instituție le întocmește pentru administrarea pădurilor statului, lemn care ulterior dispare fără urmă din pădurile statului. Cel care a ascuns aceste date, directorul Ovidiu Badea, continuă să fie în funcție. O funcție extrem de bine renumerată: directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură este cel mai bine plătit bugetar din România: 35.000 de euro pe lună. Mai mult de atât, INCDS a aprobat cercetarea disciplinară în vederea sancționării specialiștilor care au făcut publice datele ascunse illegal de însăși această conducere. Acuzațiile sunt caracteristice anilor 1950 ,,denigrare, încălcarea eticii, abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, abateri disciplinare grave,, - acesta este tratamentul la care au fost supuși avertizorii de integritate din cadrul instituției. Semnează și tu petiția prin care cerem destituirea sa! Între timp, așteptăm cu toții rezultatele investigației pornite de DIICOT în acest caz de mușamalizare a datelor din Inventarul Forestier Național.
    5.925 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Stop Defrișărilor
  • Salvați calea ferată Oravița - Anina!
    Construită de administrația Habsburgică, calea ferată Oravița - Anina este cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) și reprezintă una din bijuteriile tehnice și arhitecturale din Europa de sud-est. Calea ferată Oravița - Anina este totodată și unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Banat! Video: https://www.youtube.com/watch?v=CQ2ChifSjxM&t=12s&fbclid=IwAR0e74mszpNk6ku_gSFkd4d9HEHmgCfwtGieO0asPt2BpdjrWFUqKelMAWk
    10.304 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Flavius Sebastian Picture
  • Linia Electrică Porțile de Fier / Reșita - NU prin PARCURILE NAȚIONALE
    Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 30 de kilometri prin 14 arii naturale protejate de interes national și European, peste 143 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute ocolitoare reale. Situația pădurilor din România este deja una tragică, țara fiind în plină procedură de infringement tocmai din cauza defrisărilor ca acestea. Domnule prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri primare și seculare. Acestea mai acoperă mai puțin de 3% din suprafața țării, iar defrisările Transelectrica deschid o adevărată cutie a Pandorei. Practic de acum înainte orice companie va dori să defrișeze ariile protejate o va putea face fără să existe consecințe. Proiectul LEA Portile de Fier - Arad a primit autorizație de construire în anul 2013. Lucrările au fost începute în anul 2019, doar după adoptarea Legii 120/2019, care, conform dispozițiilor sale și cu încalcarea Constitutiei Romaniei, se aplică retroactiv, stabilind numeroase derogări de la legislația silvică, cea privind protectia ariilor protejate și de asemenea de la legea construcțiilor. Astfel, este permisă trecerea LEA prin zone de protecție integrală a parcurilor naționale, reducerea fondului forestier național făra compensare, valabilitatea permanentî a autorizației de construire, etc. Asemenea manieră de realizare a unor proiecte cu încălcarea intregii legislatii comunitare si nationale este abuzivă, prejudiciile de mediu produse fiind imposibil de recuperat. Această LEA putea să fie realizată în mod legal pe un traseu nevătămator, fără a avea nevoie de legislație care încalcă principiile fundamentale ale statului de drept.
    6.679 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • 🌳 Grădina Cișmigiu - VREM restaurare, NU mutilare!
    ❗️ Primăria Capitalei a anunțat un proiect pentru restaurarea peisagistică a Grădinii Cișmigiu, întins pe 3 ani și care prevede intervenții majore la nivel de vegetație, alei, amenajări peisagistice, ansambluri monumentale și la rețelele de utilități. Aceste lucrări nu respectă caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului. 😠 Proiectul a fost aprobat sărind etapele normale pentru o lucrare de acest calibru, fără a avea ca bază de start un PUZ actualizat (documentație de urbanism care reglementează tipurile de intervenții permise într-o zonă clar delimitată a orașului), fără consultare publică, fără concurs internațional de soluții cu juriu și fără a respecta legislația în vigoare pentru parcuri. 👎 Ce este în neregulă cu acest proiect? 1. Lipsa de transparență din partea PMB și ALPAB – deși Grădina Cișmigiu este unul dintre locurile reprezentative pentru București, proiectul nu poate fi consultat de cetățeni. 2. Lipsa unei dezbateri publice înainte de elaborarea temei de proiectare – PMB și ALPAB nu au invitat la dialog reprezentanți ai societății civile și specialiști în domeniu care să expună opiniile comunităților pe care le reprezintă și să contribuie cu idei pentru realizarea proiectului. 3. Schimbarea imaginii cu care Cișmigiul s-a identificat în ultimii 100 de ani – lucrările de reabilitare aprobate vor modifica definitiv, până la mutilare, detalii-simbol ale Grădinii Cișmigiu: pietruirea sau pavarea unor spații verzi identitare (Parterul Central, peluza cu flori dinspre blv. Regina Elisabeta, Rotonda Scriitorilor), reconfigurarea accesului în parc din zona Izvorului lui Eminescu. 4. Reducerea spațiilor verzi din parc, tăierea platanilor monumentali din zona Foișorului sau a altor arbori sănătoși/monumentali din parc vor afecta puternic echilibrul ecosistemului actual. 5. Eliminarea unor funcțiuni introduse de-a lungul vremii și de care depinde comunitatea care folosește zilnic parcul: două locuri de joacă vor fi desființate și al treilea relocat, locul de sport pentru persoanele vârstnice va fi eliminat, iar țarcul de căței va fi înlăturat definitiv. 6. Dublarea unor investiții făcute de curând (sistemul de iluminat a fost refăcut în 2018) sau realizarea altor investiții inutile (stâlpi wi-fi, înlocuirea mobilierului actual). 7. Construirea de noi spații comerciale ce va duce la amplificarea imaginii de târg în loc să mențină liniștea necesară într-un monument istoric, spațiu verde și de relaxare. În prezent, în Grădina Cișmigiu există 12 spații comerciale istorice și construcții temporare, iar prin proiectul aprobat de PMB se va ajunge la un total de 21 de spații comerciale. 👍 Ce ne dorim? 1. Publicarea proiectului complet, plătit din bani publici și realizat de Compania Municipală pentru Dezvoltare Durabilă prin atribuire directă. 2. Dezbatere publică filmată la care să fie invitată comunitatea locală și specialiști în domeniu pentru definirea temei de proiect și a viziunii pentru restaurarea Grădinii Cișmigiu. 3. Refacerea proiectului în urma unui concurs care să genereze cele mai bune soluții pentru a pune în valoare potențialul istoric al Grădinii Cișmigiu și a răspunde nevoilor utilizatorilor frecvenți. 4. Restaurarea Grădinii Cișmigiu să fie facută cu menținerea spațiului verde actual, protejarea arborilor existenți și minimizarea impactului pe care proiectul îl are asupra biodiversității din zonă. Proiectul trebuie să includă un plan de replantări, cu aviz de la Ministerul Culturii, și să nu depășească suprafața admisă pentru alei și pavaje într-un parc (maxim admis 10% alei și pavaje, conform art. 18(7) din legea 24/2007). 5. Realizarea unui studiu sociologic și consultarea comunității de utilizatori frecvenți ai Grădinii Cișmigiu, pentru a reduce impactul lucrărilor asupra acestora (părinți cu copii, oameni în vârstă, posesori de câini). 6. Eliminarea unor noi investiții din proiectul prezentat, care le-ar dubla pe cele făcute deja în ultimii doi ani (iluminatul în parc, restaurarea mobilierului actual). 7. Grădina Cișmigiu trebuie tratată ca o oază de liniște și verdeață în inima capitalei, nu ca un parc de distracții sau o zonă comercială. ➡️ Semnează petiția și luptă alături de noi pentru a proteja Grădina Cișmigiu!
    7.658 din 8.000 Semnături
    Inițiat de CișmiCivic Grupul de inițiativă civică Cișmigiu Picture
  • Viitorul Muzeului Antipa este în pericol
    Atunci când intri în Muzeul Antipa, pășești într-o instituție deschisă publicului de 185 de ani. Clădirea sa actuală, este cel mai vechi imobil în Piața Victoriei, fiind una dintre emblemele arhitecturale ale Bucureștiului. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de piese și peste 300.000 de vizitatori în anul 2018, Muzeul Antipa este unul dintre cele mai iubite și vizitate din București și din țară. În același timp, datorită dezvoltării colecțiilor și diversificării activităților din ultimii 110 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor științifice în continuă creștere și de spații adecvate pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură. Această situație a făcut ca de-a lungul timpului, din anul 1911 și până în prezent, să existe diferite propuneri de extindere a clădirii muzeului, în singurul spațiu pe care acesta îl are la dispoziție, respectiv curtea sa. Păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță capitală, fiind practic garantul existenței și dezvoltării viitoare a Muzeului Antipa. Muzeul Antipa este un simbol național, fiind atât o instituție educativă, cât și un centru cultural, urban și civic. Este momentul să ne arătăm solidaritatea față de spațiul pe care cu toții l-am vizitat ca și copii și în care, cu mic cu mare, învățăm să ne îndrăgostim de natură. Îi încurajăm pe toți cei pe care îi leagă amintiri frumoase de Muzeul Antipa, pe cei care îl vizitează cu drag sau pe cei care cred în misiunea acestei instituții, să semneze petiția.
    11.907 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Razvan Popescu