Exista istoricul poluarii aerului in Bucuresti si acesta arata depasiri enorme la toti parametrii masurati in perioada noiembrie - ianuarie. La o saptamana dupa instalarea in functie a lui Octavian Berceanu poluarea aerului in Bucuresti ajunge pe "verde" si ramane asa pana la momentul destituirii sale. Nu exista studii medicale sau statistice publicate despre consecintele poluarii in Bucuresti prin incinerarea deseurilor, dar daca aceste studii ar exista sau s-ar da publicitatii cred ca oricine ar realiza cat de grava este situatia. Studii asemanatoare din capitale europene mai putin afectate decat Bucurestiul arata o crestere alarmanta a afectiunilor pulmonare grave ca bronho-pneumopatia obstructiva cronica, astm sau cancer pulmonar. Este vorba de sanatatea noastra si de cea a copiilor nostri.

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde

Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.

Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!

Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected] ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/

Parcul „Grădina Romei” este cel mai impozant parc din municipiul Satu Mare. Dragi îmi erau duminicile, când tata ne ducea să ne plimbăm cu trenulețul. Dragi îmi sunt și zilele când îmi duc propriii copii acolo. Cel mai mult ne place să privimbroscuțele cum sar în apă. Parcul are o frumusețe aparte, a fost conceput cu mai bine de 120 de ani în urmă, ca grădină botanică, un parc dendrologic. Acum, are nevoie de modernizări, pentrua-l face contemporan și ecologic. Pentru întreținerea lacului, se folosește foarte multă apă curată. Periodic, se goleșteparțial și se completează cu apă proaspătă, altfel se formează alge filamentare, care, pe lângă că sunt inestetice, emană un miros urât. Acest procedeu este costisitor, dar și irosește o resursă vitală, apă curată.Este necesar să implementăm soluții tehnologice noi: construirea unui ecosistem încare apa să se filtreze natural, cu plante acvatice frumoase. Un ecosistem cu plante și animale, cum este lacul de la grădina zoologică din Timișoara, format din nuferi,pești colorați și broaște țestoase, sau prin popularea lacului cu rațe, gâște și lebede, precum sunt lacurile din parcurile londoneze, concepute să imite natura.Iar în apropiere se poate organiza un chioșc cu animale mici, precum iepuri și hamsteri, pe care copiii îi pot hrăni sau mângâia. Pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor este necesar să fie o diversificare a spațiilor de agrement din oraș, nu este îndeajuns să avem spații de joacă pentru copii, dar care, toate, arată la fel. Beneficiile acestui proiect: - economisim apă; - lacul devine ecologic, „verde”; - crește valoarea de obiectiv turistic și de agrement a parcului – și dau exemplu lacul cu nuferi de la Băile Felix sau pe cel cu pești colorați din BaiaMare; - crește valoarea academică a parcului, pe lângă valoarea dendrologică (studierea arborilor) actuală se adaugă valoarea limnologică (studierea lacurilor cu apă dulce) și valoarea ornitologică (studierea păsărilor). - scade costul cu întreținerea lacului, deoarece va fi un ecosistem; - un obiectiv recreativ nou pentru cei foarte mici, care pot hrăni pești, broaște țestoase sau păsări; - creșterea calității peisagistic-ambientale a zonei; - surplusul de animale care rezultă din înmulțirea lor se poate valorifica sau dona către centrele de asistență socială.

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

Este imposrtant pentru că e ultimul loc din Oradea neatins de buldozere și beton. Ultimul loc unde te mai poți bucura de natură în centru. Ultimul loc unde mai găsești un refugiu. Ultimul loc cu copaci de peste 100 de ani, copaci încărcați cu istorie!

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770

Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!

Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem Padurea Ostroveni( pe ambele laturi ale bulevardului Dem Radulescu, asa cum este in prezent, neafectata de betoane si alte idei nerealiste .Este arie naturala protejata avand indicativul ROSPA 0106.