Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei Prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, își fundamentează uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130. Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Este o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit. Agent Green a discutat pe 28 aprilie 2021 cu primarul din Ojdula și a vizitat mai multe gospodării din acest sat. Reprezentanții Agent Green au stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociației de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât și alți săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric. De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensații pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discuat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împușcat ursul de sex masculin și că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urșii și nu implementează nicio măsură de coexistență și coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să își citească propria plângere făcută de domnia sa către asociația de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz. România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă. România este privilegiată să fi putut oferi habitat pentru această specie emblemă situate în vârful piramidei trofice a zonei de climă temperate. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa specie și care investește în măsuri de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil.

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770

Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!

Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem Padurea Ostroveni( pe ambele laturi ale bulevardului Dem Radulescu, asa cum este in prezent, neafectata de betoane si alte idei nerealiste .Este arie naturala protejata avand indicativul ROSPA 0106.

O constructie a unui parc pe fosta platforma ROCAR ar ridica media de metru pătrat de spatiu verde per cap de locuitor, ar aduce un spatiu pubic utilizabil de cetatenii din zona si ar lumina urbanistic aceasta zona problematica. Proiectul ar da o gura de aer sanatos cartierului. Nu exista niciun parc in zona care sa filtreze cat de cat aerul.

În locul ștrandului Floreasca, abandonat de ceva vreme, cei de la One United au venit, au defrișat o pădure de 2000 de copaci, au omorât sute de animale și păsări și s-au apucat de construit un cartier de 16 blocuri. Fără a ține seama că în PUG este zona verde V3A și în PUZ inel median este zona de locuințe unifamiliale mici în zona de protecție, primarul Tudorache a dat autorizatie de constructie, cei de la primaria capitalei au dat aviz de defrișare cu condiția plantării a 1996 de arbori cu balot în primăvara anului 2021. Unde mai plantează ei acești arbori, dacă au betonat toata suprafața? Ne mirăm că avem permanent probleme respiratorii! Am sugerat primăriei să cumpere acel teren pentru a face un ștrand, așa cum era, sau parc.

Update: 28.02.2021 Un lucru îmbucurător pe care l-am aflat în urma discuțiilor avute cu cei din echipa de arhitecți care au realizat proiectul, e că mărimea arborilor care vor fi plantați pe strada Univerității va fi de cel puțin 5 metri. Dar asta nu înseamnă că teii maturi de pe stradă sunt lipsiți de valoare și continuăm să sperăm că se va căuta o soluție pentru a fi păstrați. ******* Este salutar faptul că proiectul propune plantarea unui număr mare de arbori. Totuși, vor fi necesari 10-15 ani pentru ca acești puieți să atingă dimensiunile teilor prezenți pe stradă – zona din fața bisericii Piariștilor sau a imobilelor de la numerele 2, 4, 10. Considerăm că, în condițiile în care continua aglomerare a orașului va duce la o creștere a cantității de noxe pe care le inhalăm zilnic, arborii maturi constituie un avantaj obținut în timp îndelungat și care nu trebuie pierdut. Ne bucură asigurările primite din partea reprezentanților municipalității, potrivit cărora teii de pe strada Kogălniceanu vor fi menținuți. De asemenea, ne bucură faptul că salcâmii de pe strada Universității (zona cinema Arta) vor fi integrați în noile aliniamente plantate. Conform aceluiași principiu, dorim să ne asigurăm că și teii maturi de pe strada Universității vor supraviețui.

Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem PARCUL DEALUL CAPELA, asa cum a fost din timpul romanilor, neafectat de betoane si alte idei nerealiste .

Folosim zilnic trecerile de pietoni pentru a merge cu copii, cu cățeii, cu bicicletele sau cărucioarele în parc. Suntem tineri şi bătrâni, unii avem dificultăți în a ne deplasa, alții împingem cărucioarele bebeluşilor noştri, iar alții vrem să alergam în parc. Nu vrem să urcăm şi coborâm pasarele pentru a face asta. Ne dorim ca oraşul să fie unul pentru oameni. Cerem ca administrația locală să nu mai prioritizeze circulația maşinilor în detrimentul accesului nostru la singurul parc din zonă.

Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.