• Solicităm stoparea accesului motocicliștilor enduro pe Valea Căpușului
    Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.
    571 din 600 Semnături
    Inițiat de Daramus Ovidiu
  • Salvați stejarul lui Cuza din Bacău
    Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!
    2.082 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ion Holban
  • Demiterea ministrului mediului, Tanczos Barna
    În cele 6 luni care au trecut de când România îl are ca ministru al mediului pe Tanczos Barna nu s-a schimbat nimic în bine. Ba din contră. Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată. Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent: ANIMALE SĂLBATICE 1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează. 2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere. 3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice). 4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs. 5. Creează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică. 6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă. PĂDURI 1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale la presiunea lui Constantin Tobescu, lobbyst al industriei lemnului, finanțat de firme austriece, precum și a noului secretar de stat Sorin Ionut Banciu. 2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG. 3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%. Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi. 4. Nu a reformat fundamental Romsilva. BIODIVERSITATE 1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații. 2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate. 3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene. Ministrul și-a luat secretar de stat pentru păduri pe Sorin Ionut Banciu pentru a păcăli Comisia Europeană că totul este în regulă, dar în realitate nu s-a schimbat nimic, nici în teren, nici în legislație. 4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive. 5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri. 6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism. 7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii. DEȘEURI 1. Blochează HG-ul pentru sistemnul garanție - returnare care a fost dezbătut și agreat încă de anul trecut. 2. Nu interzice importul de deșeuri. 3. Blochează digitalizarea deșeurilor. 4. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. APE 1. A blocat radarul balastierelor 2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile. SCHIMBĂRI CLIMATICE 1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt ambițiile Europei.
    11.791 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Salvați cascada Bigăr!
    Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa [email protected] ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/
    1.145 din 2.000 Semnături
    Inițiat de ViitorPlus asociația pentru dezvoltare durabilă Picture
  • Ecologizare și estetizare a lacului din parcul „Grădina Romei - Kossuth Kert”
    Parcul „Grădina Romei” este cel mai impozant parc din municipiul Satu Mare. Dragi îmi erau duminicile, când tata ne ducea să ne plimbăm cu trenulețul. Dragi îmi sunt și zilele când îmi duc propriii copii acolo. Cel mai mult ne place să privimbroscuțele cum sar în apă. Parcul are o frumusețe aparte, a fost conceput cu mai bine de 120 de ani în urmă, ca grădină botanică, un parc dendrologic. Acum, are nevoie de modernizări, pentrua-l face contemporan și ecologic. Pentru întreținerea lacului, se folosește foarte multă apă curată. Periodic, se goleșteparțial și se completează cu apă proaspătă, altfel se formează alge filamentare, care, pe lângă că sunt inestetice, emană un miros urât. Acest procedeu este costisitor, dar și irosește o resursă vitală, apă curată.Este necesar să implementăm soluții tehnologice noi: construirea unui ecosistem încare apa să se filtreze natural, cu plante acvatice frumoase. Un ecosistem cu plante și animale, cum este lacul de la grădina zoologică din Timișoara, format din nuferi,pești colorați și broaște țestoase, sau prin popularea lacului cu rațe, gâște și lebede, precum sunt lacurile din parcurile londoneze, concepute să imite natura.Iar în apropiere se poate organiza un chioșc cu animale mici, precum iepuri și hamsteri, pe care copiii îi pot hrăni sau mângâia. Pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor este necesar să fie o diversificare a spațiilor de agrement din oraș, nu este îndeajuns să avem spații de joacă pentru copii, dar care, toate, arată la fel. Beneficiile acestui proiect: - economisim apă; - lacul devine ecologic, „verde”; - crește valoarea de obiectiv turistic și de agrement a parcului – și dau exemplu lacul cu nuferi de la Băile Felix sau pe cel cu pești colorați din BaiaMare; - crește valoarea academică a parcului, pe lângă valoarea dendrologică (studierea arborilor) actuală se adaugă valoarea limnologică (studierea lacurilor cu apă dulce) și valoarea ornitologică (studierea păsărilor). - scade costul cu întreținerea lacului, deoarece va fi un ecosistem; - un obiectiv recreativ nou pentru cei foarte mici, care pot hrăni pești, broaște țestoase sau păsări; - creșterea calității peisagistic-ambientale a zonei; - surplusul de animale care rezultă din înmulțirea lor se poate valorifica sau dona către centrele de asistență socială.
    305 din 400 Semnături
    Inițiat de Oana Bodescu
  • Opriți distrugerea spațiilor verzi din inima Oradei
    Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!
    540 din 600 Semnături
    Inițiat de Romina Popa
  • STOP vânătorii de trofee
    Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei Prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, își fundamentează uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130. Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Este o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit. Agent Green a discutat pe 28 aprilie 2021 cu primarul din Ojdula și a vizitat mai multe gospodării din acest sat. Reprezentanții Agent Green au stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociației de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât și alți săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric. De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensații pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discuat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împușcat ursul de sex masculin și că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urșii și nu implementează nicio măsură de coexistență și coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să își citească propria plângere făcută de domnia sa către asociația de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz. România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă. România este privilegiată să fi putut oferi habitat pentru această specie emblemă situate în vârful piramidei trofice a zonei de climă temperate. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa specie și care investește în măsuri de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil.
    79.519 din 100.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Opriti distrugerea Parcului Natural Bucegi
    Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!
    264 din 300 Semnături
    Inițiat de Radu Ion Antonescu
  • Cerem stoparea imediată a tăierii pădurii din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb
    Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770
    4.446 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • STOP dezvoltării imobiliare pe spațiile verzi!
    Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!
    188 din 200 Semnături
    Inițiat de Cristian Negru
  • Salvati Padurea Ostroveni
    Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem Padurea Ostroveni( pe ambele laturi ale bulevardului Dem Radulescu, asa cum este in prezent, neafectata de betoane si alte idei nerealiste .Este arie naturala protejata avand indicativul ROSPA 0106.
    616 din 800 Semnături
    Inițiat de Hrenciuc Mihai Petrica
  • Un parc nou in Sectorul 5
    O constructie a unui parc pe fosta platforma ROCAR ar ridica media de metru pătrat de spatiu verde per cap de locuitor, ar aduce un spatiu pubic utilizabil de cetatenii din zona si ar lumina urbanistic aceasta zona problematica. Proiectul ar da o gura de aer sanatos cartierului. Nu exista niciun parc in zona care sa filtreze cat de cat aerul.
    628 din 800 Semnături
    Inițiat de Paul Vicol