Dacă locuiești în București, probabil știi că parcurile din oraș sunt în pericol mai tot timpul, că nu avem toți acces în mod egal la spații verzi și că nici nu sunt suficiente. Avem cartiere întregi în care există mai mult beton decât copaci. Verile sunt din ce în ce mai calde. Nu mai avem unde să ne ascundem la umbră. Poluarea ne afectează sănătatea, indiferent de vârsta pe care o avem. Avem nevoie de locuri în natură, chiar și în oraș, în care să ne întâlnim, fie că suntem vârstnici, adulți, tineri sau copii. Cum ar fi să existe un mecanism legal care să protejeze spațiile verzi pe care le mai avem? Ei bine, există. Acest mecanism este dat de legea Spațiilor Verzi 24/2007, conform căreia Primăria Municipiului București avea obligația de a realiza un registru al spațiilor verzi până la 11 ianuarie 2011. Registrul Spaţiilor Verzi (RSV) este un sistem informatic de înregistrare şi evidenţă a spaţiilor verzi aflate pe teritoriul Municipiului Bucureşti care, odată aprobat de către Consiliul General, are valoare administrativă și oferă protecție spațiilor verzi indexate. În teorie, conform legii, registrul indexează atât calitatea, cât și cantitatea spațiilor verzi și poate fi consultat de către publicul larg. Mai mult decât atât, registrul trebuie actualizat constant, pentru a reflecta situația reală, în timp real, iar odată intrate în RSV, spațiile nu ar mai putea să își schimbe destinația de spațiu verde decât pentru lucrări de utilitate publică. Aceste informații centralizate ar transparentiza modul în care spațiile verzi sunt îngrijite și administrate de către autorități, dar ar conduce și la extinderea rețelei de spații verzi la nivelul orașului întrucât am afla, în sfârșit, numărul real de metri pătrați verzi publici pe cap de locuitor (mult sub recomandările europene de 26 metri pătrați/locuitor). La fel de important, RSV ar putea fi un instrument care să ajute cetățenii să sesizeze abuzurile făcute de autorități sau dezvoltatori. În RSV, trebuie să se regăsească arborii ocrotiți, spațiile verzi din domeniul public al Mun. București (parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive etc), spațiile verzi aferente dotărilor publice (creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire), terenuri degradate și arborii izolați plantați pe aliniamentele arterelor de circulație. Concret, în lipsa acestui inventar, spațiile verzi nu au fost protejate prin lege în totalitate, iar acest lucru a permis ca o parte din ele să fie defrișate și/sau să devină construibile în diferite scopuri. Nu respirăm beton, vrem spații verzi. Semnează acum petiția și cere Primăriei Municipiului București să respecte legea și să grăbească procesul refacerii RSV.

Pentru a proteja biodiversitatea in padurile si in zonele alpine din Romania.

Craiova nu e groapa de gunoi!!! Vrem sa traim nu vrem sa murim! Mirosul emanat de Groapa de gunoi de la Mofleni deterioreaza calitatea aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă si pune in pericol sanatatea doljenilor si umbreste toate obiectivele turistice de maxim interes din Dolj!

Semnez această petiție pentru că pădurea este a noastră a tuturor, este un bun comunitar. Ne ține aerul curat și pământurile fertile. Pădurea este a generațiilor care vin după noi. Nu ne furați pădurile! Dacă nu semnezi atunci riscăm să pierdem pădurea care va deveni o banală cultură de copaci pentru lemn și loc unde să se împuște animalele sălbatice. Lemnul pe care îl oferă pădurea este și el important dacă este scos cu măsură, cu gândul la generațiile viitoare și dacă să păstrează și locuri neatinse unde natura să își poată urma cursul fără influența omului. Schimbarea în bine nu va veni dacă rămânem descurajați, neimplicați și dacă îi abandonăm pe luptători. Este crucial să ne dăruim glasul pentru interesul colectiv. Să ne exprimăm părerea. Să spunem cu ce suntem de acord și cu ce nu. Să ne exersăm spiritul civic și să cultivăm curajul pentru că împreună suntem mai puternici. Ori Pădurea României este un bun public. Nu este a autorităților ci a fiecăruia dintre noi și atunci fiecare are dreptul de a spune ce dorește să se întâmple cu pădurea. Autoritățile trebuie doar să aplice ce le cerem. Puterea este de la noi. Trebuie doar să punem capăt dezbinării și împreună să cerem ce ni se cuvine.

Toate fiintele de pe aceasta planeta minunata sunt interconectate, fie ca vorbim de oameni, de animalele de companie, domestice sau salbatice, de plante, copaci, si natura, in general, toate acestea fac parte din sfera vietii noastre si avem nevoie sa traim cat mai mult in armonie cu tot ce ne inconjoara. Haideti sa dam un exemplu pozitiv! Sa le aratam tuturor ca noua chiar ne pasa de animale si ca tratam natura cu respectul care i se cuvine! 🌍🙏❤

Zona are nevoie de un parc de dimensiuni medii in zona pentru a fi folosit ca zona de relaxare pentru cei in varsta mai ales, dar si pentru cei care au copii mici. Zona este sufocata de constructii cu inaltimi variabile, iar amprenta de carbon este oricum mare si cu o constructie noua va fi si mai mare. Alte argumente sunt faptul ca bulevardul 1 Mai are nevoie de o deschidere directa catre zona noului stadion, dar si faptul ca este nevoie de o functiune de loisir in locul functiunii de locuire.

Proiectul nu este centrat pe nevoile omului, iar impactul asupra mediului este catastrofal, deoarece un arbore absoarbe mari cantități de dioxid de carbon. Prin urmare, într-o lume care se încălzește, într-o zi cu temperatură de peste 40 de grade la umbră, solicitam reprezentațiilor Primăriei sa renunțe la acest proiect cu consecințe negative majore asupra mediului, să conserve patrimoniul natural din fiecare zonă a orașului. Să nu înlocuim frumosul cu urâtul și aerul curat cu noxele. Până la urmă, orașul este făcut pentru oameni, nu pentru mașini.

Deoarece si asa avem putine spatii verzi in Bucuresti si trebuie sa le protejam.

Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.

Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!

Dacă vrei sa trăiești, sa muncești, sa te odihnești, sa te relaxezi și sa te distrezi intr-o țară educata și civilizata, în care sa fii liber dar sa știi ca libertatea înseamnă și reguli, adică legi pe care trebuie sa le respecți, alatura-te și tu campaniei noastre. Și eu sunt "Nostalgic " după sunetul respectării și aplicării legilor, Și eu sunt "Nostalgic " dupa bun simt și respect al semenilor, și al mediului înconjurător. Si eu sunt "Nostalgic" după respectarea drepturilor animalelor. Și vreau sa celebrez în Festivaluri toate de mai sus.

Protejarea falezei și taluzului este esențială pentru menținerea integrității mediului înconjurător și a identității arhitecturale a orașului Constanța. Aceste zone sunt un simbol al orașului și ar putea fi un important punct de atracție turistică, oferind o perspectivă panoramică asupra mării și constituind un loc de recreere și relaxare pentru locuitori și turiști dacă Primăria ar amenaja spațiul verde. Cu atât mai mult cu cât Constanța este unul dintre cele mai vitregite orașe în ceea ce privește spațiile verzi.