Tăul Brazi și Tăul Mare nu sunt doar două lacuri frumoase din Roșia Montană – ele sunt monumente istorice construite cu efortul minerilor acum sute de ani. Fiecare strop de apă adunată în ele vorbește despre tradiția, priceperea și lupta oamenilor locului pentru supraviețuire. Acum, golite sau neîngrijite, taurile riscă să se degradeze. Dacă nu intervenim, pierdem nu doar niște lacuri, ci o parte vitală din patrimoniul UNESCO, din istoria și natura Roșiei Montane.  Conservarea lor nu este doar o obligație față de trecutul nostru, ci și o datorie față de viitor: fără tauri, peisajul, biodiversitatea și atractivitatea zonei pentru comunitate și pentru turiști vor suferi grav.   Patrimoniul cultural și natural al Roșiei Montane nu este o problemă locală, ci un bun comun al tuturor. Dacă lăsăm ca indiferența să distrugă aceste tauri, pierdem cu toții. Fiecare semnătură și fiecare distribuire înseamnă presiune reală asupra autorităților să își respecte promisiunile. Împreună putem arăta că ne pasă și că cerem acțiuni concrete, nu doar vorbe.

🚞 Este vorba de o cale ferată industrială ușoară, pe care s-a cărat piatra de calcar de la Bistrița la uzina chimică Govora. Are ecartament îngust de 760 mm și 44 km lungime.  Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta. Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore. 🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea. Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.  Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).  🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița. Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței. Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.  🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională. E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.  🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.

Argedava a fost locuită timp de 4600 de ani, fiind multă vreme singurul centru fortificat dintre Carpaţii Meridionali şi Munţii Balcani, cu legături la mare distanţă, ajungând până la Troia. Mai mult, ansamblul Cetății Argedava:  • conține straturi de istorie unice încă neexplorate, ce pot rescrie istoria milenară a acestor locuri în context mult mai amplu; • este un punct-cheie vizual și strategic pentru bazinul Argeșului și Câmpia Română, oferind condiții ideale pentru turism, educație, dezvoltare regională sustenabilă; • este prin lege zonă protejată de interes naţional, iar afectarea sa încalcă convenții internaționale ratificate de România, precum și legislația românească privind patrimoniul și peisajul cultural. CE PIERDEM dacă traseul autostrăzii nu este schimbat?   • Argedava devine o zonă de tranzit, nu de patrimoniu; • se pierde accesul la informații arheologice esențiale, imposibil de recuperat ulterior; • șansa de a obține statutul UNESCO dispare definitiv; • România pierde un simbol-cheie al istoriei sale în schimbul unei rute care putea fi trasată altfel. DE CE S-A AJUNS AICI? CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a ignorat statutul protejat al sitului și a ales traseul actual încălcând nouă acte normative (Legile 5/2000 , 422/2001 şi 33/1994, HG 907/2016, OG 43/2000, Convenţia de la Valetta privind protecţia siturilor arheologice, Convenţia europeană a peisajului de la Florenţa, Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, Haga, 1954, OUG 195/2005). În februarie 2024, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil ilegal și netransparent, bazat pe falsuri şi documentaţie incompletă. Deși ulterior mai multe comisii și chiar fostul Ministru al Culturii au cerut schimbarea traseului, traseul autostrăzii nu a fost modificat. Acum, CNAIR susține că responsabilitatea este în întregime a Ministerului Culturii. Acesta din urmă a cedat presiunii, deși existența altor variante de traseu a fost pe masa discuțiilor. Salvarea Argedavei depinde de noi. Corupţia distruge. Istoria nu trebuie îngropată sub tone de ciment şi nici distrusă, fie şi parţial. Autostrada nu trebuie să condamne Argedava. Semnează petiția și apără un adevărat simbol național! 

sa nu se emita autorizatia de mediu pentru CHE Lotrioara 

  Această inițiativă legislativă este importantă deoarece patrimoniul cultural și istoric al României este o resursă valoroasă, însă fragilă și ușor de pierdut. În prezent, multe artefacte deosebite dispar pe piața neagră din cauza lipsei unui cadru legal clar și a stimulentelor reale pentru detectoriști. Fără modificările propuse, riscăm să pierdem definitiv piese unice ale istoriei noastre.  Prin implicarea ta, ajuți la promovarea unei soluții practice și eficiente, care va reduce traficul ilegal de obiecte istorice și va transforma detectorismul într-o activitate legală și transparentă. Recompensând corect detectoriștii responsabili și implicându-i direct în cercetări oficiale, putem recupera și conserva artefactele istorice pentru generațiile viitoare.  Este important să acționăm împreună, pentru că patrimoniul cultural este moștenirea tuturor românilor și avem datoria morală să o protejăm.  Semnează și distribuie petiția pentru a ne asigura că autoritățile aud vocea comunității noastre! 

Cinstirea personalităților locale și a evenimentelor care au avut un impact major în devenirea cartierelor  și a comunităților lor, din fosta comună suburbană Grivița-Bucureștii Noi, viitor arondisment al municipiului București, este o datorie de Onoare a urmașilor, a celor care locuim azi în aceste cartiere. 

Este important pentru că adevărul istoric și identitatea unui popor nu sunt doar fragmente din trecut, ci piloni care susțin demnitatea, mândria și viitorul unei națiuni. Asocierea lui Vlad Țepeș cu mitul „Dracula” reprezintă o deturnare a ceea ce simbolizează el cu adevărat: curaj, rezistență și sacrificiu în fața amenințărilor care au modelat cursul istoriei noastre. Este mai mult decât o neînțelegere culturală – este o eroziune a imaginii României, o subminare a valorilor care ne definesc și a moștenirii noastre comune. Aceasta nu este doar o luptă a României, ci și o provocare universală: să protejăm adevărul într-o lume care preferă poveștile simplificate. Dacă nu acționăm, permitem ca legendele să umbrească valorile reale, iar respectul pentru istorie să fie pierdut. Vlad al III-lea este mai mult decât o figură istorică locală; el este parte dintr-o poveste mai amplă a Europei unite împotriva adversității, exemplificată de alianța puternică a Ordinului Dragonului – o alianță strategică comparabilă cu NATO din zilele noastre. Alăturați-vă pentru că viitorul fiecărei generații se construiește pe baza respectului față de trecut. Este responsabilitatea noastră să onorăm istoria, să promovăm adevărul și să refuzăm să lăsăm stereotipurile să ne definească. Fiecare voce din această campanie adaugă greutate demersului nostru colectiv. Împreună, putem reînvia o poveste autentică care inspiră, educă și dă sens mândriei noastre naționale. E timpul să arătăm lumii că România este mai mult decât un mit comercial. Este o națiune cu o istorie profundă, cu lideri care au schimbat cursul evenimentelor globale și cu o moștenire care merită să fie cunoscută și respectată.

Conacul Strat, monument istoric aflat în satul Horgești, comuna Horgești, județul Bacău, este cunoscut de toți cetățenii comunei ca fostul sediul al Primăriei Horgești. Este o clădire reprezentativă pentru toți locuitorii comunei și ar fi locația potrivită pentru amenajarea unui muzeu, a unei biblioteci și chiar spațiu unde copiii din comunitate să poată desfășura diferite activități extrașcolare.

  De ce ar trebui ascultați cetățenii:  • Cetățenii sunt beneficiarii direcți ai serviciilor culturale și au dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile culturale.  • Cetățenii sunt contribuabili și au dreptul de a se asigura că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient și responsabil în sectorul cultural.  • Cetățenii sunt interesați de conservarea și promovarea patrimoniului cultural și au dreptul de a se implica în protejarea acestuia. 

  Dragi prieteni,  Astăzi, mă simt copleșit de o tristețe adâncă și de o neliniște care mă apasă tot mai mult. Castelul din Bulci, un simbol al istoriei noastre, se află pe cale de a dispărea. Dacă nu acționăm acum, ceea ce a fost cândva o mândrie pentru noi, un loc ce purta amintirile a zeci de generații, se va prăbuși sub ochii noștri. Și nu va mai rămâne nimic. Nimic în afară de pietrele rămase, acoperite de iarbă și uitare.  Ne îndreptăm spre un viitor în care, dacă nu salvăm acum acest castel, vom privi în urmă cu regrete, știind că am pierdut o parte din sufletul nostru. Este o durere pe care nu o putem îndura: gândul că vom lăsa în urmă o comoară culturală, o mărturie a trecutului nostru, fără să facem nimic pentru a o proteja. Cum am putea trăi cu gândul că am lăsat să se sfârșească o poveste care a început cu sute de ani în urmă?  Pierderea acestui castel nu este doar o pierdere materială, ci o lovitură dureroasă asupra identității noastre. Este un semn al neputinței noastre, al incapacitării de a prețui și proteja ceea ce ne face unici, ca națiune, ca oameni. Dacă nu facem nimic, ce va rămâne în urma noastră? Ce vom lăsa pentru copiii noștri, pentru urmașii noștri? O lume de înlocuitori ieftini, fără istorie, fără memorie.  Este o durere grea, o povară care nu dispare și care nu va face decât să ne macine, în timp ce vedem cum tot ce a fost frumos și valoros se risipește. Dacă nu reacționăm acum, nu vom mai avea nimic în urmă. Vom privi doar niște ruine, și nimic mai mult.  Avem o ultimă șansă. Acum este momentul. Fără ajutorul nostru, fără vocea noastră, acest castel va dispărea pentru totdeauna. Și noi, ca națiune, vom rămâne doar cu amintirea unui trecut pe care nu l-am apărat.  Haideți să nu lăsăm ca această durere să ne urmeze o viață întreagă. Fiecare clipă de tăcere ne apropie mai mult de sfârșitul acestui loc de neprețuit.  Vă implor să vă alăturați acestei lupte. Dacă nu o facem acum, vom plânge toată viața pentru ceea ce am lăsat să se piardă.

Rezultatele cele mai bune ale Opționalului de Industrii Creative pot să fie vândute prin punctele de informare turistică sau muzee locale, iar dacă este vorba de spre spectacole, acestea pot fi integrate în prezentări video sau live dedicate turiștilor sau oamenilor din comunitate, gratuit sau contra cost, în cadrul unor evenimente de promovare națională/culturală (targuri, festivaluri, sărbători locale și nu numai + se poate implica și UNITERUL cu o secțiune dedicată minorilor sau tinerilor învățăcei, ridicând astfel miza implicării) Programa de Valorificare a Patrimoniului Mitologic va crea un liant anual între instituțiile școlare și actorii economici, fiind astfel mai ușoară colaborarea între entități diferite și integrarea tinerilor în proiecte de promovare a turismului, previzibile, atât pentru protagoniști, cât și pentru turiști. Voluntariatul în Antreprenoriat pentru Tineri va permite angajatorilor să testeze abilitățile elevilor, iar elevii, chiar dacă îndrăgesc domeniul sau nu, dobândesc oricum o minimă experiență pe piața forței de muncă și disciplina vieții reale a unor responsabilități de adult. Mai mult, dacă între elevi și angajator există compatibilitate, elevul are șansa să își consolideze experiența profesională, iar antreprenorul își poate dezvolta proiectul de afacere mai ușor prin colaborarea cu spirite tinere și pline de viață. “Hărți pentru România” mobilizează comunitatea și îi dă voce de reprezentare. Cetățenii învață un proces democratic simplu și accesibil și își încurajează cunoștințele talentate să participe, ieșind astfel la iveală talentele celor din comunitate. Revalidarea anuală dă șansa mai multor oameni să se remarce și dezvoltărilor locale să fie marcate! Cetățeanul câștigător se bucură de notorietate și validare, iar comunitatea se poate mândri către orice turist sau vizitator (indiferent de limbă) cu obiectivele zonei, manifestându-și astfel identitatea locală. “Adoptă un artist” nu doar împiedică abaterea orfanului de la însingurare (care neintegrat în viața de după plasament poate ajunge de multe ori să nu vadă drumul cel bun), dar și consolidează acestuia o pasiune și o meserie cu care el își poate câștiga existența și poate contribui real și legal la o societate mai bună! În privința rezultatelor pentru programul “Cariera mea în România”, acestea prevăd clar diminuarea riscului de abandon școlar, întrucât măsura vine cu o perspectivă de integrare a tinerilor în viitorul lor, în viața reală, prin interacțiunea cu profesioniști care îi inspiră și îi pot motiva să-și dorească o direcție de dezvoltare care îi pasionează, având astfel certitudinea că dacă vor munci suficient, vor reuși la ei în țară! Menționez că aceste măsuri sunt prioritare pentru începerea schimbării în educație și abia apoi putem vorbi de pașii următori care să conducă statul în consolidarea acestei industrii Turistic-Creative. Timpul le rezolvă pe toate, asta cu condiția să începem ACUM! Nicio schimbare nu se face peste noapte, niciun om nu poate să le facă pe toate într-o zi, cum nicio țară nu poate implementa toate soluțiile dorite dintr-o singură mișcare. Propunerea noastră este doar începutul unei lungi și frumoase colaborări cu statul român, în care avem (sau vrem să avem) ÎNCREDERE că ne conduce pe drumul cel bun. Vă invităm să semnați petiția și să o distribuiți cunoscuților pentru a le semnala cât mai curând guvernanților nevoia/oportunitatea noastră de a integra aceste măsuri! Inițiator Petiție - Zametheea de la Viziunea.RO

[RO] Țara Călatei este o regiune etnografică din România, care cuprinde aproximativ 40 de localități din județele Cluj și Sălaj. Românii și maghiarii sunt principalii modelatori ai bogatului patrimoniu cultural al regiunii, ambele popoare dezvoltându-și propriile costume și propria arhitectură. Cusăturile „írásos” (pe scrisoare) din Țara Călatei reprezintă una dintre cele mai valoroase tipuri de cusături populare maghiare. Aceste motive florale stilizate au fost păstrate și transmise prin generații și sunt considerate simboluri ale identității culturale. Utilizate în mod tradițional pentru a decora textile precum perdele, fețe de pernă și peretare, aceste motive sunt recunoscute și apreciate la nivel internațional pentru unicitatea și autenticitatea lor. Considerăm inacceptabil faptul că Mango a integrat aceste modele de broderie în piesele recente ale colecției sale fără a menționa originea lor culturală. Apreciem interesul internațional pentru valorile noastre locale, dar suntem convinși că utilizarea comercială a patrimoniului nostru imaterial trebuie să includă recunoașterea explicită a comunității care l-a creat și a istoriei sale. Patrimoniul cultural al Țării Călatei nu este doar o resursă estetică ci o comoară de identitate și moștenire ce merită respectată. Prin această petiție cerem companiei Mango să facă un pas responsabil spre etică în design și să susțină protejarea valorilor culturale unice ale regiunilor de unde își trage inspirația. Vă mulțumim pentru susținere și vă invităm să semnați această petiție pentru a cere Mango să arate respect față de tradițiile din Țara Călatei (Kalotaszeg).  [HU] Kalotaszeg gazdag kulturális örökségének fő alakítói a románok és a magyarok: mindkét etnikumnak sajátos viselete, építészete alakult ki itt. A Mango által kisajátított minták a magyar népi varrottasok legismertebb és egyik legelterjedtebb típusába tartoznak, ez az ún. írásos varrottas. Ennek története, mintakincse több száz éves. Sajátos, jól felismerhető mintákról van szó, amelyeket főként lakástextíliák – függönyök, párnahuzatok, asztalterítők, falvédők stb. – díszítésére használtak fel, de a népviselet egyes darabjain is megtalálhatók. Elutasítjuk az írásosnak ezt a típusú öncélú kisajátítását, amely nem veszi figyelembe ennek történetét, nem jelöli meg forrását, semmibe véve egy több évszázados tudást. Örvendünk annak, ha a helyi értékeinkre külföldön is felfigyelnek, de csak abban az esetben tartjuk elfogadhatónak a régió mintakincsének felhasználását, ha a kalotaszegi közösséget is megnevezik mint a kulturális örökség létrehozóját. Kérjük, hogy a hagyományos varrottasok, viseletek bármely elemének kereskedelmi célú felhasználására, módosítására csak a közösséggel való konzultáció után kerüljön sor. Támogassa ügyünket, hiszen csak közös fellépéssel tudjuk felhívni a Mango figyelmét az etikátlan és helytelen magatartására! [ENG] Kalotaszeg - Tara Călatei is an ethnographic region in Romania, which includes approximately 40 localities from Cluj and Sălaj counties. Romanians and Hungarians are the main shapers of the rich cultural heritage of the region, both peoples developing their own costumes and architecture. The "irásos" (open chain stitch) in  Kalotaszeg represents one of the most valuable types of Hungarian folk stitches. These motifs have been preserved and passed down through generations and are considered symbols of cultural identity. Traditionally used to decorate textiles such as curtains, cushion covers and wall hangings, these motifs are appreciated for their uniqueness and authenticity. We find it unacceptable that Mango has integrated these embroidery designs into their recent collection without mentioning their cultural origin. We appreciate the international interest in local values, but we are convinced that the commercial use of  intangible heritage must include explicit recognition of the community that created it and its history. The cultural heritage of the Călatei region is not just an aesthetic resource, but a signifier of identity and heritage that deserves to be respected. With this petition, we are asking Mango to take a responsible step towards design ethics and support the protection of the unique cultural values of the regions from which it draws its inspiration. We thank you for your support and invite you to sign this petition to ask Mango to show respect for the traditions of the Kalotaszeg.