• Salvați părculețul din fața Primăriei!
    În orașul Horezu, între străzile la Est - str. Independenței; Sud - str. Tudor Vladimirescu; Vest - str. 1 Decembrie (inclusiv); Nord - str. Nicolae Iorga, intersecție cu str. Unirii , există Centrul istoric al oraşului Horezu/Ansamblu urban construit între anii 1850-1920 care cuprinde un fond construit de o deosebită valoare istorică şi arhitecturală și de aceea a fost încadrat la lista monumentelor istorice cu codul LMI 2004 VL-II-s-B-09787, conform Ordinul nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice. Între străzile Unirii și 1 Decembrie există un scuar care face trecerea între aceste străzi și este utilizat de toți locuitorii zonei și de vizitatori ca loc de promenada și odihnă fiind singurul spațiu verde din zonă și din Centrul istoric cu zonele comerciale, a zonei cu instituții, Primărie, bănci și Judecătorie. Mulți dintre noi am crescut în acest părculeț unde iarna se organiza un orășel al copiilor, ne cățăram în pinii, merișorii și trovanții aduși acolo. În perioada actuală era un loc în care părinții își aduceau copiii la spațiul de joacă, pentru socializare sau de așteptare pentru eliberarea deciziilor sau documentelor eliberate de instituțiile din zonă. În acest moment, se implementează Proiectul cu codul 117762 și cu titlul „Amenajarea zonei centrale pietonale a stațiunii turistice Horezu, județul Vâlcea, în vederea consolidării identității locale și dezvoltării turismului” finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7, Prioritatea de investiții 7.1. Perioada de implementare a acestui proiect este de 49 luni, respectiv între data 07.09.2017 şi data 30.09.2021. Părţile contractante sunt: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene – în calitate de Autoritate de management (AM) pentru programul Operaţional Regional 2014-2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – în calitate de Organism Intermediar (OI) şi Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Horezu – în calitate de Beneficiar al finanţării. Inițial, prin prezentările inițiale, acest proiect includea o toaletă publică îngropată cu acoperiș verde care nu afecta prea mult deschiderea zonei, spațiul verde și ansamblul clădirilor istorice din zonă. În data de 09.09.2020, am descoperit cum în locul acelei toalete publice îngropate a apărut o construcție supraterană care ocupă aprox. 40% din suprafața scuarului, afectând urbanismul zonei prin obturarea imaginii către Primărie și Judecătorie. Pe scurt, a apărut o construcție cu rol de toaletă publică care: - distruge aproximativ 40% din spațiul verde și așa insuficient; - are rol de toaletă publică în fața unor instituții într-o zonă monument istoric; - distruge urbanismul zonei monument istoric prin reducerea perspectivelor și aglomerarea zonei; - încalcă procedurile de emitere pentru PUG/PUZ sau PUD - nu au fost realizate consultări publice privind zona scuarul-parc. Facem precizarea că, în zona menționată, aleile sunt subdimensionate, băncile sunt prea puține, spațiul verde este de cele mai multe ori insuficient atunci când toată lumea așteaptă rezolvarea instituțiilor sau finalizarea cumpărăturilor. În plus este o zonă unde nu există locuri de parcare suficiente, străzile din perimetru sunt foarte înguste iar zona menționată este extrem de aglomerată îndeplinind cu greu rolul de spațiu verde, acesta fiind în mod necesar mai mare pentru zona centrală având în vedere că autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013 și că în perimetrul respectiv locuiesc peste 1000 de persoane. Modul în care au fost obținute avizele pentru o construcție de dimensiuni mari pe spațiul verde intravilan ne îndreptățește să credem că au fost folosite și căi mai puțin legale, drept pentru care cerem verificarea documentațiilor și autorizațiilor obținute de către titularul proiectului. Până la clarificarea situației de mai sus solicităm stoparea lucrărilor aferente construcției de pe spațiul verde din fața Primăriei și Judecătoriei Orașului Horezu și repunerea în domeniul public a scuarului-parc, respectiv la situația inițială de spațiu verde. Semnați petiția!
    3 din 100 Semnături
    Inițiat de Laurențiu Ciocirlan
  • SOS spațiile verzi din Sectorul 2!
    Acest PUZ Sector 2 va afecta calitatea vieții tuturor locuitorilor din sector, iar efectele sale se vor vedea în starea de sănătate a oamenilor. De ce Prefectul trebuie să acționeze în instanță acest PUZ Sector 2? 1. Pentru că peste 30 de ha de spații verzi din sectorul 2 au fost transformate din spațiu verde în teren construibil într-o manieră neclară, pentru a face loc clădirilor înalte. 2. Nu prevede reglemetări sau propuneri pentru creșterea suprafețelor de spații verzi în sector, deși în sectorul 2 avem cel mai puțin de spațiu verde per locuitor, iar legislația europeană prevede dublul suprafeței existente la noi. 3. Nu există planuri pentru extinderea sau modernizarea rețelei de utilități. 4. Nu există planuri pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de niciun fel. 5. Nu este corelat cu celelalte sectoare întrucât nu există o strategie unitară de administrare și de dezvoltare a orașului.
    929 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Floreasca Civica
  • Avem dreptul la cultură - deschideți sălile de spectacol
    Salut, dragă spectatorule… Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că numai cine n-a plâns sau n-a râs niciodată într-o sală de spectacol, își poate imagina că actul cultural este doar doar un lux de care lumea se poate lipsi. El există de mii de ani și este esențial în evoluția civilizației umane. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că fără tine spectacolul nu există. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că trecem împreună printr-o perioadă tulbure, în care societatea riscă să rămână fără cultură, iar o societate fără cultură riscă să se prăbușească. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că cei care conduc îți permit accesul în mall-uri, în biserică, la casino, în mijloacele de transport în comun, în piețe și în multe alte locuri aglomerate, dar nu și în sala de spectacol. Cei care conduc interzic artiștilor drepul la muncă, iar nouă tuturor dreptul la cultură. Mă adresez ție, dragă spectatorule, să ne unim vocile și să cerem celor care ne conduc să explice aceste decizii dramatice și, mai ales, să redeschidă cât mai curând sălile de spectacol. Hadeți să nu mai fim spectatori la propria noastră viață; noi suntem actorii principali și cerem respect, demnitate, dreptul de a munci și drepul la educație și cultură. Avem nevoie de spectacol, avem DREPTUL la cultură!
    1.051 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marius Vizante Picture
  • Demisia directorului Direcției pentru Cultură București
    Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.
    446 din 500 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Solicităm Ministerului Culturii măsuri urgente pentru a salva patrimoniul construit
    Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu
    2.977 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Focșaniul istoric în 2020
    Orașul Focșani este unul plin de istorie care trebuie să fie știută! De asemenea, într-un astfel de municipiu unde economia nu este la un nivel înalt, o strategie de promovare a istoriei prin turism poate reprezenta o gură de oxigen!
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Șerban Gabriel Timofte Picture
  • Salvam Padurea Baneasa, Parcul Herastrau si zonele de case - Oprim PUZ-ul Coordonator Sector 1
    Parcul Herăstrău și Pădurea Băneasa au fost salvate. Dar petiția continuă! Mai sunt zone din Sectorul 1 în pericol! Parcurile pot fi ocupate de spații comerciale alimentare și nealimentare, restaurante și malluri până la 15% din suprafață. Zonele de case sunt în pericol să dispară: - 32% din zonele de case (574ha din 1784ha) sunt reîncadrate ca zone de blocuri. - restul zonelor de case vor fi sufocate de blocuri de până la 6 niveluri, cu retrageri de 3 metri. Motivele pentru care solicitam OPRIREA PUZ-ului Coordonator al Sectorului 1 sunt in continuare valabile: 1. Mega-densificare: Acest PUZ este proiectat să dimensioneze Sectorul 1 pentru creșterea populației de la 230.000 de locuitori la 850.000 locuitori, după cum afirmă chiar elaboratorii PUZ-ului. 2. Reducerea spatiului verde/cap de locuitor in conditiile unei situatii deja grave in prezent: prin PUZ Coordonator, in Sectorul 1 spatiul verde/cap de locuitor scade la 35 mp de la 77mp/cap de locuitor in 2014! 3. Zonele mixte de blocuri, pe lângă ca sunt supraînălțate, algoritmul de calcul nu permite predictibilitatea regimului de înălțime maxim, acesta variind în funcție de foarte mulți factori (alinierea între construcții, suprafața terenului, amplasare, configurația vecinătăților, etc). 4. Neglijența totală a procedurii de informare și consultare publică, contrar legilor in vigoare.
    14.316 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Remus Serban
  • Oprirea imediată a lucrărilor de construcție peste cetatea Tomis
    Este important deoarece este vorba despre distrugerea identității poporului Roman implicit a cetății Tomis din Constanta
    3.098 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Cosmin Florian Picture
  • Susținem Pinacoteca Municipiului București!
    Muzeul Municipiului București își dorește un sediu pentru colecțiile Pinacotecii Bucureștiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică și sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului și nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului. Secția de Artă a MMB pregătește de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde și posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziții temporare ale artiștilor conteporani și de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii și pentru patrimoniul foarte valoros al acesteia. Despre Pinacoteva Municipiului București PINACOTECA Municipiului București, constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri, și al cărei patrimoniu se află actualmente depozitat la Muzeul dr. Severeanu și Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziții temporare. Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică. Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții publice. Inițial, în perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu. În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din strada Piața Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din strada Domnița Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, - colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.
    971 din 1.000 Semnături
    Inițiat de AEEAR ASOCIAȚIA EXPERȚILOR ȘI EVALUATORILOR DE ARTĂ
  • Elevii constănțeni cer clădiri de patrimoniu renovate
    Starea profund degradată a clădirilor de patrimoniu din Constanța ne îndepărtează de istoria noastră. De ce trebuie să se piardă istoria odată cu aceste clădiri lăsate în paragină, cu pereții plini de mucegai, tencuiala căzută și indiferența autorităților? Haideți să ne mobilizăm! Să arătăm că noua generație vrea schimbare. Că nu suntem indiferenți la indiferența lor și că suntem o parte activă a societății chiar și fără a avea vârsta pentru a beneficia de dreptul la vot. Clădirile pe care le nominalizăm sunt pline de amintiri din trecut, evocă vremuri glorioase ale Constanței. Dacă nu facem ceva, vom fi ultima generație care va putea să le vadă și să afle care este istoria lor. Dacă le pierdem, vom pierde ușor, ușor trecutul. Poveștile lor vor fi scrise în manuale, iar elevii nu vor avea curiozitatea să afle povestea unor locuri care nu mai există. Poate nu realizăm acum, dar clădirile pe care reușim să le salvăm vor perpetua istoria pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la informații. Nu vrem să le luăm dreptul la cunoaștere. Să dau un exemplu concret: Castelul Reginei Maria din Mamaia. Clădirea, acum în domeniu privat, emană tristețe parcă în toată stațiunea, tristețe alimentată de indiferență și nepăsare. În acest timp, vecinii noștri bulgari reușesc să atragă mii de turiști, inclusiv români, pentru a vizita orașul Balcik cu al său Castel întreținut și arătos. Noi preferăm să vedem clădirile prăbușite? Pe lângă faptul că este o pierdere financiară majoră, deoarece statul ar putea câștiga de pe urma unui castel renovat, este și o rușine să lăsăm să ni se scurgă printre degete o parte din noi, din trecutul și istoria noastră.
    967 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Cristiana Burlibasa
  • Oprim demolarea/strămutarea unei Biserici monument istoric din Alba Iulia
    Din intențiile făcute publice de către noul preot paroh rezultă că se fac demersuri pentru strămutarea bisericii în vederea construirii uneia noi, „zidite”. Asta în ciuda faptului că biserica actuală a fost pictată de o ucenică a părintelui Arsenie Boca. Acest lăcaș a primit mii de credincioși de la începutul anilor 1990, când a fost adusă din satul Brezeşti din munţii Apuseni, fiind iubită și vizitată și în prezent de alte sute de credincioși. Dincolo de folosul spiritual pe care îl aduce în mijlocul comunității din care facem parte, dincolo de bucuria pe care ne-o dă tuturor parohienilor trecerea pragului acestei oaze de liniște și spiritualitate, dincolo de evidentele costuri ale ridicării unei noi biserici (pe care tot noi, parohienii, le vom suporta), vă învederăm un aspect de legalitate asupra căruia se intenționează a se trece fără niciun fel de probleme, fără niciun fel de preocupare sau teamă de repercusiuni. Astfel, potrivit art. 4 alin. 10 din Legea nr. 422/2001, privind protecția monumentelor istorice, se poate proceda la strămutarea acestora doar „în cazuri extreme” și în vederea protejării acestora. Față de situația mai sus expusă, în cazul de față nu se întrevede nici măcar de departe vreo necesitate extremă de protecție a monumentului istoric care este biserica noastră, de natură să reclame strămutarea acesteia. Vă amintim și de efortul susținut și considerabil făcut pentru a face cunoscută în România și în afara granițelor restaurarea unor monumente istorice de o valoare inestimabilă din muncipiul nostru, care astăzi atrag zeci de mii de turişti. Nu dorim ca acest monument să fie înlăturat din Lista patrimoniului cultural al micii noastre comunități. Această petiție este o urmare directă a voinței credincioşilor din parohie, care, potrivit statutului BOR, este comunitatea creştinilor ortodocşi (art. 43), adunarea parohială fiind singurul organism care poate adopta hotărârea de demolare/strămutare/zidire a Bisericii (art. 55 alin. 1 lit. e). Vă invităm să semnați petiția şi să salvaţi sanctuarul preţios de spiritualitate care încununează cu liniştea sa mica noastră comunitate!
    2.004 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Ioan Tudor Todoran
  • Ruinele San Nicoară au nevoie de măsuri urgente de conservare și reabilitare
    Municipiul Curtea de Argeș, loc istoric strâns legat de cârmuirea țării, are statutul de ”oraș regal”, titulatură care impune o mare responsabilitate. Totodată, istoria i-a adus municipiului demnitatea de necropolă regală. Regii țării l-au ales ca ultim loc de odihnă a trupurilor lor. Însă, cu tot respectul impus de termenul ”regal”, noi, cetățenii acestui oraș, ne temem că rămânem doar o necropolă. Ne temem că ne înmormântăm istoria în uitare, neputință, nepăsare, lipsă de acțiune. Un exemplu în acest sens este constituit de Ruinele Bisericii San Nicoară. Monument istoric de categorie A (referință AG-II-m-A-13655.01), datând din secolul al XIII-lea, biserica Sân Nicoară a fost paraclisul primei Curţi Domnești de la Argeş. Mai este denumită și “Biserica Sfântul Nicolae cel Mic”, adjectiv atribuit pentru a nu fi confundată cu Biserica Domnească (Sfântul Nicolae Domnesc), de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret. Între timp, stau mărturie a ceea ce a fost lăcașul doar ruinele din parcul omonim. Astăzi, Ruinele San Nicoară sunt mai neîngrijite ca niciodată. Pe o fostă cupolă crește de ani întregi un copac, deșeurile înconjoară rămășițele zidurilor, iar acestea poartă și ele însemnele neglijenței, dar și ale lipsei de respect: vopsea, graffiti naiv și alte mijloace de pătat istoria.
    1.051 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Asociația pentru Dezvoltare GHEPart Picture