• Salvăm calea ferată Ineu – Brad
    De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.
    2.291 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Euroland Banat Picture
  • Solicit sprijin pentru salvarea pădurii TOPANA, din judetul OLT
    Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.
    139 din 200 Semnături
    Inițiat de VASILE FULGA
  • Modernizarea si digitalizarea site-urilor muzeelor si atractiilor turistice in Romania
    Este strigător la cer ca in 2020 o tara membra UE sa nu dispuna de site-uri e-commerce pentru muzee și atracții turistice cu vanzare de bilete on-line . Nu avem un program puternic de promovare ( nimic nou aici) . Pierdem zeci , sute de milioane de euro pe an din doua motive: 1. Turistul nu este informat corect despre fiecare locație in parte. 2. Romania are peste 3500 de muzee și atracții turistice in tara , majoritatea aparținând de consiile județene care blochează orice forma de plata a biletelor in afara de plata cu numerar. Avem mai putin de 10 muzee in toata tara care accepta alternativ plății cu numerar și plata cu cardul , evident asta duce la sifonarea a milioane si milioane de euro anual . Probabil cel mai important aspect in aceasta perioada este căutarea de soluții optime pentru a stoparea pandemiei , distantarea sociala etc , accesul în muzee fiind restrictionat pentru a nu aglomera locațiile. Achiziționarea de bilete on-line este singura soluție de bun simț in acest mod reducând considerabil posibilele aglomerații la casele de bilete . Functioneaza perfect peste tot în lume , noi suntem printre puținele tari unde turistul este obligat sa plătească numerar ceea ce creează o mare problema și nu de putine ori renunțarea la a achiziționa biletul de acces a respectivei locații.
    62 din 100 Semnături
    Inițiat de Grigore Pop
  • Salvati monumentele istorice ale Sibiului
    -pentru ca este datoria noastra sa aparam patrimuniul orasului -pentru ca autoritatile sa auda si sa tina seama de parerile cetatenilor
    620 din 800 Semnături
    Inițiat de Elena Florescu
  • Salveaza o casa din Uranus de la prabusire
    Salvarea imobilului ar reprezenta în plus o restituție simbolică pentru cartierul Uranus, care are una dintre cele mai valoroase contribuții la patrimoniul istoric. Din observațiile noastre este o construcție circa 1900, înrudită ca formă cu mănăstirea Antim. Noi cetățenii și ong-urile semnatare dorim să sprijinim ulterior la găsirea de soluții referitoare la restaurarea și valorificarea ulterioară a clădirii și redarea ei comunității. Semnatari: arh. Dorothee Hasnas, Uranus ACUM Comunitatea Rahova-Uranus OARB – Grupul de lucru pentru patrimoniu ProPatrimonio Comunitatea locuitorilor din Uranus demolat Asociatia laBombastudios Asociația Ideilagram Asociația Planeta Petrila ARCEN Asociația Zeppelin Asociația 37 The Ark
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Dorothee Hasnas
  • Salvați părculețul din fața Primăriei!
    În orașul Horezu, între străzile la Est - str. Independenței; Sud - str. Tudor Vladimirescu; Vest - str. 1 Decembrie (inclusiv); Nord - str. Nicolae Iorga, intersecție cu str. Unirii , există Centrul istoric al oraşului Horezu/Ansamblu urban construit între anii 1850-1920 care cuprinde un fond construit de o deosebită valoare istorică şi arhitecturală și de aceea a fost încadrat la lista monumentelor istorice cu codul LMI 2004 VL-II-s-B-09787, conform Ordinul nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice. Între străzile Unirii și 1 Decembrie există un scuar care face trecerea între aceste străzi și este utilizat de toți locuitorii zonei și de vizitatori ca loc de promenada și odihnă fiind singurul spațiu verde din zonă și din Centrul istoric cu zonele comerciale, a zonei cu instituții, Primărie, bănci și Judecătorie. Mulți dintre noi am crescut în acest părculeț unde iarna se organiza un orășel al copiilor, ne cățăram în pinii, merișorii și trovanții aduși acolo. În perioada actuală era un loc în care părinții își aduceau copiii la spațiul de joacă, pentru socializare sau de așteptare pentru eliberarea deciziilor sau documentelor eliberate de instituțiile din zonă. În acest moment, se implementează Proiectul cu codul 117762 și cu titlul „Amenajarea zonei centrale pietonale a stațiunii turistice Horezu, județul Vâlcea, în vederea consolidării identității locale și dezvoltării turismului” finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7, Prioritatea de investiții 7.1. Perioada de implementare a acestui proiect este de 49 luni, respectiv între data 07.09.2017 şi data 30.09.2021. Părţile contractante sunt: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene – în calitate de Autoritate de management (AM) pentru programul Operaţional Regional 2014-2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – în calitate de Organism Intermediar (OI) şi Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Horezu – în calitate de Beneficiar al finanţării. Inițial, prin prezentările inițiale, acest proiect includea o toaletă publică îngropată cu acoperiș verde care nu afecta prea mult deschiderea zonei, spațiul verde și ansamblul clădirilor istorice din zonă. În data de 09.09.2020, am descoperit cum în locul acelei toalete publice îngropate a apărut o construcție supraterană care ocupă aprox. 40% din suprafața scuarului, afectând urbanismul zonei prin obturarea imaginii către Primărie și Judecătorie. Pe scurt, a apărut o construcție cu rol de toaletă publică care: - distruge aproximativ 40% din spațiul verde și așa insuficient; - are rol de toaletă publică în fața unor instituții într-o zonă monument istoric; - distruge urbanismul zonei monument istoric prin reducerea perspectivelor și aglomerarea zonei; - încalcă procedurile de emitere pentru PUG/PUZ sau PUD - nu au fost realizate consultări publice privind zona scuarul-parc. Facem precizarea că, în zona menționată, aleile sunt subdimensionate, băncile sunt prea puține, spațiul verde este de cele mai multe ori insuficient atunci când toată lumea așteaptă rezolvarea instituțiilor sau finalizarea cumpărăturilor. În plus este o zonă unde nu există locuri de parcare suficiente, străzile din perimetru sunt foarte înguste iar zona menționată este extrem de aglomerată îndeplinind cu greu rolul de spațiu verde, acesta fiind în mod necesar mai mare pentru zona centrală având în vedere că autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013 și că în perimetrul respectiv locuiesc peste 1000 de persoane. Modul în care au fost obținute avizele pentru o construcție de dimensiuni mari pe spațiul verde intravilan ne îndreptățește să credem că au fost folosite și căi mai puțin legale, drept pentru care cerem verificarea documentațiilor și autorizațiilor obținute de către titularul proiectului. Până la clarificarea situației de mai sus solicităm stoparea lucrărilor aferente construcției de pe spațiul verde din fața Primăriei și Judecătoriei Orașului Horezu și repunerea în domeniul public a scuarului-parc, respectiv la situația inițială de spațiu verde. Semnați petiția!
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Laurențiu Ciocirlan
  • Demiterea directorului Direcției pentru Cultură București
    Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.
    667 din 800 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Solicităm Ministerului Culturii măsuri urgente pentru a salva patrimoniul construit
    Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu
    3.082 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Focșaniul istoric în 2020
    Orașul Focșani este unul plin de istorie care trebuie să fie știută! De asemenea, într-un astfel de municipiu unde economia nu este la un nivel înalt, o strategie de promovare a istoriei prin turism poate reprezenta o gură de oxigen!
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Șerban Gabriel Timofte Picture
  • Parc Cultural După Ziduri
    Numele vechi al Brașovului nu este întâmplător Corona / Kronstadt. O coroană verde de pădure presărată cu turnuri și bastioane medievale înconjoară orașul vechi. Această coroană specifică orașului nostru este azi puternic afectată de construcții ce nu țin cont de natura și istoria Brașovului și de principiile dezvoltării durabile. Având în vedere situația actuală dar și reușitele asociației noastre de recuperare a zonei După Ziduri prin AMURAL Festival Vizual, propunem brașovenilor, organizațiilor culturale și autorităților publice proiectul Parc Cultural După Ziduri. Vezi mai multe pe site-ul campaniei: https://dupaziduri.ro/
    3.374 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Amural Picture
  • Oprirea imediată a lucrărilor de construcție peste cetatea Tomis
    Este important deoarece este vorba despre distrugerea identității poporului Roman implicit a cetății Tomis din Constanta
    3.102 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Cosmin Florian Picture
  • Salvăm Palatul Culturii din Iași
    O astfel de construcție, prin înălțimea și locul amplasării sale, ar pune în umbră și defavoriza nu numai Palatul Culturii din Iași, ci și o altă serie de monumente de importanță locală și națională, aflate în vecinătatea acestuia. Printre ele se numără Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, bijuterie arhitectonică unică în Europa, aflată la 170 de metri de viitoarea clădire și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași, cunoscută și sub numele de Catedrala Catolică Veche, aflată și ea la o distanță de numai 200 de metri de locul amplasării. Blocul de 27 de etaje anterior menționat nu este singurul pregătit în planul companiei, ci amenințarea adusă monumentelor locale este dublată și prin construcția unui alt bloc turn, de 22 de etaje, care urmează să fie ridicat în partea de sud-est a Palatului Culturii, în preajma Bisericii Sf. Lazăr. De asemenea, esplanada din fața Teatrului Luceafărul va fi și ea afectată de o construcție nouă, iar ridicarea unor clădiri de birouri spre zona Splai Bahlui va crește regimul de înălțime. Acest precedent va încuraja dezvoltarea unor obstacole vizuale care vor reteza perspectiva istorică dintre colinele Iașului, perspectivă vizuală care a supraviețuit parțial dezvoltărilor urbanistice comuniste. Comunitatea locală nu poate admite ca numărul construcțiilor de acest fel să crească și să știrbească importanța patrimoniului istoric, fără a fi în prealabil consultată, printr-o dezbatere publică reală, accesibilă în ceea ce privește conținutul și posibilitatea efectivă a cetățenilor de a se prezenta. Amplasarea unor astfel de volume, de mare înălțime, în zona centrului istoric al orașului, care pune într-un con de umbră arhitectura de patrimoniu a Iașului, dă dovadă de lipsă de profesionalism din partea autorităților locale și pune la îndoială pregătirea specialiștilor consultați. Conștientizăm importanța investițiilor la nivelul Municipiului Iași și ne dorim, în calitate de cetățeni responsabili ai comunității locale, dezvoltarea economică a acestuia. Menționăm însă că vrem ca aceasta să fie una sustenabilă, responsabilă și transparentă, nu una care să ne coste renunțarea la valorile de patrimoniu ale orașului nostru. Alătură-te și tu personalităților care susțin dezvoltarea responsabilă a Iașului!* * https://solutii-iasi.blogspot.com/2019/12/scrisoare-deschisa.html
    1.158 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Laurentiu Radvan