Renumele și identitatea Chișinăului ca capitală europeană modernă s-au bazat și pe calitățile urbanistice, arhitecturale și peisagere ale perioadei de dezvoltare intensă din a doua jumătate a secolului XX. Dacă aceste calități se vor pierde total, în curând orașul nu va mai avea cu ce să-și legitimeze stratul istoric recent, în afara unor clădiri izolate și a unei dezvoltări haotice. Avem nevoie ca patrimoniul modernist socialist (1955-1991) să fie protejat și recunoscut, inclusiv prin măsuri cum sunt clasarea ca monument istoric a unor edificii emblemate, alături de reglementări ferme care să prevină mutilări prin structuri parazite și operațiuni atente de intervenție, restaurare și reabilitare care să readucă acestor clădiri demnitatea și funcționalitatea. Hotelul Cosmos este parte a unui ansamblu arhitectural-urbanistic de excepție pentru Chișinău, care reprezintă o punere în practică a concepțiilor moderniste la scara unui cartier întreg, realizate într-o coerență remarcabilă. Ansamblul Bulevardului Gagarin se constituie ca o „portal” către zona centrală, alcătuit dintr-o serie de clădiri publice și de locuit și două hoteluri realizate după proiecte unicat: Hotelul Național și Hotelul Cosmos, acestea din urmă având un rol determinant în configurarea siluetei zonei. Dintre acestea, Hotelul Cosmos, cu poziția sa terminală pe axa bulevardului și cu înălțimea sa dominantă, ocupă o poziție cheie și simbolică în cadrul acestui ansamblu.  English:   The reputation and identity of Chișinău as a modern European capital were also built upon the urban planning, architectural, and landscape qualities of the period of intensive development in the second half of the 20th century. If these qualities are completely lost, the city will soon have little left to legitimize its recent historical layer, beyond a few isolated buildings and chaotic development. We need the socialist modernist heritage (1955-1991) to be protected and recognized, including through measures such as listing emblematic buildings as historical monuments, alongside firm regulations to prevent mutilation through parasitic structures, and careful intervention, restoration, and rehabilitation operations to restore the dignity and functionality of these buildings. The Cosmos Hotel is part of an exceptional architectural and urban planning ensemble for Chișinău, which represents the practical application of modernist concepts on the scale of an entire neighborhood, executed with remarkable coherence. The Gagarin Boulevard ensemble acts as a "gateway" to the central area, composed of a series of public and residential buildings and two hotels built from unique designs: the National Hotel and the Cosmos Hotel, the latter playing a decisive role in shaping the area's skyline. Among them, the Cosmos Hotel, with its terminal position on the boulevard's axis and its dominant height, occupies a key and symbolic position within this ensemble.   

Este important, „Casa Mavrocordat” nu este doar o clădire veche, ci un monument istoric și un simbol al Vasluiului, care se degradează de la un an la altul. Dacă nu se intervine acum, degradarea se va accelera, costurile de restaurare vor crește, iar riscul de pierdere definitivă a clădirii devine real. Merită să ni se alăture cât mai multe persoane fiindcă această clădire a însemnat ceva pentru foarte mulți vasluieni: aici au făcut activități extrașcolare generații întregi de copii și tineri, iar locul are o valoare afectivă și educațională pentru comunitate. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mesajul este mai puternic și șansele ca instituțiile responsabile să trateze situația ca urgență cresc. Scopul nu este doar „repararea unei clădiri”, ci salvarea unei părți din identitatea orașului și redeschiderea ei pentru educație și cultură.

INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național. INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.   ------------------------------ 👉 Ce face INP? ●  administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani). ● gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. - furnizând informațiile de bază pentru protejarea acestuia; ● asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităților de protecție și gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și monitorizarea acestora, obținând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziții culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roșia Montană, Brâncuși, Frontierele Imperiului Roman - Dacia; ● Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI -  privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil și oferă consultanță de specialitate proprietarilor și investitorilor, având  ca principal scop protejarea valorilor culturale; ● are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate,  prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;  ● implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice; ● organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice; ● este agregator național pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea și accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural. ●  derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național (CNCS, UEFISCDI etc.) cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.) ;  ● chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituțional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. ------------------------------  👉 Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii? ● Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare, ca entitate distinctă de instituția finanțatoare, și riscând implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării; ● Blocarea  sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI); ● Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; ● Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat; ● Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale; ● Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni; ● Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională. ●  Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.  Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național. 

🌳 Pentru dreptul la spațiu public liber – Parcurile nu sunt bunuri comerciale, ci bunuri comune. Ele trebuie să rămână accesibile gratuit tuturor, indiferent de venituri sau condiție socială. 🌳 Pentru protejarea arborilor istorici – În zona vizată pentru „Lumina Park” se află cei mai mulți arbori istorici din Kiseleff, conform Registrului Verde realizat de ASOP. Acești arbori nu pot fi înlocuiți. Orice afectare a rădăcinilor sau solului este ireversibilă. 🌳 Pentru interesul public autentic – Interesul public nu înseamnă profit pe termen scurt sau evenimente private mascate drept „culturale”. Interesul public este accesul liber la natură, sănătatea comunității și protejarea patrimoniului cultural. 🌳 Pentru viitorul Bucureștiului – Orașul are deja una dintre cele mai mici suprafețe de spațiu verde pe cap de locuitor din Europa. Fiecare metru pătrat contează. Dacă acceptăm ca parcurile să fie transformate în spații comerciale, precedentul creat va afecta toate spațiile verzi din oraș. 🌳 Pentru reguli clare și corecte – Lipsa unui regulament de organizare a evenimentelor în parcurile istorice lasă loc abuzurilor și deciziilor arbitrare. Este nevoie de reguli transparente și predictibile pentru ca niciun parc să nu mai fie „închiriat” fără criterii clare.

Conacul Delavrancea din satul Goești nu este doar o clădire, ci un loc al culturii românești. Aici, scriitorul Barbu Delavrancea și-a găsit inspirația pentru „Trilogia Moldovei”, operă fundamentală a literaturii române. În curtea conacului, sub un stejar vechi, există și astăzi un monument care amintește de acest moment de creație. Importanța conacului este confirmată chiar de epoca literară: în scrisorile lui Alexandru Vlahuță către Ion Luca Caragiale apare adresa din Goești, dovadă a rolului acestui loc în viața intelectuală a vremii. Astăzi, conacul – monument istoric cu codul IS-IV-m-B-04362 – este într-o stare de degradare accentuată. Dacă nu se intervine rapid, riscăm să pierdem nu doar o clădire, ci un reper al memoriei culturale naționale. A salva Conacul Delavrancea înseamnă a păstra vie o pagină din istoria Moldovei și a României. Restaurat, el poate redeveni un loc de întâlnire culturală, educațională și turistică, oferind comunității și țării întregi șansa de a se reconecta cu rădăcinile sale.

Restaurarea și protejarea locomotivei vor reda aspectul original cât și valoarea sa istorica transformând acest obiect într-un punct de interes cultural și un valoros obiectiv turistic. Impactul emoțional este unul dureros la vederea unei comori istorice lăsat în paragină, dar această părere de rău poate fi rezolvată prin măsurile menționate. Haideți să adăugăm acest obiectiv în patrimoniul istoric regal din Sinaia.

Oare de ce ar fi important? Cat timp fostul presedinte Ion Iliescu a fost in viata nu s-a vrut acest muzeu. Acum, dupa moartea acestuia a venit momentul sa fie...E de datoria noastra sa facem posibil acest proiect. Pentru noi, memoria celor pieduti atunci, supravietuitorilor si copiilor nostri. Acum putem veni impreuna sa aratam aceasta parte de istorie atat de necesara...

 Refuzul de a permite o tragere la răspundere transparentă, la nivel național, nu face decât să creeze un precedent periculos și să deschidă și mai mult calea spre iresponsabilitate și neglijență în gestionarea unor situații de criză cu impact major asupra oamenilor și mediului.

Pentru că în 1622, Alba Iulia a fost aleasă ca locul unde s-a deschis primul colegiu academic de elită din Transilvania. Pentru că astăzi, copiii orașului învață în clase aglomerate și fără spații suficiente. Pentru că acele clădiri, în loc să fie un simbol viu al educației, sunt ocupate de o unitate militară cu activitate redusă și fără planuri clare de restaurare. Vrem ca aceste spații să fie folosite din nou pentru EDUCAȚIE. Vrem să redevenim un oraș al cunoașterii, nu doar al istoriei. Cerem respect pentru viitorul copiilor noștri, care se nasc să învețe să fie, să facă, să aibă, să dăruiască, ca să ne putem bucura de viața bună, împreună!

Este o inițiativă pornită de societatea civilă, nu are legătură cu vreun partid politic sau cu autoritățile publice. Este un gest de respect și justiție pentru istoria noastră. „Putem negocia tactici și strategii dar NU negociem principii” Corneliu Coposu

 Renumele stațiunii Mamaia s-a bazat tocmai pe calitățile urbanistice, arhitecturale, artistice și peisajere moderniste. Dacă aceste calități se vor pierde total, în curând stațiunea nu va mai avea cu ce să se legitimeze, în afara unui mare număr de unități de cazare și aglomerației. Avem nevoie ca patrimoniul modernist al anilor 1960-1970 să fie protejat, inclusiv prin măsuri cum sunt clasarea ca monument istoric a unora dintre componentele sale, alături de reglementări ferme de construire și operațiuni atente de intervenție, restaurare și reabilitare. Hotelul este parte a unui ansamblu arhitectural - urbanistic de excepție,  care reprezintă o primă punere în practică a concepțiilor funcționaliste la scara unui teritoriu mai larg, realizate într-o coerență remarcabilă. Ansamblul Mamaia se constituie ca o „stațiune parc”, alcătuită dintr-o serie de hoteluri - construcții bară și două hoteluri turn, realizate după proiecte unicat: hotelul Perla și Hotelul Parc, acestea din urmă având un rol determinant în configurarea siluetei stațiunii. Dintre acestea două, Hotelul Perla ocupă o poziție cheie în cadrul ansamblului.

 Pentru că arborii maturi nu se pot replanta. Pentru că orașele verzi sunt orașe sănătoase. Pentru că Gheorgheni merită o infrastructură modernă care respectă natura și istoria sa.