Construind cei aproximativ 10 km de drum ajutăm puținele familii rămase să aibă access rapid la sistemul de sănătate, copiii să nu mai piardă ore pe drum spre școala, ajutăm urmașii celor care s-au născut în sat să se întoarcă la casele abandonate tocmai din lipsa drumului și a distanței mari față de diverse facilități: gară, autogară, spital, locuri de muncă, etc. Nu în ultimul rând redăm zona agroturismului, fiind de o frumusețe rară. În plus, ar trebui declarată zonă defavorizată.

Mersul către scoala trebuie sa se desfășoare în siguranta, astfel încât elevii, chiar și cei mai mici să poate parcurge măcar ultimele metri singuri. Lucru care le-ar dezvolta încrederea în sine, și ar fi o mică formă de mișcare prin care ar începe ziua înviorați, și astfel să aibă alt tonus la primele ore. În plus, în contextul actual, acest lucru ar ajuta la aglomerația care se crează la intrarea în școală. Ne inspirăm în multe domenii din modele de succes din alte țări. Sperăm ca Liceul Româno-Finlandez să fie prima școală din România care adopă modelul internațional School Streets https://www.youtube.com/watch?v=dlyLZ3lT6jU

Acest PUZ Sector 2 va afecta calitatea vieții tuturor locuitorilor din sector, iar efectele sale se vor vedea în starea de sănătate a oamenilor. De ce Prefectul trebuie să acționeze în instanță acest PUZ Sector 2? 1. Pentru că peste 30 de ha de spații verzi din sectorul 2 au fost transformate din spațiu verde în teren construibil într-o manieră neclară, pentru a face loc clădirilor înalte. 2. Nu prevede reglemetări sau propuneri pentru creșterea suprafețelor de spații verzi în sector, deși în sectorul 2 avem cel mai puțin de spațiu verde per locuitor, iar legislația europeană prevede dublul suprafeței existente la noi. 3. Nu există planuri pentru extinderea sau modernizarea rețelei de utilități. 4. Nu există planuri pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de niciun fel. 5. Nu este corelat cu celelalte sectoare întrucât nu există o strategie unitară de administrare și de dezvoltare a orașului.

Mii de codleni fac naveta săptămânal. De la începutul crizei, pe lângă frecvența redusă de transport, aceștia trebuie să îndure și aglomerații zilnice, care cresc exponențial riscul de îmbolnăvire. Mulți dintre ei își exprimă frustrarea și așteptările pe rețelele de socializare însă fără efect. Este nevoie să aratăm aleșilor că există un număr foarte mare de nemulțumiți!

Pentru că este important să luăm atitudine. Împreună putem face acest lucru să se întâmple. Nu mai putem merge pe principiul: ”las-o ma că merge așa” în context de pandemie. Semnează și tu și invită-ți și pe prietenii tăi să o facă!

Trenurile veneau şi ple­cau mereu din GARA Nă­vo­dari. Veneau încărcate cu speranțe din toată țara și plecau pline de amintiri memorabile de la mare. PSD a distrus TOT! Dar odată.... pe un 14 septembrie a plecat ULTIMUL tren cu copii din această GARĂ, lăsând acest LOC pradă devastării, indolenței și hoției PSD, o hoție continuată de PSD în Navodari, timp de zeci de ani. Tabăra de copii din Năvodari pri­mea cei dintâi vizitatori la 1 iunie, de Ziua Copilului. Apoi, la 15 iunie ve­neau copii de la gimnaziu şi de la 15 iu­lie primea liceenii. Există amintiri prinse ca acele de siguranţă de sufletele noastre. Elevii şi liceenii de acum 30 de ani îşi amintesc cu siguranţă de zilele fier­binţi ale verii lui 1989, când adunau prietenii în tabăra de la Năvodari. Seri calde sau reci, cu dansuri sub cerul plin cu stele, cu teama că vor fi prinşi pentru că au părăsit tabăra fără ştirea profesorilor imediat după stingere, dar cu speranţa că seara următoare o vor lua de la capăt. Sigur își vor aduce amin­te întotdeauna de sala de mese, de ospătă­re­sele care le dădeau cacao cu lapte, pâine, ou fiert și mai ales de enervanta gimnastică de învio­rare, obligatorie... Vrem să reînviem legătura dintre București și Mamaia Nord (Năvodari). Odată reabilitată această gară veți avea ocazia de a ajunge în 2 ore de la București direct pe plaja stațiunii Mamaia Nord, fără a mai cheltui timp și nervi în traficul supraaglomerat din nordul litoralului.

Pe relația Timișoara Nord - Vârșeț au circulat atât turiști din Timișoara ce doreau să descopere unul din cele mai frumoase orașe din Banatul Sârbesc - Vârșeț - dar și studenți din Serbia ce urmau cursurile universităților din Timișoara. Trenul era folosit și de persoane care aveau diferite probleme de rezolvat într-unul din cele două orașe bănățene iar în contextul Timișoara Capitală Culturală Europeană, o legătură feroviară cu Serbia este vitală!

Datorită eliminării anumitor curse pe perioada vacanțelor școlare, foarte mulți locuitori ce intră la slujbă după-masa sau ies de la slujbă seara, nu au la dispoziție mijloace de transport în comun pentru a se deplasa spre/dinspre Timișoara.

Dezvoltarea infrastructurii în regiunea Moldovei va aduce beneficii economice, culturale și sociale, întregii țări. De treizeci de ani, Moldova este lăsată la coadă de toate guvernările. Lipsa investițiilor în marea infrastructură a făcut ca aproape un sfert din populația României să fie condamnată la sărăcie și subdezvoltare. De la intrarea României în UE, Moldovei i-a fost alocat un procent de sub 5% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru căi ferate și autostrăzi. În contrapartidă, Transilvaniei i-au fost alocat, anual, un procent de aproape 80 la sută. Este momentul să spunem Stop! Nu vrem altceva decât alocarea fondurilor, fie ele de la bugetul național sau din bugetul fondurilor europene, în funcție de numărul populației. Vrem 25% pentru Moldova!

Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.

Știu că poți fi și tu în situația mea. Locuiesc și în România și în Moldova, am activități și membri ai familie în ambele țări. Da, am cetățenie dublă și pot să trec frontieră în aceste zile de stare de urgență, dar ce folos, dacă sunt impusă să stau de fiecare dată 14 zile în izolare, într-o țară apoi în alta la întoarcere. Nu îmi pot gestiona afacerile și treburile personale urgente. Sunt studenți care nu au acces la lucrurile proprii rămase în camine sau locuințele din România, sunt muncitori care nu se pot întoarce la lucru, sunt membri ai familiei blocați în țări diferite. Așa se face că viața noastră este în două țări și acum suntem privați de dreptul de a ne mișca, de a munci , de a avea acces la servicii de sănătate. Am fost puși toți în aceeași oală fără să se țină cont de cât de mult ni se complică viața celor care locuim, muncim și avem membri ai familiei în două țări. În plus România și Moldova au cam aceeași situație epidimiologică și prea multe legături care au fost brusc întrerupte și noi nu am fost pregătiți pentru astfel de schimbări.

Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing