Tuningul nu este doar despre „modificări” – este despre pasiune, identitate și libertate de exprimare. Pentru mulți dintre noi, mașina nu e doar un mijloc de transport, ci un proiect personal, o poveste construită cu muncă, visuri și sacrificii. În România, legile actuale fac aproape imposibilă modificarea legală a unei mașini, chiar și când vorbim de lucruri simple: jante mai mari, suspensii reglate, evacuări sport sau faruri personalizate. Totul este fie interzis, fie atât de complicat, încât mulți renunță sau riscă amenzi. Dar în alte țări europene (Germania, Austria, Polonia), tuningul este reglementat, verificat și acceptat. Nu se merge pe interdicții, ci pe reguli clare.

Metoda de calcul a impozitului auto este una invechita care defavorizeaza autoturismele cu cilindree mai mare din cauza majorarii in decursul anilor a impozitului. O impozitare in functie de emisiile de CO2 si norma de poluare este mult mai corecta fata de toti proprietarii de autoturisme, fiind penalizati cei cu autoturisme Non-EURO, EURO2, EURO3.

În ultimul timp tot mai multe accidente sunt datorate folosirii telefonului mobil la volan și tot mai multe persoane sunt observate în trafic utilizându-l. Nu e normal ce se întâmplă, oamenii scriu mesaje, stau pe rețele sociale, ba chiar se uită la filme la volan și asta mă face să mă gândesc că nu o dureze mult până când voi fi victima unui om care nu este atent la volan datorită telefonului.

Mocănița Covasna–Comandău este una dintre ultimele amintiri vii ale epocii locomotivelor cu abur și ale transportului forestier montan. Închiderea completă a traseului a însemnat o pierdere nu doar pentru pasionații de istorie feroviară, ci și pentru comunitatea locală, care ar fi beneficiat de un flux constant de turiști și venituri conexe. Traseul poate fi revitalizat cu investiții minime în raport cu potențialul de dezvoltare turistică durabilă. Redeschiderea traseului ar însemna crearea de locuri de muncă, promovarea județului Covasna și atragerea turiștilor interesați de natură, istorie și experiențe autentice. În plus, mocănița ar putea deveni un obiectiv educațional și cultural, o punte între generații și o sursă de mândrie locală. Să nu lăsăm să ruginească o comoară a patrimoniului tehnic și natural românesc!

Această "soluție" consider că o să ducă la cozi și aglomerație pentru validarea cardurilor inutil, nefiind instantaneu cum menționează CTP Iași, pentru oamenii din alte localități o să fie mult mai greu să circule cu transportul public, deoarece au nevoie de acest card care ia zile întregi să fie făcut, și o să fie haos în autobuze și tramvaie, acestea fiind deja aglomerate, o să mai fie și îmbulzeală la aparatele de validat. Trebuie să ne pese și de turiști și de oamenii care locuiesc în alte părți ale județului, nu doar de noi.

 Vrem un metrou eficient, dar și onest! Semnează această petiție dacă și tu crezi că avem dreptul la hărți clare, fără „viitorisme” care servesc mai mult PR-ului decât pasagerilor. 

  Este important pentru că serviciile de telefonie și internet nu mai sunt un lux sau un moft – sunt infrastructură critică, esențială pentru:  • Siguranța oamenilor – fără semnal nu poți apela 112 în caz de urgență. • Funcționarea pensiunilor și turismului – turiștii caută locuri unde pot comunica, lucra remote, naviga hărți etc. • Economie locală și turism – fără internet și semnal, pensiunile pierd clienți, recenzii online, rezervări. • Dezvoltare rurală – fără conectivitate, zona Lepșa-Gresu riscă să rămână izolată și să piardă investiții sau proiecte de dezvoltare viitoare. • Acces la educație și informație – localnicii, copiii și tinerii au nevoie de internet pentru școală și informare. ✅ Deci, nu este doar o problemă tehnică — este o problemă de dezvoltare comunitară, economică și socială. Problema lipsei de semnal nu afectează doar câteva pensiuni, ci întreaga comunitate Lepșa-Greșu. Fără semnal, nu avem siguranță, nu avem turism, nu avem dezvoltare. Hai să cerem împreună ceea ce este normal într-o Românie modernă: o comunitate conectată, sigură și prosperă!   

🚞 Este vorba de o cale ferată industrială ușoară, pe care s-a cărat piatra de calcar de la Bistrița la uzina chimică Govora. Are ecartament îngust de 760 mm și 44 km lungime.  Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta. Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore. 🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea. Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.  Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).  🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița. Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței. Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.  🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională. E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.  🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.

Menționez următoarele aspecte care fac circulatul pe pista de biciclete amenajata pe trotuar mult mai periculos decât pe carosabil: - pietonii nu sunt obișnuiți si/sau educați sa se ferească de biciclete; - la intersecțiile nesemnalizate, autovehiculele care fac dreapta de pe drumul principal nu se asigura corespunzător; - numeroasele obstacole care apar pe pistele de biciclete; - calitatea deosebit de slaba a lucrărilor, marcajelor si semnalizării; - întreruperea neașteptată a pistelor de biciclete; - traversările neamenajate la semafoare - trebuie sa te dai jos de pe bicicleta la majoritatea traversărilor lista poate continua

Transportul pe 2 roti, motociclete, scutere, mopede, se regasesc tot mai des in traficul urban al marilor orase si reprezinta o solutie alternativa la utilizarea autoturismelor personale. Acestea sunt considerabil mai putin poluante si necesita spatiu de parcare redus.

Semnează te rog, pentru obținerea instalării de limitatoare de viteza pe Drumul Bacriului, Chiajna! Pentru că nu trebuie să așteptăm să se întâmple o tragedie, ca sa luam masuri. Circulația pietonilor pe această stradă nu se face în siguranță atât din cauza unor șoferi iresponsabili, cât și prin caracteristicile drumului ( îngustat pe alocuri, fara trotuare practicabile).

👨‍👩‍👧‍👦 Un parc bine echipat înseamnă o comunitate mai sănătoasă, mai activă și mai unită. Hai să transformăm spațiul verde într-un loc prietenos pentru toți! ✍️ Semnează și tu! Vocea ta contează!