• NU distrugeți natura cu centura!
    Ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. De asemenea, se creează condițiile necesare pentru noi construcții în viitor, în imediata vecinătate a centurii, compromițând natura încet, dar sigur. Ecoductele și panourile fonoabsorbante nu sunt soluții viabile pe distanțele mari acoperite de aceste segmente de centură, fiind ineficiente și inestetice. Această petiție este susținută public de: - Asociația „Societate Organizată Sustenabil” - Umbrela Verde - Asociația „Natura Transilvaniei” - Inițiativa „Salvați Parcul Colina” Foto: Adrian Ruicănescu
    2.287 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Mihai Cuibus
  • Salvăm calea ferată Ineu – Brad
    De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.
    2.314 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Euroland Banat Picture
  • Sens giratoriu Șelimbăr
    Viața are prioritate - Prea multe accidente rutiere
    918 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Dragos Durbaca
  • Sens giratoriu Vestem
    Prea multe victime nevinovate
    199 din 200 Semnături
    Inițiat de Dragos Durbaca
  • Sens Giratoriu la Vestem
    Prea multe accidente rutiere grave
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Dragos Dac
  • Reparatii guri de canal, treceri nivel linie tramvai, gropi sau denivelari
    Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.
    13 din 100 Semnături
    Inițiat de Catalin Constantin
  • Poluare fonica auto
    Modificarea legii ar da putere politistilor sa opreasca orice autoturism care depaseste normele legale de poluare fonica in absenta specialistilor de la R.A.R. care actualmente sunt singurii omologati de Garda de Mediu de a amenda contraventional aceste fapte. Politistii au nevoie de aparatura speciala ( sonometre) si de posibilitatea de a sanctiona poluarea fonica auto , nu doar modificarile tehnice de emisie a noxelor care produc zgomotul specific! Oamenii din marile orase din Romania sufera de poluare fonica , mai ales in Bucuresti. Aceasta este incriminata de catre OMS pentru aparitia bolilor cardiace, a depresiei si chiar a mortii premature conform ultimelor studii efectuate la nivel european!
    13 din 100 Semnături
    Inițiat de Ruxandra Calin
  • Vrem un transport mai bun în orașul nostru,Timișoara
    Traficul din Timișoara este foarte aglomerat. Dacă mai multe persoane ar folosi transportul în comun această problemă s-ar diminua, dar desigur, este nevoie de mai multe autoturisme pe liniile aglomerate pentru a evita înghesuirea persoanelor în autobuze, troleibuze și tramvaie. Calitatea și eficiența serviciilor pe care le oferă Societatea de Transport Public Timișoara pot fi îmbunătățite, două mari probleme fiind curățenia deficitară a vehiculelor și starea în care se află ele. Când vorbim despre tramvaie, acestea sunt foarte vechi (50% din flotă reprezentând tramvaie vechi, 25% tramvaie noi și 25% tramvaie trimise la modernizare), majoritatea trebuie să se înlocuiască cu unele mai noi. O altă problemă foarte importantă este întârzierea foarte mare a transportului în comun, acestea nerespectând programul. Aplicația ar trebui actualizată, astfel încât să arate în timp real când vor ajunge autobuzele, tramvaiele și troleibuzele, în funcție de decalajele de program care se creează pe parcursul rutei, pentru că nimeni nu își dorește să întârzie la locul de muncă, la școală sau oriunde trebuie să ajungă din cauza unui autobuz care nu a venit la timpul arătat în aplicație. Panourile electronice care afișează programul ar trebui să existe în fiecare stație pentru persoanele care nu au acces la internet, în special vârstnicii, dar și pentru turiști. De asemenea, 84.12% din cetățenii care au completat chestionarul nu se simt în siguranță în mijloacele de transport în comun, de aceea, 73.26% dintre aceștia evită să le folosească, mai ales în contextul pandemiei.
    172 din 200 Semnături
    Inițiat de Andreea Kojnok
  • Vrem parcuri, creșe, grădinițe și școli publice în cartierul Borhanci!
    Cartierul Borhanci s-a dezvoltat haotic, fără a asigura calitatea vieții în materie de urbanism. În prezent în cartierul Borhanci nu există școală, grădiniță sau creșă în regim public. Nu există un parc în care locuitorii să poată ieși în timpul liber. Există foarte multe străzi prost dimensionate unde trotuarele sunt înguste sau lipsesc. Există terenuri proprietate privată necorespunzător întreținute unde locuitorii din lipsă de alternative se plimbă atât cu animalele de companiei cât și cu copiii. Toate proiectele de bugetare participativă au fost neeligibile din cauza lipsei terenului proprietate publică în zonă. Primăria primește cotă parte la fiecare PUZ, dar în condițiile în care acestea organizează fiecare câte o parcelă mică, terenul nu poate fi folosit pentru a crea spații publice. Considerăm necesar un plan urbanistic de cartier astfel încât terenul cedat să poată fi valorificat de către primărie pentru rezolvarea imediată a acestor probleme generale. Având în vedere că există suficient teren pe care nu s-a construit încă și mai multe PUZ-uri se află în etapă de elaborare sau încă nu au fost aprobate cerem Primăriei Cluj-Napoca : - să intervină și să facă toate demersurile necesare pentru identificare unei zone dimensionată corespunzător pentru dezvoltarea spațiilor publice pentru viață în cartier luând în calcul planul de dezvoltare al zonei pentru următorii 20 de ani; - dacă este necesar să facă achiziții sau să organizeze schimburi de teren cu proprietarii beneficiari din PUZ-uri (și alți proprietari din zonă) astfel încât să intre în posesia terenului necesar; - să își asume responsabilitatea dezvoltării acestor facilități în zonă printr-un plan de organizare a zonei și aprobarea unui proiect de execuție din partea primăriei astfel încât să se asigure înființarea lor în cartier proporțional cu numărul locuitorilor din zonă și dimensiunea cartierului. Cluj-Napoca este la ora actuală oraș fruntaș în ceea ce privește proastă calitate a aerului cât și lipsa acută a spațiilor verzi atât de necesare vieții. Lipsa structurilor educaționale în cartierul Borhanci afectează grav locuitorii acestui cartier și este generatoare de trafic abundent pentru asigurarea acestor nevoi de bază. În cartierele învecinate, cât și în centrul orașului, structurile educaționale sunt aglomerate în mare măsură de către locuitorii din cartiere precum Borhanci. Spre exemplu școala Constantin Brâncuși e foarte aglomerată și clasele sunt supradimensionate afectând calitatea actului educațional. Acesta este motivul pentru care vă cerem să ne oprim din dezvoltarea haotică acum cât încă mai există spații libere ce pot fi amenajate ca spații publice.
    387 din 400 Semnături
    Inițiat de Adrian Dioșan
  • Transport in comun CTP Iași
    Este foarte important ca toți să fie mulțumiți, să avem dreptul la tratament și șanse egale și mai ales dreptul copiilor noștri!
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Catalin Columb
  • Mai multe troleibuze pentru un oraș Cluj-Napoca mai curat
    Toate liniile enumerate mai sus circulă într-o proporție covârșitoare pe sub fire de troleibuz. Cu aceste investiții în rețea, aceste linii ar aduce cel puțin 60 de troleibuze suplimentare în trafic care ar înlocui 60 de autobuze poluante, implicit am respira un aer mai curat, iar costurile de exploatare ar scădea considerabil ceea ce ar putea duce chiar la o ieftinire a titlurilor de călătorie. Semnați pentru extinderea rețelei de troleibuz!
    173 din 200 Semnături
    Inițiat de Sorin Nicolae Blaga
  • Realizarea șoselei rapide Sântuhalm - Petroșani
    Au trecut 19 ani și a rămas doar o idee pe hârtie. Putem să grăbim inițierea acestui proiect doar printr-o susținere civică masivă. Susțineți petiția pentru demararea realizării șoselei rapide Sântuhalm - Petroșani cu legătură la Autostrada A1.
    648 din 800 Semnături
    Inițiat de Emil-Ioan Rîsteiu Picture