Așa cum am menționat anterior, există mai multe persoane care mi-au semnalat că au avut experiențe asemănătoare în care animalele de companie au murit din cauză neprofesionalismului acestor medici. Trebuie să împiedicăm ca alte animale să trăiască povestea lui Ares.

 Este important pentru că animalele exotice nu au ce căuta într-un spațiu comercial destinat consumului. Ele nu pot fi ținute în condiții corespunzătoare într-o cafenea, iar expunerea lor continuă la manipulare, zgomot și lumină reprezintă o sursă clară de stres și suferință. În plus, există riscuri legate de igienă, siguranță publică și sănătate. Dacă nu sancționăm astfel de practici, încurajăm folosirea animalelor vii ca mijloc de divertisment fără reglementare, ceea ce poate duce la extinderea și normalizarea abuzului. Avem nevoie de reguli clare și ferme în acest sens, iar sprijinul public este esențial pentru ca autoritățile să acționeze. 

În proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, art. 291 alineatul 2 aflat pe website-ul Ministerului de Finanțe, medicamentele veterinare și hrana pentru animale NU au fost incluse în categoria bunurilor esențiale, fiind astfel supuse unei cote standard de TVA de 21%. Ce înseamnă această decizie? • Costuri crescute pentru tratamente veterinare • Scădere în vaccinări și prevenție • Impact negativ asupra sănătății publice • Creșterea prețului la alimente • Mai multe cazuri de abandon • Presiune mai mare pe adăposturile de animale Cetățenii, medicii veterinari și ONG-urile cer Guvernului reintroducerea medicamentelor și hranei pentru animale în lista bunurilor cu TVA redus, așa cum se întâmplă în cazul produselor medicinale și a alimentelor de uz uman. Animalele nu sunt un lux. Dreptul la tratament și îngrijire accesibilă trebuie să se aplice tuturor ființelor, indiferent de specie.

Pentru că fiecare animal abandonat, lovit, lăsat să moară de foame pe marginea drumului e o dovadă că tăcerea noastră devine complicitate.  Pentru că modul în care o societate își tratează animalele spune totul despre valorile sale.  Pentru că nu este suficient să ne doară — trebuie să acționăm.  Și pentru că, împreună, vocea noastră poate forța autoritățile să nu mai închidă ochii.  Dacă vrem o lume mai empatică, mai sigură și mai dreaptă, trebuie să începem prin a proteja pe cei mai lipsiți de apărare. Ei nu pot cere ajutor. Dar noi putem cere în numele lor.

Este important pt a opri moartea atat a animalui cat si a celui ce agreseaza animalul salbatic .Pentru protectia ambelor parti

Este datoria noastră, a celor care astăzi mai putem face ceva să prezervam biodiversitatea .Omenirea nu trebuie doar să distrugă pentru a se proteja, se poate o coabitare. 

 Pentru ca viețile oamenilor și ale urșilor să nu mai fie sacrificate din prostie! 

Pentru că ceea ce se întâmplă în Râmnicu Vâlcea este un precedent periculos. Această hotărâre locală nu doar că încalcă legea națională, dar transmite și un mesaj profund greșit: că bunătatea trebuie pedepsită, iar compasiunea față de animale e o crimă. În realitate, hrănirea animalelor fără stăpân este un act de empatie și responsabilitate socială. Dacă acceptăm astfel de măsuri, riscăm să devenim o societate mai rece, mai violentă și mai nepăsătoare. Vrem ca animalele abandonate să fie tratate cu respect și ca cei care le ajută să fie sprijiniți, nu intimidați. Această petiție este despre dreptate, umanitate și respect față de lege. Semnează dacă și tu crezi că protejarea animalelor și a celor care le ajută trebuie să fie o prioritate!

Imaginează-ți că e seara, mergi la o plimbare prin cartier și prin parc cu copilul sau câinele, și treci pe lângă un bol de hrană pentru pisici. Arată normal. Dar înăuntru e otravă. Cineva a pus-o intenționat. Nu știi când sau cine, dar știi că e acolo. Pisicile mănâncă și mor în chinuri. Copiii pot atinge accidental substanțele. Câinii pot mirosi, linge și păți la fel. Ăsta nu mai e un cartier liniștit – e un loc în care moartea e ascunsă în lucruri care ar trebui să hrănească, nu să omoare. Ne pasă pentru că animalele astea nu au voce. Pentru că în apropiere e un parc, un spital de copii, blocuri în care trăim noi toți. Pentru că nu vreau să trăiesc într-un oraș în care cruzimea e mai tolerată decât compasiunea. Și pentru că atunci când închidem ochii la răutate, ea prinde curaj. Nu vorbim doar despre cruzime fata de animale. Vorbim despre un pericol real pentru toti – si in special pentru cei mai vulnerabili dintre noi. Asta nu e doar despre pisici. E despre ce fel de oameni suntem si ce fel de cartier vrem sa cream pentru copiii nostri.

  Pentru că animalele de companie fac parte din familiile noastre, iar Mediașul a rămas în urmă în ceea ce privește facilitățile dedicate lor.  Un parc pentru câini nu este un moft – este o necesitate într-un oraș în care tot mai mulți oameni aleg să adopte sau să crească un câine.  Un astfel de spațiu ar:  • reduce stresul și agresivitatea câinilor ținuți mereu în lesă • încuraja responsabilitatea și socializarea între stăpâni • proteja alte spații publice (parcuri pentru copii, zone verzi comune) • crea o comunitate activă în jurul grijii față de animale • ar reduce numarul cainilor care latra si deranjeaza vecinii doar pentru simpul fapt ca nu sunt socializati deloc De ce ar trebui să ți se alăture și alte persoane în campania ta pentru schimbare? Pentru că schimbările reale pornesc din comunitate. Dacă și tu te-ai simțit frustrat că nu ai unde să-ți lași câinele liber în siguranță, că ai fost privit ciudat pentru că ai un cățel energic, sau că nu ai un loc unde să socializezi cu alți iubitori de animale, atunci e momentul să ne unim vocile.   Fiecare semnătură arată că suntem mulți. Cu toții vrem un oraș în care să fim respectați și să avem condiții decente 

În urma scufundării Salinei Praid (Harghita), apele râului Corund au fost contaminate sever cu saramură. În prezent, pești, castori, amfibieni și alte viețuitoare acvatice și semi-acvatice sunt amenințate din cauza salinității excesive. Autoritățile au oprit temporar exploatarea și turismul, iar ONG-urile monitorizează situația. Dar **nimeni nu salvează viața care încă mai există în râu** — nu s-a început nicio diluare, relocare, îngrijire a animalelor. Cerem: 1. Pompare de apă dulce în râu pentru diluare. 2. Intervenție imediată: capturare și relocare a animalelor rămase în viață. 3. Crearea unui adăpost temporar sau centru mobil de salvare. 4. Colaborare cu ONG-uri internaționale și mobilizare de resurse. Este momentul să #SalvamCorundul înainte ca cele care mai respiră să piară. Această petiție a fost inițiată dintr-o durere sinceră. Numele meu este Laura Cristina, iubesc animalele, iar credința mea e că natura are nevoie de noi — de vocea noastră, de curajul nostru, de prezența noastră. Dacă și tu crezi că viața unui râu, a unui pește sau a unui castor contează, te rog semnează și distribuie! Împreună putem opri indiferența  Pentru că fiecare suflet contează – chiar și cel al unui peștișor. . 💚  

Legislația trebuie sa fie clară și să nu lase loc la interpretări.    Un câine este sănătos dacă nu are nicio boală. Dacă un câine suferă de o boală sau este rănit, el trebuie îngrijit și tratat în mod corespunzător, conform legii 205/2004 de protecție a animalelor, Art. 12: (1) Deținătorii de animale au obligația de a îngriji și trata în mod corespunzător un animal bolnav sau rănit.   Pentru a evita confuziile cu privire la definirea "câinelui sănătos" și la definirea "câinelui grav rănit", dar și acceptarea funcționarii adăposturilor improprii în care câinii pot deveni bolnavi incurabil după intrarea în adăpost, în proiectul legislativ PL-x 28/2025 propunerea de modificare acceptabilă pentru Art.5 este: <<Art 5 (1) Animalele bolnave incurabil, declarate ca atare la intrarea în adăpost, în urma unui examen medical, efectuat de medicul veterinar, examen la care vor asista reprezentanți din partea organizațiilor neguvernamentale pentru protecția animalelor, în baza fișei de observație, vor putea fi eutanasiate de îndată. Lista bolilor incurabile este stabilită și actualizată periodic de Colegiul Medicilor Veterinari.  (2) Eutanasia este un act de sacrificare prin procedee rapide și nedureroase a câinilor prevăzuți la alin. (1). Eutanasia sau uciderea câinilor care nu sunt bolnavi incurabil la intrarea în adăpost este interzisă. (3) Eutanasia este singura procedură admisă de suprimare a vieții animalelor care fac obiectul obiectul art.5 alin.(1) al prezentei ordonanțe de urgență.">> Legislația în vigoare pentru gestionarea câinilor fără stăpân OUG 155/2001 alături de HG 1059/2013, deși este destul de clară, în prezent nu se aplică conform cu litera și spiritul ei. Dimpotrivă, putem spune că se aplică abuziv, prin acționarea la efecte în loc de cauze  Cu atât mai mult orice modificare și completare nu trebuie să dea loc la alte interpretări.