• Oprirea difuzarii filmului Netflix "Cuties", o productie erotica jucata de fete de 11 ani
    Un astfel de continut nu poate decat sa dauneze societatii romanesti prin oferirea unui model gresit pre-adolescentelor si prin incurajarea pedofiliei.
    308 din 400 Semnături
    Inițiat de Bogdan Visan
  • Cazare Sigură și Accesibilă pentru Studenții UNArte
    În lipsa cazării accesibile în cadrul căminului, mulți studenți se vor vedea forțați să plătească chirii costisitoare, să semneze contracte pe termen lung (care nu pot fi reziliate ușor in cazul închiderii universității) și să aleagă locuințe în zone îndepărtate de centru (care expun și mai mult comunitatea la riscul infectării în mijloace de transport aglomerate). În anumite cazuri, retragerea sau întreruperea studiilor devin unice soluții pentru problema inaccesibilității cazării. Considerăm că închiderea căminului este o formă de sancționare a celor care nu își permit cazare privată, reprezentând o limitare de facto a accesului la educație. În adoptarea unui sistem tip “blended learning”, cerem conducerii universității să își asume faptul că atelierele deschise trebuie să fie accesibile și sigure pentru toți beneficiarii lor.
    806 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Sandra Ungureanu Picture
  • Avem dreptul la cultură - deschideți sălile de spectacol
    Salut, dragă spectatorule… Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că numai cine n-a plâns sau n-a râs niciodată într-o sală de spectacol, își poate imagina că actul cultural este doar doar un lux de care lumea se poate lipsi. El există de mii de ani și este esențial în evoluția civilizației umane. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că fără tine spectacolul nu există. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că trecem împreună printr-o perioadă tulbure, în care societatea riscă să rămână fără cultură, iar o societate fără cultură riscă să se prăbușească. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că cei care conduc îți permit accesul în mall-uri, în biserică, la casino, în mijloacele de transport în comun, în piețe și în multe alte locuri aglomerate, dar nu și în sala de spectacol. Cei care conduc interzic artiștilor drepul la muncă, iar nouă tuturor dreptul la cultură. Mă adresez ție, dragă spectatorule, să ne unim vocile și să cerem celor care ne conduc să explice aceste decizii dramatice și, mai ales, să redeschidă cât mai curând sălile de spectacol. Hadeți să nu mai fim spectatori la propria noastră viață; noi suntem actorii principali și cerem respect, demnitate, dreptul de a munci și drepul la educație și cultură. Avem nevoie de spectacol, avem DREPTUL la cultură!
    1.051 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marius Vizante Picture
  • Scrisoare Deschisă solicitând clasarea de urgență a imobilelor din str. 11 Iunie, nr. 50
    Reluăm sintetic câteva argumente pentru clasare potrivit criteriilor stabilite de Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC 2260/2008 cu modificările și completările ulterioare: art. 8 - vechime: medie. Potrivit planurilor istorice ale Bucureștiului anexate, o parte dintre corpurile de clădire ale incintei au fost construite înainte de 1895-1899, iar cea mai mare a corpurilor sunt realizate în perioada 1899-1911. art. 9 - valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică: medie. Valoarea partiului arhitectural al incintei și construcțiilor rezidă din faptul că acestea exprimă sincer necesitățile industriei care le-a produs, cât și din ilustrarea prin extinderile și modificările construcțiilor survenite de-a lungul timpului a evoluției industriei. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul a aparținut lui Oprea Soare, dacă identitatea se verifică pe parcursul cercetării ulterioare declanșării clasării, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București, important comerciant de cherestea. Astfel, imobilul din Str. 11 Iunie devine important pentru explicarea existenței celui din str. Bordea Poenaru. art. 10 - raritate şi unicitate – medie. Dintre siturile industriale ale Bucureștiului, un număr relativ redus se mai păstrează, cu atât mai mult se impune clasarea în Lista Monumentelor Istorice. art. 11 - valoarea memorial-simbolica – medie. Imobilul din Str. 11 Iunie este legat de activitatea unui important comerciant și o mărturie importantă în explicarea existenței monumentului istoric din str. Bordea Poenaru. In a doua parte a sec. al XX-lea și până în anii 2000, aici a funcționat „Fabrica de de Ciorapi și Tricotaje Apollo”. Imobilul este important in mentalul colectiv contemporan, aici funcționând un important hub cultural, „Fabrica”, unul dintre puținele exemple de bună practică din București în utilizarea spațiilor fost industriale. Această evaluare poate fi aprofundată prin studii de specialitate doar dacă veți demara declanșarea procedurii de clasare. Credem cu tărie că trebuie să salvați aceste clădiri, martori peste timp ai evoluției și transformării orașului și păstrarea lor ca spații destinate activităților sociale, care să faciliteze și să stimuleze interacțiunea vizitatorilor și a rezidenților cu spațiul tematic și între ei, precum și apariția și înflorirea proiectelor comunitare. Poate că drumul de urmat este transformarea zonei Carol-Filaret într-un larg spațiu dedicat științei și tehnicii, un uriaș muzeu în aer liber din categoria eco-muzeelor unde clădirile nu sunt mutate de pe amplasamentele originale, după model francez, o platformă în care vechiul și noul să coexiste și să ofere oamenilor o experiență urbană post-industrială coerentă și în armonie cu nevoile lor sociale, reconciliind trecutul zbuciumat cu asaltul consumerismului post-modernist al prezentului. Vă rugăm să oferiți comunității locale și Ministerului Culturii șansa unui asemenea proiect prin nedistrugerea și prezervarea fondului industrial construit care există în acest moment. Stă în puterea Dvs. să salvați de la distrugere Fabrica Apollo, prin declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență și, în sens mai larg potențialul de reconversie al întregului cartier Carol – Filaret, să fiți un vizionar și un curator al culturii urbane care salvează sufletul orașului și îl redă oamenilor și comunităților care îl iubesc și îl prețuiesc cu adevărat. Vă mulțumim anticipat pentru sprijinul pe care suntem încredințați ca îl veți acorda acestui demers benefic capitalei noastre! Cu stimă, Grupul Civic Carol-Filaret Punctul de vedere enunțat mai sus de către Grupul Civic Carol-Filaret este susținut și de către următoarele organizații, asociații și personalități: Institutul Național al Patrimoniului Filiala București a Ordinului Arhitecților din România Pro Patrimonio Fundația Comunitara București Asociația Pro.Do.Mo Asociația ARCEN Asociația NOD makerspace Asociația La Firul Ierbii Asociația Zeppelin Asociația Kontakt Fundația DALA Fundația Calea Victoriei Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff Asociația Incotroceni Floreasca Civică Rețeaua Civică București Asociația pentru Tranziție Urbană Asociația Legendary Sports Asociația Pure Origins Bike Fm Asociația Locus Asociația IDEILAGRAM Asociația Matka Prof. Dr. Liviu Chelcea, Universitatea București Dr. Gruia Badescu, Universitatea Konstanz Dr. Simina Badica, curator, Casa Istoriei Europene Ioana Popescu, etnolog
    4 din 100 Semnături
    Inițiat de GRUPUL CIVIC CAROL-FILARET Picture
  • Susținem Dilema Veche
    Susțin că acest lucru este important, pentru că împreună suntem o forță. Este ușor pentru o publicație să își facă cunoscute punctele de vedere, însă acum este rândul nostru, al cititorilor, al ”publicului” să ne facem cunoscut punctul de vedere și sprijinul. Altfel ei nu vor avea cum ști pentru câți din noi sunt importanți. De multe ori schimbările și nedreptățile se succed atât de repede că amorțim, nu mai putem avea o reacție. Cu toate acestea, ce vă cer este să avem o reacție acum și împreună să punem umărul la păstrarea valorilor noastre și a lucrurilor bune care ne definesc ca societate/comunitate. Având sprijinul nostru, poate le va fi mai ușor să găsească cea mai bună metodă de a merge mai departe.
    54 din 100 Semnături
    Inițiat de Alina Dumitrescu Picture
  • Parc Cultural După Ziduri
    Numele vechi al Brașovului nu este întâmplător Corona / Kronstadt. O coroană verde de pădure presărată cu turnuri și bastioane medievale înconjoară orașul vechi. Această coroană specifică orașului nostru este azi puternic afectată de construcții ce nu țin cont de natura și istoria Brașovului și de principiile dezvoltării durabile. Având în vedere situația actuală dar și reușitele asociației noastre de recuperare a zonei După Ziduri prin AMURAL Festival Vizual, propunem brașovenilor, organizațiilor culturale și autorităților publice proiectul Parc Cultural După Ziduri. Vezi mai multe pe site-ul campaniei: https://dupaziduri.ro/
    3.282 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Amural Picture
  • Sprijin pentru antreprenorii floristi si producatorii de plante si flori taiate din Romania
    Trebuie să ne pregătim pentru asta. Situația nu este una de o saptămână-două, ci va avea efect asupra afacerilor noastre mult timp de acum înainte. Prognozele economiștilor sunt sumbre și ne aruncă în recesiune pentru următorii doi ani. E clar că nici o industrie nu va scăpa de pierderi uriașe, în afară de cea agroalimentară și farmaceutică. Transportatorii spun că nu mai fac față: autocarele și microbuzele sunt trase pe dreapta, pentru că nimeni nu mai călătorește, hotelierii anunță deja pierderi de peste 30%, la fel și tour operatorii și agențiile de turism. Diferența dintre noi și ei este că, da, ei sunt uniți. Au înțeles că doar așa vor reuși să se impună în fața autorităților ca să-și ceară drepturile. A venit timpul să le luăm exemplul și să devenim o voce care să se audă. Dar pentru asta este nevoie să fim cât mai mulți. Pentru început haideți să facem o petiție online, în atenţia primului-ministru, pe care să o semnăm cu toții, prin care să ne cerem drepturile. Stăm acasă, nu muncim, nu producem bani, dar suntem obligați să plătim taxe și impozite. Spunem NU! Altfel, intrăm în faliment! Patronatele din Turism au cerut Guvernului scutiri de la plata taxelor și impozitelor pentru următoarele trei luni. Este cazul ca și breasla noastră să fie protejată și ajutată de stat. Și noi suntem patroni, și noi avem angajați care depind de noi. Un prim pas a fost făcut. Am tras un semnal de alarmă prin intermediul presei și am dat exemplul personal. Am pierdut trei evenimente, peste 6.000 de euro, într-un singur weekend. De acum, trebuie să calculam pierderile noastre, ale tuturor, să le punem la comun și să ieșim cu ele înaintea autorităților! Orice zi pierdută în care nu facem nimic ne aduce mai aproape de a pierde munca de o viață.
    1.544 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Alina Neacsa
  • Vrem Muzeul Național al Fotografiei la Iași
    La Iași au locuit, în cursul anilor, numeroși fotografi renumiți care au ridicat pasiunile lor la rang de artă. Pornind de la calotipiile din 1852 ale viitorului logofăt Costache Sturdza Scheianul, care ne redau chipul lui Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, ajungem la prodigioasa activitate a lui Nestor Heck, cunoscut și drept „fotograful lui Eminescu” sau „fotograful elitei românești”. Activitatea atelierului său dintre anii 1850 și 1910 legată de Iași este impresionantă; fotografiile sale aveau pe atunci mare căutare, iar tehnicile lui erau fără seamăn, întrucât își făcea singur soluțiile, hârtia sensibilă și plăcile din sticlă. Tuturor portretelor realizate în secolul al XIX-lea personalităților din lumea intelectuală ieșeană, fotografiilor lui Nestor Heck li se alătură și o serie de fotografii realizate în acei ani și pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, el fiind numit astăzi și un pionier al fotografiei medicale românești. Un alt fotograf celebru stabilit la Iași, cu o activitate extrem de cunoscută în epocă, a fost și Bernhard Brand. Între anii 1865 și 1885 el a fost asociat cu Josef Eder, având împreună un studio fotografic cu două sucursale – una la Iași, condusă de însuși Bernhard Brand și una la Lvov, în Ucraina, unde asociatul său ar fi fost mai cunoscut. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Bernhard Brand este Portretul colectiv al membrilor Junimii, realizat în anul 1883. De menționat, tot în perioada anilor 1880, este și fotograful Felix Swiatoniowski, al cărui atelier fotografic era în propria sa casă, situată în Piața Primăriei, cunoscută și drept Piața Sfatului. Ce îl diferenția pe acesta de ceilalți fotografi ai vremii era faptul că Swiatoniowski era fotograful oficial, începând cu anul 1883, al Curții Regale de România. Fotografiile sale sunt ușor de identificat prin faptul că, în perioada 1886 – 1888, obișnuia să le încadreze într-un chenar negru cu roșu, iar mai târziu într-unul colorat alb-roșu. Numărul atelierelor ieșene este mult prea mare pentru a da detalii despre fiecare în parte, dar măcar să pomenim numele lui Gustav A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Lazar Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann. După 1900, printre numele marilor fotografi stabiliți la Iași trebuie amintite aici și Siegmund Packer și Gheorghe Chessler. Primul dintre ei avea sediul atelierului în Casa Kieser. Între anii 1910 și 1928 s-a remarcat prin faptul că realiza fotografii de tip mignon, mărci și cărți poștale folosing pelicule Agfa, Lumier, Veraxs, Mimosa și Kodak. Cel din urmă, Gheoghe Chessler, a fost un fotograf atipic întrucât meseria sa era aceea de ofițer de aviație. Moștenise această pasiune de la tatăl său și, în cele din urmă, și-a deschis chiar un atelier fotografic la Iași, în 1943. El este recunoscut în breaslă prin fotografiile inedite ale Iașului realizate din avion cu orașul acoperit de ape, în iunie 1932, dar și pentru alte imagini realizate de la înălțime cu cele mai importante clădiri ieșene. Ce conțin Colecțiile Agapi? Acestei tradiții fotografice însemnate, care deja justifică de ce înființarea acestui muzeu nu mai trebuie amânată, i alătură și cariera dedicată fotografiei a unui alt mare artist român, stabilit tot la Iași – Ioan Matei Agapi. El este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf, care are astăzi vârsta de 83 de ani. După finalizarea studiilor, Ioan Agapi a început să documenteze pe peliculă fotografică sau cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, acesta are o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături de vechile lui echipamente de filmat. Fotograful, alături de fiica sa, Nora Agapi, care duce mai departe pasiunea tatălui ei, numesc această arhivă impresionantă „Colecțiile Agapi” și menționează că acestea conțin „viața Iașului de-a lungul a cinci decenii – de la uzine și fabrici, la nunți sau înmormântări, sate, tradiții, elemente de etnografie, arhitectură, agricultură, școli, tabere, întâlniri medicale și operații inovatoare”. Acestora li se adaugă, susține Nora Agapi, și înregistrări în timpul manifestărilor și paradelor PCR sau din timpul unor evenimente culturale și politice, banchete sau petreceri însemnate pentru întreaga comunitate locală, și nu numai. Colecției acesteia i se adaugă și mii de negative fotografice păstrate, majoritate realizate de Ioan Agapi începând cu anii 1967. „Multe dintre ele sunt plăci fotografice făcute de tatăl lui, cu imagini de familie din anii 1930, dar și cu imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial”. Fotografiile realizate de membrii familiei sunt completate și de alte cadre fotografice colecționate de aceștia și zeci de aparate fotografice, aparate de filmat și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți și reviste de specialitate. Este de menționat că familia deține toate cutiile originale de filme, hârtie fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea acestor colecții este dată li de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are o poveste scrisă în dreptul fiecăreia. Această impresionantă colecție nu ar trebui ignorată, ci ar trebui transformată într-o bază a unui Muzeu Național al Fotografiei, al cărui loc nu ar putea fi altul, decât Iașul. Multitudinea materialelor artistice adunate, istoriile lor și biografiile celebrilor fotografi care au ridicat meseriile lor la rang de artă trebuie prețuite, păstrate și incluse într-un circuit turistic al Moldovei. Reala lor valoare documentară nu mai trebuie ignorată, pentru că aceasta validează identitatea colectivă a orașului și, așa cum e firesc, continuitatea istorică a unei întregi nații.
    347 din 400 Semnături
    Inițiat de Dan Lungu Picture
  • Solicitam Ministerului Educatiei Nationale introducere orei de Istorie a Religiilor
    Eu sunt Olteanu Cosmin. Sunt teolog, acreditat de Universal Life Church si presedintele Asociatiei THE NEW PAGAN DAWN, organizatie ce lupta pentru reprezentarea vocii celor neauziti, a drepturilor omului, a protectiei patrimoniului cultural romanesc si a libertatii de constiinta si exprimare. Dorim schimbarea din trunchiul comun apartinand invatamantului primar, gimnazial si preuniversitar conform Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011 a obiectului de curs "Religie", cu obiectul "Istoria Religiilor", conform directivelor Uniunii Europene 10963/13 COHOM 117 COPS 231 PESC 698 FREMP 83. Consideram importanta aceasta propunere deoarece: 1. exista un abuz in participarea la ora a elevilor ce nu fac parte din confesiunea respectiva; 2. elevii ce aleg sa nu faca ora de religie sunt deseori discriminati, aparand diferente in tratament intre cei ce participa si cei ce nu participa 3. materia e prezentata dintr-o aura subiectiva, usor manipulativa si distruge caracterul obiectiv al Educatie, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face; 4. prezentarea materiei se face deseori de oamenii de cult si nu de teologi sau profesori de religie nonclerici, ceea ce afecteaza obiectivitatea cursurilor; 5. ora de religie devine deseori un loc de propaganda, unde unii elevi, parte a unor minoritati sunt judecati prin prisma valorilor religioase, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face.
    204 din 300 Semnături
    Inițiat de Cosmin Olteanu Picture
  • Reabilitare Palatul Copiilor, Constanța
    Palatul copiilor din Constanța, cunoscut și sub denumirea de Clubul Elevilor, un complex de 12 hectare lăsat în paragină de statul român, este locul în care generații întregi de copii au învățat electronică, chimie, pictură, au învățat să cânte și să danseze, să joace teatru sau baschet, să înnoate sau să joace tenis, cu alte cuvinte, să-ți descopere pasiunile. Dar de ani buni de zile, Ministerul Educației nu a mai alocat fonduri pentru modernizarea sau cel puțin pentru întreținerea bazei în care copiii constănțenilor desfășurau activități extracuriculare fără ca părinții să fie nevoiți să scoată o groază de bani din buzunare. Terenurile de fotbal sunt invadate de buruieni și pare că mingea nu a mai fost bătută pe aici de o vreme bună, din fosta pistă de karting au rămas doar câteva cauciucuri aruncate alandala iar mesele din piatră, vopsite atent în pătrate albe și negre, pe care micii școlari învățau odată tainele șahului, au fost sfărâmate de timp și nepăsare. Totul pare abandonat iar soluțiile nu vin de nicăieri. De aceea fac un apel, cu ajutorul vostru, la forurile abilitate să ia măsuri pentru reabilitarea Palatului Copiilor.
    4.468 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Carmen Dumitrescu Picture
  • Vrem spațiu pentru Biblioteca „Ionel Teodoreanu” din cartierul Frumoasa, municipiul Iași
    Filiala „Ionel Teodoreanu” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași a fost desființată, începând cu data de 01.08.2019. Aceasa își avea sediul în cartierul Frumoasa, str. Emil Alexandrescu (Dimineții), nr. 13. Bl. 774, 700666 și funcționa într-un spațiu închiriat de la un proprietar privat. Odată cu decizia acestuia de a închiria spațiul spre a fi dat în folosință unei alte persoane, filiala bibliotecii județene a fost închisă, în locul fostului sediu aflându-se acum un atelier de croitorie. Biblioteca din cartierul Frumoasa avea cititori activi domiciliați atât în cartierele Frumoasa și Nicolina, cât și în zonele din afara orașului precum Ciurea sau Mogoșești. Avea un fond de carte de aproximativ 9.000 de volume și era un spațiu ideal de desfășurare a activităților cultural-educative. Conform celor menționate chiar de către reprezentanții bibliotecii județene, dintre activitățile găzduite de filială, cele mai apreciate erau „biblioatelierele de vacanță în care copiii învățau noțiuni noi despre muzică, pictură, origami, teatru, își făceau temele pentru vacanță, împărtășeau unii altora impresii despre lecturile parcurse, ajungând să socializeze direct”. Comunitatea locală nu poate permite desființarea unui asemenea spațiu important pentru cartierul nostru și zonele învecinate. Existența acestei filiale este vitală pentru activitățile culturale, educative și sociale ale noastre și ale copiilor noștri, iar desființarea bibliotecii este atât o pierdere pe care o vom resimți noi, ca cetățeni ai cartierului, cât și întreaga comunitate ieșeană. Noi, ieșenii, cititorii activi ai cartierului Frumoasa, ne dorim ca Biblioteca „Ionel Teodoreanu” să se întoarcă înapoi!
    574 din 600 Semnături
    Inițiat de Florica Moldovanu
  • Retragerea Ordinului național „Steaua României” acordat lui Adrian Năstase
    Pentru ca tinerii să înțeleagă că nu poți fi un bun român, dacă ești dublu condamnat penal! Niciun părinte nu-și crește copiii în cultul furtului, al minciunii, și al escrocheriei! Decât dacă e părinte denaturat!
    5.135 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Iliescu Liviu Picture