Pentru ca trebuie oprită manipularea, defăimarea oamenilor, pentru jignirea populației României și pentru dezbinarea poporului! 

Rezultatele cele mai bune ale Opționalului de Industrii Creative pot să fie vândute prin punctele de informare turistică sau muzee locale, iar dacă este vorba de spre spectacole, acestea pot fi integrate în prezentări video sau live dedicate turiștilor sau oamenilor din comunitate, gratuit sau contra cost, în cadrul unor evenimente de promovare națională/culturală (targuri, festivaluri, sărbători locale și nu numai + se poate implica și UNITERUL cu o secțiune dedicată minorilor sau tinerilor învățăcei, ridicând astfel miza implicării) Programa de Valorificare a Patrimoniului Mitologic va crea un liant anual între instituțiile școlare și actorii economici, fiind astfel mai ușoară colaborarea între entități diferite și integrarea tinerilor în proiecte de promovare a turismului, previzibile, atât pentru protagoniști, cât și pentru turiști. Voluntariatul în Antreprenoriat pentru Tineri va permite angajatorilor să testeze abilitățile elevilor, iar elevii, chiar dacă îndrăgesc domeniul sau nu, dobândesc oricum o minimă experiență pe piața forței de muncă și disciplina vieții reale a unor responsabilități de adult. Mai mult, dacă între elevi și angajator există compatibilitate, elevul are șansa să își consolideze experiența profesională, iar antreprenorul își poate dezvolta proiectul de afacere mai ușor prin colaborarea cu spirite tinere și pline de viață. “Hărți pentru România” mobilizează comunitatea și îi dă voce de reprezentare. Cetățenii învață un proces democratic simplu și accesibil și își încurajează cunoștințele talentate să participe, ieșind astfel la iveală talentele celor din comunitate. Revalidarea anuală dă șansa mai multor oameni să se remarce și dezvoltărilor locale să fie marcate! Cetățeanul câștigător se bucură de notorietate și validare, iar comunitatea se poate mândri către orice turist sau vizitator (indiferent de limbă) cu obiectivele zonei, manifestându-și astfel identitatea locală. “Adoptă un artist” nu doar împiedică abaterea orfanului de la însingurare (care neintegrat în viața de după plasament poate ajunge de multe ori să nu vadă drumul cel bun), dar și consolidează acestuia o pasiune și o meserie cu care el își poate câștiga existența și poate contribui real și legal la o societate mai bună! În privința rezultatelor pentru programul “Cariera mea în România”, acestea prevăd clar diminuarea riscului de abandon școlar, întrucât măsura vine cu o perspectivă de integrare a tinerilor în viitorul lor, în viața reală, prin interacțiunea cu profesioniști care îi inspiră și îi pot motiva să-și dorească o direcție de dezvoltare care îi pasionează, având astfel certitudinea că dacă vor munci suficient, vor reuși la ei în țară! Menționez că aceste măsuri sunt prioritare pentru începerea schimbării în educație și abia apoi putem vorbi de pașii următori care să conducă statul în consolidarea acestei industrii Turistic-Creative. Timpul le rezolvă pe toate, asta cu condiția să începem ACUM! Nicio schimbare nu se face peste noapte, niciun om nu poate să le facă pe toate într-o zi, cum nicio țară nu poate implementa toate soluțiile dorite dintr-o singură mișcare. Propunerea noastră este doar începutul unei lungi și frumoase colaborări cu statul român, în care avem (sau vrem să avem) ÎNCREDERE că ne conduce pe drumul cel bun. Vă invităm să semnați petiția și să o distribuiți cunoscuților pentru a le semnala cât mai curând guvernanților nevoia/oportunitatea noastră de a integra aceste măsuri! Inițiator Petiție - Zametheea de la Viziunea.RO

Pentru viitorul tarii ne trebuie un om capabil sa discute cu toate clasele sociale, un om cu picioarele pe pamant.  Cunoscut de toti romanii, fara metehne ascunse.

Deoarece,celelalte persoane care vor semna petitia,sunt beneficiarii legii din 109/2005 si in 20 de ani aceasta lege nu a fost actualizata decat o singura data in 2009

 Costel Pătrășcan e un om al Brăilei care are o recunoaștere internațională și europeană deosebită, fondator al Muzeului Umorului găzduit în spațiul Palatului Lyra de pe Strada Cojocari, nr. 21, Brăila. Este un om care are peste 100 de premii naționale și zeci de premii internaționale, despre care, din păcate, aici, în Brăila, se vorbește prea puțin. Credem că Brăila știe că îl are și că trebuie să îl valorifice la adevăratul lui potențial.    Propunerea ca unul dintre tramvaiele achiziționate de Primăria Municipiului Brăila să poarte numele lui Costel Pătrășcan este o recunoaștere a contribuțiilor sale semnificative la viața culturală și educațională a comunității noastre. De ce susținem această propunere: 1. Costel Pătrășcan este o personalitate activă în promovarea și susținerea valorilor culturale ale orașului Brăila, fiind un exemplu de dedicare față de educație și cultură. 2. Reparație morală – Propunerea de a-i da numele unui tramvai reprezintă o reparație morală pentru lupta de ani de zile a domnului Pătrășcan cu autoritățile locale, pentru a pune în valoare istoria și tradițiile orașului nostru. 3. Legătura cu comunitatea – Tramvaiele vor deveni un simbol viu al valorilor locale, iar numele lui Costel Pătrășcan va contribui la păstrarea și promovarea acestora pentru generația actuală și pentru generațiile viitoare.    

 Scopul final? Atât TransPloiești, cât și pasionați ai vehiculelor din țară, respectiv Europa, ne dorim înființarea unui muzeu al vehiculelor SC Transport Călători Express SA Ploiești unde aceste vehicule să își revendice locul meritat în istorie. Acest proiect însă nu poate fi realizat dacă vehicule care au făcut istorie în acest municipiu sunt valorificate la fier vechi. Participă și tu! În acest sens, apelăm la înțelegerea persoanelor în măsură să ia aceste decizii de a stopa efectiv orice măsură de casare a ultimelor vehicule istorice din Municipiul Ploiești. Mai mult de atât, o petiție a fost creată cu acest scop: SEMNEAZĂ ȘI TU! Avem nevoie de dezvoltarea acestei culturi. Orașe din toată lumea, inclusiv din România, au reușit să restaureze vehiculele lor istorice, chiar să construiască muzee/spații alocate acestora (exemple: Timișoara, Iași, București). 

 România, în ultimii 20 de ani, a pierdut prin demolare prea multe situri industriale care ar fi putut fi reconvertite și păstrate pentru memoria locală și valoarea culturală. Este o prioritate națională ca patrimoniul industrial să fie studiat și valorificat mai atent. Pentru aceasta este necesară implicarea activă a Ministerului Culturii, cazul Rafinăriei „Steaua Română” fiind reprezentativ pentru valoarea și potențialul patrimoniului industrial. 

DJ 762 este de o importanță majoră pentru dezvoltarea zonei din jurul Muntelui Găina, atât economică dar mai ales turistică. Fără acest drum județean nu se poate vorbi de o dezvoltare semnificativă.

În ultimii ani, zeci de organizații culturale de marcă au tras oblonul la Cluj-Napoca. Vorbim de un fenomen de atrofiere a producției culturale locale. Acest fenomen a început deja să devină vizibil la scară largă și să-și facă o serie de efecte sociale negative. Producția cultura locală generează și întreține relația cetățeanului cu orașul, apartenența la oraș. În ultimul deceniu, acest argument, adus constant în fața autorităților de către sectorul cultural local, s-a întâlnit cel mai mult ba cu dezinteresul, ba cu incapacitatea, ba cu eschivarea Primăriei de-a adresa neajunsurile grave semnalate de sector. Concret, 2024 este deja al optulea an în care Primăria promite că o să aloce sume adecvate pentru finanțarea producției culturale locale. În realitate, acele “3% din bugetul local” asumate în documentele strategice ale administrației sunt, stagnant, mai puțin de 0.5% din buget. An de an, Primăria creează aparența că ascultă mesajele sectorului. În realitate, le igmoră. 2024 este al patrulea an în care Primăria promite în fiecare an că o să reformeze cadrul de finanțare al culturii, de pe Legea 350 pe OG 51. În realitate, ea continuă să folosească cadrul vechi, neprofesionist și netransparent, iar în acest an a ajuns chiar să tergiverseze înscrierea pe circuitul legal a unei propuneri de regulament nou, dezvoltat în colaborare cu specialiști ai sectorului. An de an, Primăria depune eforturi consistente pentru a crea spectacolul abundenței culturale la Cluj-Napoca. În realitate, an de an, mai trage din oblonul producției culturale locale. Cui folosește? Nu majorității clujenilor. Nu acelor clujenilor, care pe lângă evenimente “ca-n Barcelona”, vor să se mai simtă și “ca la Cluj”. Ajunge cu mimarea “atenției” acordate culturii locale. Cui servește asta? Ajunge cu “sprijinirea” producției locale - în realitate menținerea unui sistem de alocări neprofesioniste și profund politizate. Cui servește asta? Vrem 1% pentru cultură. Din acest an. Vrem sistem de finanțare pe OG51/1998, profesionist și transparent. Din acest an. Cultura clujeană înseamnă cultură cu noi, despre noi. Asta vrem.

Construirea unui Centru Cultural într-un oraș precum Tulcea, în care cultura a fost, pentru prea mult timp, lăsată în umbra altor priorități, reprezintă nu doar un proiect ambițios, dar și o necesitate imperioasă pentru dezvoltarea și prosperitatea comunității locale. Acest centru ar funcționa ca un pol de atracție și inovație, oferind cetățenilor acces la o gamă variată de resurse și activități culturale, care pot transforma municipiul într-un punct de reper pe harta culturală a țării. Ridicarea nivelului cultural este, în sine, un obiectiv care poate avea efecte multiplicatoare asupra societății. Prin accesul la artă, literatură, spectacole și evenimente culturale, cetățenii sunt încurajați să gândească critic, să fie mai deschiși și mai toleranți, contribuind astfel la crearea unui mediu comunitar armonios și incluziv. Un centru cultural în Tulcea ar deschide ușile cunoașterii și inspirației pentru toate vârstele, devenind un loc de întâlnire pentru idei, tradiții și inovație. Spatiile expozitionale și sala de spectacole ar oferi artiștilor locali și naționali posibilitatea de a-și expune lucrările și de a performa în fața unui public, ceea ce nu doar că îi motivează pe aceștia, dar contribuie și la dezvoltarea unei scene artistice vibrante în oraș. Aceste spații ar permite, de asemenea, organizarea de evenimente culturale majore, cum ar fi festivaluri, expoziții de artă, concerte și piese de teatru, atrăgând vizitatori din afara orașului și stimulând economia locală. Biblioteca deschisă ar juca un rol crucial în educația continuă a cetățenilor, oferind acces liber la cunoaștere, la resurse educaționale și la tehnologie. Un astfel de spațiu ar putea găzdui ateliere, cursuri și seminarii, susținând învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea personală. De asemenea, biblioteca ar putea funcționa ca un centru de resurse pentru cercetare și studiu, esențial pentru elevi, studenți și profesori. Sala auditorium ar putea găzdui lansări de carte, prelegeri, sesiuni de comunicare, educând publicul și oferindu-i oportunitatea de a călători prin artă și istorie fără a părăsi orașul. Aceasta ar putea să devină, de asemenea, un spațiu pentru dialog intercultural și pentru celebrarea diversității. Pe lângă beneficiile culturale și educative, construirea unui centru cultural în Tulcea ar avea un impact economic semnificativ, prin crearea de noi locuri de muncă și prin încurajarea turismului cultural. Investiția în cultură este o investiție în viitor, întrucât stimulează inovația și creativitatea, elemente esențiale pentru o societate dinamică și adaptabilă. În concluzie, susținerea publică a proiectului pentru construirea unui centru cultural în Tulcea este esențială pentru revitalizarea vieții culturale a orașului și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile. Un astfel de centru ar reprezenta un angajament față de îmbogățirea vieții culturale și sociale a comunității, deschizând noi orizonturi și oferind cetățenilor instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a prospera într-o lume în continuă schimbare.

Nevoia unora dintre angajați de a impune o altă conducere, precum și modalitatea aleasă este incorectă, nedreaptă și nu respectă dreptul la muncă al unei alte persoane. Cristian Lupeș este un dirijor și manager apreciat, iar sub conducerea sa, Filarmonica de Stat Sibiu a devenit mai cunoscută ca niciodată. Cu toate acestea, acum, unii angajați cer ca el să fie demis în mod ilegal. Instituțiile de cultură nu trebuie politizate.

#STOP cercetărilor disciplinare #STOP dezinformării opiniei publice #STOP hărțuire #STOP abuzului psihologic #STOP discriminare sindicaliști #STOP abuzuri in serviciu #DEMISIALUPEȘ