• Cerem respingerea avizului de demolare a vilei Dalas din Constanta
    Pe 17 aprilie 2019 a fost eliberat certificatul de urbanism pentru demolarea vilei Dalas [1], vila proiectata de Anghel Saligny in stil neoromanesc, construita la inceputul anilor 1900, si reprezentativa pentru arhitectura Constantei. Vila a fost de multa vreme parte din peisajul urban al Constantei, si multi constanteni i-au trecut pragul, fie ca si-au petrecut parte din copilarie in gradinita ce si-a avut sediul acolo, sau ca au invatat limba franceza in cadrul Aliantei Franceze. In acea vreme, in cladirea intretinuta si ingrijita, o adevarata bijuterie, se tineau cursuri si evenimente, si era gazduita o frumoasa biblioteca. Dupa retrocedarea din 2006, Alianta Franceza, ce isi avea sediul acolo, a fost somata sa paraseasca imobilul, iar vila a fost lasata in stadiu de degradare pana astazi [2]. Avand in vedere istoria vilei Dalas si reprezentativitatea arhitecturii acesteia pentru Constanta, dar si faptul ca nenumarate alte cladiri istorice ale orasului sunt in stare avansata de degradare, cerem respingerea avizului de demolare si clasarea imobilului ca monument istoric! Altfel, Constanta ar ramane si mai saraca pentru noi si pentru generatiile urmatoare. [1] https://www.uct-media.com/2019/04/vila-dalas-emblematic-imobil-proiectat.html [2] https://www.cugetliber.ro/stiri-actual-o-casa-din-centrul-constantei-construita-de-anghel-saligny-lasata-in-paragina-35703 Credit foto: Constanta de Odinioara www.facebook.com/constantadeodinioara/
    3.748 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Verman Picture
  • Elevii constănțeni cer clădiri de patrimoniu renovate
    Starea profund degradată a clădirilor de patrimoniu din Constanța ne îndepărtează de istoria noastră. De ce trebuie să se piardă istoria odată cu aceste clădiri lăsate în paragină, cu pereții plini de mucegai, tencuiala căzută și indiferența autorităților? Haideți să ne mobilizăm! Să arătăm că noua generație vrea schimbare. Că nu suntem indiferenți la indiferența lor și că suntem o parte activă a societății chiar și fără a avea vârsta pentru a beneficia de dreptul la vot. Clădirile pe care le nominalizăm sunt pline de amintiri din trecut, evocă vremuri glorioase ale Constanței. Dacă nu facem ceva, vom fi ultima generație care va putea să le vadă și să afle care este istoria lor. Dacă le pierdem, vom pierde ușor, ușor trecutul. Poveștile lor vor fi scrise în manuale, iar elevii nu vor avea curiozitatea să afle povestea unor locuri care nu mai există. Poate nu realizăm acum, dar clădirile pe care reușim să le salvăm vor perpetua istoria pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la informații. Nu vrem să le luăm dreptul la cunoaștere. Să dau un exemplu concret: Castelul Reginei Maria din Mamaia. Clădirea, acum în domeniu privat, emană tristețe parcă în toată stațiunea, tristețe alimentată de indiferență și nepăsare. În acest timp, vecinii noștri bulgari reușesc să atragă mii de turiști, inclusiv români, pentru a vizita orașul Balcik cu al său Castel întreținut și arătos. Noi preferăm să vedem clădirile prăbușite? Pe lângă faptul că este o pierdere financiară majoră, deoarece statul ar putea câștiga de pe urma unui castel renovat, este și o rușine să lăsăm să ni se scurgă printre degete o parte din noi, din trecutul și istoria noastră.
    857 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Cristiana Burlibasa
  • Monumentul Revoluției este nedemn. Să-l schimbăm!
    Importanța simbolurilor în viața societății este dovedită. Ele cizelează memoria colectivă și educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranței și lipsei de respect. Declicul petiției a început de la redactarea acestui text, unde sunt mai multe informații: https://revista22.ro/eseu/marina-dumitrescu/rostul-rusinii-noastre Inițiatorii campaniei: Maria Berza Asociația 21 Decembrie Fundația Academia Civică Fundația Culturală Memoria
    486 din 500 Semnături
    Inițiat de Marina Dumitrescu
  • Patrimoniu istoric în pericol! Salvează fosta Fabrică de Tricotaje, clădire-monument
    Odată cu pierderea patrimoniului istoric, pierdem și identitatea Iașului! Clădirile-monument, cele care spun povestea orașului, care-i sporesc atractivitatea și creează o atmosferă primitoare în spațiul public sunt conservate ca parte din strategiile turistice și de ridicare a calității vieții în nenumărate orașe, nu doar europene, ci și din țară. Iașul a primit deja lecții dureroase despre pierderea acestor clădiri, lăsate să se auto-demoleze sau chiar „ajutate” să se distrugă mai repede, ca terenurile pe care fuseseră așezate să fie exploatate de proprietarii lor. Hai să dovedim că am învățat lecția și să acționăm la timp, pentru a proteja patrimoniul istoric! Cu cât conservăm mai bine și mai multe clădiri-monument, cu atât putem face mai mulți pași înainte, găsind soluții pentru a le da viață, deschizându-le pentru activitățiile și oamenii din comunitate!
    303 din 400 Semnături
    Inițiat de Asociația CIVICA Picture
  • Fără politicieni pictați in Biserici
    Este important deoarece pe pereții bisericilor trebuiesc pictați doar ingeri și sfinți, nu Politicienii.
    2 din 100 Semnături
    Inițiat de Emil Tarcan Picture
  • Susținem Timbrul de arhitectură și solicităm respingerea PL-x 737/2018!
    Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România
    2.059 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ordinul Arhitecților din România
  • Reabilitarea ansamblului memorial dedicat eroilor revolutiei din Decembrie 1989 - Piata Revolutiei
    Reabilitarea monumentului va fi un semn de adânc respect pentru cei care și-au dat viata în Decembrie 1989 pentru ca noi să fim astăzi liberi și să ne bucurăm de lucruri la care ei nici nu visau. Semnarea petiției este un semn de compasiune pentru rudele și prietenii celor uciși in Decembrie 1989. Pentru că ne pasa și ne doare sangele nevinovat curs in Decembrie 1989. Pentru că romanii sa-și aminteasca de aceasta parte a istoriei lor. Pentru că este un important obiectiv turistic al Bucureștiului. Ultimele informații primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale Am primit de la Ministerul Culturii și Identității Naționale răspunsul cu numărul 1182/12.02.2019, la petiția mea referitoare la apartenența si responsabilitatea reabilitării monumentului "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" din Piața Revoluției Decembrie 1989. În răspuns se menționează următoarele: → in prezent monumentul "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" face parte din domeniul public al statului si este in administrarea Ministerului Culturii si Identității Naționale → Ministerul Culturii a elaborat și promovat in 2018 un proiect de hotărâre a Guvernului pentru trecerea din domeniul public al statului in domeniul public al Primăriei Capitalei. → deoarece au fost modificări in Guvern, in prezent, proiectul de act normativ a reluat circuitul interministerial de avizare Concluzie : Ministerul Culturii ar trebui sa fie forțat sa reabiliteze monumentul si nu sa se ascundă după hârtii. Eroii nu au ezitat, nu au tras de timp si nici nu au practicat circuitul hârtiilor - le suntem datori cu reabilitarea monumentului acum la 30 ani de la revoluție.
    84 din 100 Semnături
    Inițiat de Sanda Maria Tanase
  • Troița înapoi!
    Pe 22 Decembrie 1989, peste 10.000 de bistrițeni s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste. După un marș prin tot orașul, demonstranții au ajuns, în jurul orei 21:00 în Piața Petru Rareș, în fața sediului județenei PCR. Aici s-a scandat împotriva comunismului și a dictatorului, aici s-a cerut libertate pentru poporul român, nu în cimitirul de pe str. Drumul Tărpiului, unde autoritățile au mutat acum troița.
    166 din 200 Semnături
    Inițiat de Adrian Florin Chereji Picture
  • Ajută „Trenu' mic”!
    Glasul Hunedoarei ne atrage atenția că pentru 98 de ani trenul mic a dus şi adus pădurenii la şi de la Hunedoara şi a coborât minereu de fier la combinat. Traseul de vis cu care își delecta călătorii această linie este închis acum de 20 de ani. În 1900, la un an de la demararea lucrărilor la calea ferată cu ecartament îngust, trenul a transportat douăzeci de mii de tone de minereu. 120 de ani mai târziu dorim să fim gazde primitoare pentru turiștii care doresc să viziteze zona. Proiectul acesta este fundamental pentru dezvoltarea turistică a zonei Hunedoarei, considerând potențialul turistic uriaș al acesteia dar și din punct de vedere istoric, fiind prima de acest tip din România. Mocănița de la Hunedoara ar putea lega obiective precum Castelul Corvinilor (Huniazilor), Furnalul de la Govajdia (monument istoric de arhitectură industrială după legea nr. 5 din 6 Martie 2000, care acum se află în paragină), dar și alte atracții naturale. Biserica de la Ghelari și lacul Cinciș sunt alte câteva obiective turistice ușor de vizitat, plecând în drumeție cu „trenul mic”. În octombrie 2017, Bogdan Tomoioagă, secretar de stat în Ministerul Turismului, care cunoaşte foarte bine potenţialul turistic al mocăniței de la Vișeu, i-ar fi spus președintelui Consiliului Județean, Mircea Bobora: „Domnule preşedinte, două probleme aveţi de rezolvat: 1 – regimul juridic al terenului, 2 – proiectul cu care să veniţi la Ministerul Turismului şi să-l includem în master-planul investiţiilor pe turism”. Și noi ne dorim ca acest proiect să fie realizat!
    597 din 600 Semnături
    Inițiat de Simona Bozesan Picture
  • Vrem readucerea IMEDIATA a statuii Tinerete, inapoi pe b-dul Obregia din Bucuresti.
    Statuia „Tinerețe” a fost realizată de sculptorița Gabriela Manole-Adoc acum 43 de ani, în anul 1975. A fost așezată în cartierul Berceni pe mijocul bulevardului A. Obregia, în dreptul fostului cinematograf Cultural. Vineri, 20 iulie 2018, primăria Sectorului 4 a demolat cu picamerul această statuie SIMBOL al cartierului Berceni. Nu s-a luat atunci nicio măsura de protejare a monumentului. Aceasta a căzul la sol fără nicio protecție. Datorită impactului violent, toată partea de sus a statuii a fost îngropată în sol. Nu știm în acest moment care este starea statuii în urma acestui impact violent. Locul de păstrare de asemenea este necunoscut. Însă știm că este în custodia primăriei. De aceea dorim ca acest simbol al cartierului Berceni să revină la locul său! Semnează și tu dacă dorești ca statuia „Tinerețe” să revină în Berceni. https://c1.staticflickr.com/1/836/42724190635_afe6a3dc3f_b.jpg
    1.051 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Bucurestiul ENERVANT
  • Oprim demolarea/strămutarea unei Biserici monument istoric din Alba Iulia
    Din intențiile făcute publice de către noul preot paroh rezultă că se fac demersuri pentru strămutarea bisericii în vederea construirii uneia noi, „zidite”. Asta în ciuda faptului că biserica actuală a fost pictată de o ucenică a părintelui Arsenie Boca. Acest lăcaș a primit mii de credincioși de la începutul anilor 1990, când a fost adusă din satul Brezeşti din munţii Apuseni, fiind iubită și vizitată și în prezent de alte sute de credincioși. Dincolo de folosul spiritual pe care îl aduce în mijlocul comunității din care facem parte, dincolo de bucuria pe care ne-o dă tuturor parohienilor trecerea pragului acestei oaze de liniște și spiritualitate, dincolo de evidentele costuri ale ridicării unei noi biserici (pe care tot noi, parohienii, le vom suporta), vă învederăm un aspect de legalitate asupra căruia se intenționează a se trece fără niciun fel de probleme, fără niciun fel de preocupare sau teamă de repercusiuni. Astfel, potrivit art. 4 alin. 10 din Legea nr. 422/2001, privind protecția monumentelor istorice, se poate proceda la strămutarea acestora doar „în cazuri extreme” și în vederea protejării acestora. Față de situația mai sus expusă, în cazul de față nu se întrevede nici măcar de departe vreo necesitate extremă de protecție a monumentului istoric care este biserica noastră, de natură să reclame strămutarea acesteia. Vă amintim și de efortul susținut și considerabil făcut pentru a face cunoscută în România și în afara granițelor restaurarea unor monumente istorice de o valoare inestimabilă din muncipiul nostru, care astăzi atrag zeci de mii de turişti. Nu dorim ca acest monument să fie înlăturat din Lista patrimoniului cultural al micii noastre comunități. Această petiție este o urmare directă a voinței credincioşilor din parohie, care, potrivit statutului BOR, este comunitatea creştinilor ortodocşi (art. 43), adunarea parohială fiind singurul organism care poate adopta hotărârea de demolare/strămutare/zidire a Bisericii (art. 55 alin. 1 lit. e). Vă invităm să semnați petiția şi să salvaţi sanctuarul preţios de spiritualitate care încununează cu liniştea sa mica noastră comunitate!
    1.981 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Ioan Tudor Todoran
  • Salvați Reședința de Vară a Mitropoliților din Sibiu
    Reședința de vară a Mitropoliților Ardealului are valoare arhitecturală, culturală și o însemnătate istorică deosebită pentru Sibiu. Stadiul de degradare avansată în care se află clădirea, situată pe Bulevardul Victoriei, nr. 38, poate duce la distrugerea ei și acest lucru ar duce la o pierdere incalculabilă pentru identitatea orașului.
    175 din 200 Semnături
    Inițiat de Diana Mureșan
← Previous 1 3 4