Într-un climat mediatic dominat de fake news prin canale ca Antena3 sau România TV, postul de știri Digi24 era o ultimă redută TV a libertății de exprimare și adevărului. Conform Paginademedia.ro, Digi24 a decis să renunțe la emisiunea de investigații ”România Furată” în cadrul unor modificări majore și la nivelul conținutului televiziunii, care urmează să aibe un profil mai apropiat de o televiziune generalistă. Acest link te va conduce la articol: https://www.paginademedia.ro/2019/02/s-a-furat-romania-furata?fbclid=IwAR2ZE3gLKEbqcZ7_PoGW4bz54WgDblATeVfxLbxoUo5r2yTUXoyfPmwiMVM

Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România

Reabilitarea monumentului va fi un semn de adânc respect pentru cei care și-au dat viata în Decembrie 1989 pentru ca noi să fim astăzi liberi și să ne bucurăm de lucruri la care ei nici nu visau. Semnarea petiției este un semn de compasiune pentru rudele și prietenii celor uciși in Decembrie 1989. Pentru că ne pasa și ne doare sangele nevinovat curs in Decembrie 1989. Pentru că romanii sa-și aminteasca de aceasta parte a istoriei lor. Pentru că este un important obiectiv turistic al Bucureștiului. Ultimele informații primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale Am primit de la Ministerul Culturii și Identității Naționale răspunsul cu numărul 1182/12.02.2019, la petiția mea referitoare la apartenența si responsabilitatea reabilitării monumentului "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" din Piața Revoluției Decembrie 1989. În răspuns se menționează următoarele: → in prezent monumentul "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" face parte din domeniul public al statului si este in administrarea Ministerului Culturii si Identității Naționale → Ministerul Culturii a elaborat și promovat in 2018 un proiect de hotărâre a Guvernului pentru trecerea din domeniul public al statului in domeniul public al Primăriei Capitalei. → deoarece au fost modificări in Guvern, in prezent, proiectul de act normativ a reluat circuitul interministerial de avizare Concluzie : Ministerul Culturii ar trebui sa fie forțat sa reabiliteze monumentul si nu sa se ascundă după hârtii. Eroii nu au ezitat, nu au tras de timp si nici nu au practicat circuitul hârtiilor - le suntem datori cu reabilitarea monumentului acum la 30 ani de la revoluție.

Pe 22 Decembrie 1989, peste 10.000 de bistrițeni s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste. După un marș prin tot orașul, demonstranții au ajuns, în jurul orei 21:00 în Piața Petru Rareș, în fața sediului județenei PCR. Aici s-a scandat împotriva comunismului și a dictatorului, aici s-a cerut libertate pentru poporul român, nu în cimitirul de pe str. Drumul Tărpiului, unde autoritățile au mutat acum troița.

Statuia „Tinerețe” a fost realizată de sculptorița Gabriela Manole-Adoc acum 43 de ani, în anul 1975. A fost așezată în cartierul Berceni pe mijocul bulevardului A. Obregia, în dreptul fostului cinematograf Cultural. Vineri, 20 iulie 2018, primăria Sectorului 4 a demolat cu picamerul această statuie SIMBOL al cartierului Berceni. Nu s-a luat atunci nicio măsura de protejare a monumentului. Aceasta a căzul la sol fără nicio protecție. Datorită impactului violent, toată partea de sus a statuii a fost îngropată în sol. Nu știm în acest moment care este starea statuii în urma acestui impact violent. Locul de păstrare de asemenea este necunoscut. Însă știm că este în custodia primăriei. De aceea dorim ca acest simbol al cartierului Berceni să revină la locul său! Semnează și tu dacă dorești ca statuia „Tinerețe” să revină în Berceni. https://c1.staticflickr.com/1/836/42724190635_afe6a3dc3f_b.jpg

Pentru că din acești bani sunt finanțate propaganda, dezinformarea și discursul urii.

Reședința de vară a Mitropoliților Ardealului are valoare arhitecturală, culturală și o însemnătate istorică deosebită pentru Sibiu. Stadiul de degradare avansată în care se află clădirea, situată pe Bulevardul Victoriei, nr. 38, poate duce la distrugerea ei și acest lucru ar duce la o pierdere incalculabilă pentru identitatea orașului.

Este important deoarece din 1960 până în momentul reabilitării nu s-a distrus nici o amforă, dar din momentul în care s-au început lucrările s-au distrus două: una a fost distrusă de un muncitor, iar alta de hoţi căci au dorit să fure suportul metalic. Prin incompetenţă al nostru primar Decebal Fădădău ne distruge ORAȘUL, SĂNĂTATEA, dar şi ISTORIA. Dacă ne sunt aceste lucruri ucise, ce o să ne mai rămână? Un oraș fără istoric şi plin de gunoaie în care nu o să avem pe unde să ne plimbăm cu cei mici, în care nu o să avem unde să parcăm, în care câinii fără stăpân sunt maltrataţi, iar mămicile trebuie să umble printre maşini cu cărucioarele. ESTE IMPORTANT să te alături acestei iniţiative deoarece NE ESTE DISTRUS ORAŞUL, SISTEMATIC. Istoria ne este ucisă, în prezent nu se lucrează, iar în viitor o să vorbim despre decăderea oraşului nostru, deocamdată acesta stagnează din toate punctele de vedere.

Muzeul este rodul muncii de o viata a profesorului Tiberiu Boscaiu impreuna cu elevii sai. Sunt expuse acolo documente de valoare, carti, colectii de ziare si reviste, fotografii inedite, obtinute in timpul unor excursii de informare si documentare organizate de profesorul Boscaiu cu generații de elevi. Muzeul e o valoare nu numai pentru orasul Otelu Rosu, fiind inclus in circuitul national al muzeelor si avand colaborari cu un muzeu din Franta.

Este de datoria noastră să le cerem parlamentarilor să ridice problemele serioase ale CNA în fața conducerii instituției. 66% dintre români se încred în informațiile primite la TV. Părerea și înțelegerea lor despre lume este creionată de postul de televiziune la care se uită. Crevasa de idei și opinii din societatea românească este alimentată de poziția diferitelor televiziuni care îndoctrinează telespectatorii. În contextul în care majoritatea amenzilor sunt acordate pentru încălcarea prevederilor privind informarea corectă și pluralism, cerem un CNA pe bune care să asigure calitatea actului mediatic. CNA este o instituție ineficientă și învechită. Într-o societate pe repede înainte, reacțiile lor întârzie luni întregi. Dezinformările sunt in toi la TV, iar modul în care s-au dezbătut subiecte legate de pandemie ne arată că acestea pot avea chiar efect asupra sănătății românilor. Deși membrii Consiliului ar trebui să se întâlnească ”ori de câte ori este nevoie”, confrom regulamentului lor intern, aceștia se întâlnesc de maxim trei ori pe săptămână pentru vot, dar stau liniștiți căci salariul îl primesc pentru o lună întreagă. Dezinteresul lor se reflectă în dezinteresul politicienilor și al telespectatorilor. Nimeni nu mai crede că știrile ar putea fi obiective, că informațiile sunt adevărate, că dezbaterile pot fi civilizate. CNA se ascunde într-un con de umbră. Rolul lor în societate este însă foarte important. Ei pot pune stop derapajelor mediatice și ne pot asigura un jurnalism TV de calitate.

Dezvaluirile jurnalistului Dragoș Pătraru nu fac decât să confirme odată în plus situația revoltătoare din televiziunea publică: managementul superior încearcă subordonarea politică a politicii editoriale iar jurnaliștii sunt supuși intimidărilor. Rolul televiziunii publice este acela de a informa corect și imparțial publicul nu de a ridica osanale puterii. De aceea cerem demisia directorilor TVR și TVR1!. Realizatorul emisiunii Starea Nației a făcut public un montaj audio-video în care cei mai importanţi oameni din Societatea Română de Televiziune – Doina Gradea (director general TVR) şi Eduard Dârvariu (director TVR 1 şi producător executiv) – îşi exprimă părerea despre instituţia pe care o conduc şi angajaţii ei. Doina Gradea consideră că Dragoş Pătraru are „o atitudine de scandal“, iar pe o jurnalistă care i-a adresat o întrebare incomodă primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, a numit-o „cap de porc“. „Băi, şi se duce reportera noastră, care e o tipă cu cap de porc...Să-mi bag picioarele, că nu poţi să o scoţi pe post.” spune Doina Gradea. Despre jurnaliştii de la Ştirile TVR: „Deci, ce merită ăştia? Pumni în gură! Pumni în gură! Nu mă bag în conţinut, în politica editorială. Da, când sunt derapaje, sunt nevoită, sunt obligată să fac asta. Dar ăştia merită poliţie pe ei, le-am şi spus: trebuia să aduc un şef din afară care să vă taie, că nu meritaţi altceva decât să fiţi tăiaţi!“ Directorul TVR1, Eduard Dârvariu, se plânge că trebuie să-i dea raportul Doinei Gradea şi că nu înţelege care mai e rolul lui. De asemenea, Dârvariu susţine că şefa TVR este speriată pentru că „a văzut o groază de căcaturi care s-au întâmplat aici de-a lungul anilor, şi multe le-am văzut şi eu. Bă, au furat ăştia ca-n codru. Bă, nu ştiu...cred că şi persoanele alea fac parte din TVR, ştii prea bine că jumate dintre ei sunt fraţi, prieteni, rude...“ Despre Comisia de Etică din SRTV, Dârvariu spune: „Mă doare în p**ă de viziunea voastră, sunteţi nişte boi care aţi distrus cu toţii televiziunea asta. Toţi! Îi vezi cu nişte aere pe aici, Comisia de Etică, auzi...“

În 2018, România și-a propus să dedice mai multă atenție istoriei sale, odată cu Anul European al Patrimoniului Cultural și centenarul. Însă practic acest lucru nu se observă deloc. „La confluența dintre trecut și viitor”, cum se dorește a fi sloganul, nu găsim decât clădiri istorice în paragină și dezinteresul autorităților. Suntem norocoși să fi avut un trecut îndelungat, să fim binecuvântați cu personalități marcante și cu arhitectură impresionantă. Bucureștiul însă pare a fi al nimănui. Autoritățile așteaptă răbdătoare ca toată cultura să dispară pentru a împânzi orașul cu blocuri profitabile. Ca bucureșteancă, însă, mi se strânge inima când trec pe lângă clădiri în paragină a căror uși metalice, structuri impresionante și ornamente detaliate ascund o istorie epatantă. Într-o astfel de condiție se află și clădirea de pe Silvestru nr. 50, pe care o dețin. Cu resurse puține dar mult interes am descoperit o istorie în două etape a casei. Pe de o parte sunt memoriile unui distins om de cultură, Victor Eftimiu, sărbătorit atât în România cât și în Albania unde a obținut cel mai distins ordin cultural „Naim Frasferi”. Pe de altă parte este istoria mai recentă a poetului Cezar Ivănescu în a cărui arhivă se găsesc manuscrise, scrisori, diplome, medalii, distincții și documente importante pentru cultura română și pentru istoria ­literaturii române. Am descoperit corespondența sa cu Mircea ­Eliade, Constantin Noica și Marin Preda. Imobilul este important și pentru valoarea arhitecturală dată de vechimea clădirii și de atributele constructive ale secolului XIX: elemente deco­rative, coloane, pictură murală. De asemenea, în interiorul acestor pereți au fost organizate numeroase evenimente culturale precum și evenimente semnificative pentru istoria comunității aromâne din afara granițelor țării, constituind o mărturie a modului în care aceștia s-au integrat și au contribuit la realizarea României Mari și la păstrarea diver­si­tății patrimoniului nostru cultural, mărind sentimentul de apartenență la un spațiu european comun. Dorim să ne plimbăm printr-un oraș care își prețuiește trecutul, a cărei case au pus temeliile culturii moderne? Sau dorim să ne plimbăm printre clădiri S+P+3E? Susține demersul cu semnătura ta și te voi ține la curent cu evoluția demersului meu. https://c1.staticflickr.com/1/976/42127263121_9a63aa7d59_z.jpg -- Mai multe informații: fb: cezar ivanescu; Casa Victor Eftimiu; web: https://casavictoreftimiu.blogspot.ro/?view=snapshot