• Demiterea directorului Direcției pentru Cultură București
    Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.
    704 din 800 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO Picture
  • Scrisoare Deschisă solicitând clasarea de urgență a imobilelor din str. 11 Iunie, nr. 50
    Reluăm sintetic câteva argumente pentru clasare potrivit criteriilor stabilite de Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC 2260/2008 cu modificările și completările ulterioare: art. 8 - vechime: medie. Potrivit planurilor istorice ale Bucureștiului anexate, o parte dintre corpurile de clădire ale incintei au fost construite înainte de 1895-1899, iar cea mai mare a corpurilor sunt realizate în perioada 1899-1911. art. 9 - valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică: medie. Valoarea partiului arhitectural al incintei și construcțiilor rezidă din faptul că acestea exprimă sincer necesitățile industriei care le-a produs, cât și din ilustrarea prin extinderile și modificările construcțiilor survenite de-a lungul timpului a evoluției industriei. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul a aparținut lui Oprea Soare, dacă identitatea se verifică pe parcursul cercetării ulterioare declanșării clasării, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București, important comerciant de cherestea. Astfel, imobilul din Str. 11 Iunie devine important pentru explicarea existenței celui din str. Bordea Poenaru. art. 10 - raritate şi unicitate – medie. Dintre siturile industriale ale Bucureștiului, un număr relativ redus se mai păstrează, cu atât mai mult se impune clasarea în Lista Monumentelor Istorice. art. 11 - valoarea memorial-simbolica – medie. Imobilul din Str. 11 Iunie este legat de activitatea unui important comerciant și o mărturie importantă în explicarea existenței monumentului istoric din str. Bordea Poenaru. In a doua parte a sec. al XX-lea și până în anii 2000, aici a funcționat „Fabrica de de Ciorapi și Tricotaje Apollo”. Imobilul este important in mentalul colectiv contemporan, aici funcționând un important hub cultural, „Fabrica”, unul dintre puținele exemple de bună practică din București în utilizarea spațiilor fost industriale. Această evaluare poate fi aprofundată prin studii de specialitate doar dacă veți demara declanșarea procedurii de clasare. Credem cu tărie că trebuie să salvați aceste clădiri, martori peste timp ai evoluției și transformării orașului și păstrarea lor ca spații destinate activităților sociale, care să faciliteze și să stimuleze interacțiunea vizitatorilor și a rezidenților cu spațiul tematic și între ei, precum și apariția și înflorirea proiectelor comunitare. Poate că drumul de urmat este transformarea zonei Carol-Filaret într-un larg spațiu dedicat științei și tehnicii, un uriaș muzeu în aer liber din categoria eco-muzeelor unde clădirile nu sunt mutate de pe amplasamentele originale, după model francez, o platformă în care vechiul și noul să coexiste și să ofere oamenilor o experiență urbană post-industrială coerentă și în armonie cu nevoile lor sociale, reconciliind trecutul zbuciumat cu asaltul consumerismului post-modernist al prezentului. Vă rugăm să oferiți comunității locale și Ministerului Culturii șansa unui asemenea proiect prin nedistrugerea și prezervarea fondului industrial construit care există în acest moment. Stă în puterea Dvs. să salvați de la distrugere Fabrica Apollo, prin declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență și, în sens mai larg potențialul de reconversie al întregului cartier Carol – Filaret, să fiți un vizionar și un curator al culturii urbane care salvează sufletul orașului și îl redă oamenilor și comunităților care îl iubesc și îl prețuiesc cu adevărat. Vă mulțumim anticipat pentru sprijinul pe care suntem încredințați ca îl veți acorda acestui demers benefic capitalei noastre! Cu stimă, Grupul Civic Carol-Filaret Punctul de vedere enunțat mai sus de către Grupul Civic Carol-Filaret este susținut și de către următoarele organizații, asociații și personalități: Institutul Național al Patrimoniului Filiala București a Ordinului Arhitecților din România Pro Patrimonio Fundația Comunitara București Asociația Pro.Do.Mo Asociația ARCEN Asociația NOD makerspace Asociația La Firul Ierbii Asociația Zeppelin Asociația Kontakt Fundația DALA Fundația Calea Victoriei Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff Asociația Incotroceni Floreasca Civică Rețeaua Civică București Asociația pentru Tranziție Urbană Asociația Legendary Sports Asociația Pure Origins Bike Fm Asociația Locus Asociația IDEILAGRAM Asociația Matka Prof. Dr. Liviu Chelcea, Universitatea București Dr. Gruia Badescu, Universitatea Konstanz Dr. Simina Badica, curator, Casa Istoriei Europene Ioana Popescu, etnolog
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de GRUPUL CIVIC CAROL-FILARET Picture
  • Susținem Dilema Veche
    Susțin că acest lucru este important, pentru că împreună suntem o forță. Este ușor pentru o publicație să își facă cunoscute punctele de vedere, însă acum este rândul nostru, al cititorilor, al ”publicului” să ne facem cunoscut punctul de vedere și sprijinul. Altfel ei nu vor avea cum ști pentru câți din noi sunt importanți. De multe ori schimbările și nedreptățile se succed atât de repede că amorțim, nu mai putem avea o reacție. Cu toate acestea, ce vă cer este să avem o reacție acum și împreună să punem umărul la păstrarea valorilor noastre și a lucrurilor bune care ne definesc ca societate/comunitate. Având sprijinul nostru, poate le va fi mai ușor să găsească cea mai bună metodă de a merge mai departe.
    55 din 100 Semnături
    Inițiat de Alina Dumitrescu
  • Vrem Muzeul Național al Fotografiei la Iași
    La Iași au locuit, în cursul anilor, numeroși fotografi renumiți care au ridicat pasiunile lor la rang de artă. Pornind de la calotipiile din 1852 ale viitorului logofăt Costache Sturdza Scheianul, care ne redau chipul lui Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, ajungem la prodigioasa activitate a lui Nestor Heck, cunoscut și drept „fotograful lui Eminescu” sau „fotograful elitei românești”. Activitatea atelierului său dintre anii 1850 și 1910 legată de Iași este impresionantă; fotografiile sale aveau pe atunci mare căutare, iar tehnicile lui erau fără seamăn, întrucât își făcea singur soluțiile, hârtia sensibilă și plăcile din sticlă. Tuturor portretelor realizate în secolul al XIX-lea personalităților din lumea intelectuală ieșeană, fotografiilor lui Nestor Heck li se alătură și o serie de fotografii realizate în acei ani și pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, el fiind numit astăzi și un pionier al fotografiei medicale românești. Un alt fotograf celebru stabilit la Iași, cu o activitate extrem de cunoscută în epocă, a fost și Bernhard Brand. Între anii 1865 și 1885 el a fost asociat cu Josef Eder, având împreună un studio fotografic cu două sucursale – una la Iași, condusă de însuși Bernhard Brand și una la Lvov, în Ucraina, unde asociatul său ar fi fost mai cunoscut. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Bernhard Brand este Portretul colectiv al membrilor Junimii, realizat în anul 1883. De menționat, tot în perioada anilor 1880, este și fotograful Felix Swiatoniowski, al cărui atelier fotografic era în propria sa casă, situată în Piața Primăriei, cunoscută și drept Piața Sfatului. Ce îl diferenția pe acesta de ceilalți fotografi ai vremii era faptul că Swiatoniowski era fotograful oficial, începând cu anul 1883, al Curții Regale de România. Fotografiile sale sunt ușor de identificat prin faptul că, în perioada 1886 – 1888, obișnuia să le încadreze într-un chenar negru cu roșu, iar mai târziu într-unul colorat alb-roșu. Numărul atelierelor ieșene este mult prea mare pentru a da detalii despre fiecare în parte, dar măcar să pomenim numele lui Gustav A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Lazar Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann. După 1900, printre numele marilor fotografi stabiliți la Iași trebuie amintite aici și Siegmund Packer și Gheorghe Chessler. Primul dintre ei avea sediul atelierului în Casa Kieser. Între anii 1910 și 1928 s-a remarcat prin faptul că realiza fotografii de tip mignon, mărci și cărți poștale folosing pelicule Agfa, Lumier, Veraxs, Mimosa și Kodak. Cel din urmă, Gheoghe Chessler, a fost un fotograf atipic întrucât meseria sa era aceea de ofițer de aviație. Moștenise această pasiune de la tatăl său și, în cele din urmă, și-a deschis chiar un atelier fotografic la Iași, în 1943. El este recunoscut în breaslă prin fotografiile inedite ale Iașului realizate din avion cu orașul acoperit de ape, în iunie 1932, dar și pentru alte imagini realizate de la înălțime cu cele mai importante clădiri ieșene. Ce conțin Colecțiile Agapi? Acestei tradiții fotografice însemnate, care deja justifică de ce înființarea acestui muzeu nu mai trebuie amânată, i alătură și cariera dedicată fotografiei a unui alt mare artist român, stabilit tot la Iași – Ioan Matei Agapi. El este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf, care are astăzi vârsta de 83 de ani. După finalizarea studiilor, Ioan Agapi a început să documenteze pe peliculă fotografică sau cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, acesta are o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături de vechile lui echipamente de filmat. Fotograful, alături de fiica sa, Nora Agapi, care duce mai departe pasiunea tatălui ei, numesc această arhivă impresionantă „Colecțiile Agapi” și menționează că acestea conțin „viața Iașului de-a lungul a cinci decenii – de la uzine și fabrici, la nunți sau înmormântări, sate, tradiții, elemente de etnografie, arhitectură, agricultură, școli, tabere, întâlniri medicale și operații inovatoare”. Acestora li se adaugă, susține Nora Agapi, și înregistrări în timpul manifestărilor și paradelor PCR sau din timpul unor evenimente culturale și politice, banchete sau petreceri însemnate pentru întreaga comunitate locală, și nu numai. Colecției acesteia i se adaugă și mii de negative fotografice păstrate, majoritate realizate de Ioan Agapi începând cu anii 1967. „Multe dintre ele sunt plăci fotografice făcute de tatăl lui, cu imagini de familie din anii 1930, dar și cu imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial”. Fotografiile realizate de membrii familiei sunt completate și de alte cadre fotografice colecționate de aceștia și zeci de aparate fotografice, aparate de filmat și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți și reviste de specialitate. Este de menționat că familia deține toate cutiile originale de filme, hârtie fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea acestor colecții este dată li de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are o poveste scrisă în dreptul fiecăreia. Această impresionantă colecție nu ar trebui ignorată, ci ar trebui transformată într-o bază a unui Muzeu Național al Fotografiei, al cărui loc nu ar putea fi altul, decât Iașul. Multitudinea materialelor artistice adunate, istoriile lor și biografiile celebrilor fotografi care au ridicat meseriile lor la rang de artă trebuie prețuite, păstrate și incluse într-un circuit turistic al Moldovei. Reala lor valoare documentară nu mai trebuie ignorată, pentru că aceasta validează identitatea colectivă a orașului și, așa cum e firesc, continuitatea istorică a unei întregi nații.
    357 din 400 Semnături
    Inițiat de Dan Lungu Picture
  • Solicitam Ministerului Educatiei Nationale introducere orei de Istorie a Religiilor
    Eu sunt Olteanu Cosmin. Sunt teolog, acreditat de Universal Life Church si presedintele Asociatiei THE NEW PAGAN DAWN, organizatie ce lupta pentru reprezentarea vocii celor neauziti, a drepturilor omului, a protectiei patrimoniului cultural romanesc si a libertatii de constiinta si exprimare. Dorim schimbarea din trunchiul comun apartinand invatamantului primar, gimnazial si preuniversitar conform Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011 a obiectului de curs "Religie", cu obiectul "Istoria Religiilor", conform directivelor Uniunii Europene 10963/13 COHOM 117 COPS 231 PESC 698 FREMP 83. Consideram importanta aceasta propunere deoarece: 1. exista un abuz in participarea la ora a elevilor ce nu fac parte din confesiunea respectiva; 2. elevii ce aleg sa nu faca ora de religie sunt deseori discriminati, aparand diferente in tratament intre cei ce participa si cei ce nu participa 3. materia e prezentata dintr-o aura subiectiva, usor manipulativa si distruge caracterul obiectiv al Educatie, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face; 4. prezentarea materiei se face deseori de oamenii de cult si nu de teologi sau profesori de religie nonclerici, ceea ce afecteaza obiectivitatea cursurilor; 5. ora de religie devine deseori un loc de propaganda, unde unii elevi, parte a unor minoritati sunt judecati prin prisma valorilor religioase, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face.
    208 din 300 Semnături
    Inițiat de Cosmin Olteanu Picture
  • Reabilitare Palatul Copiilor, Constanța
    Palatul copiilor din Constanța, cunoscut și sub denumirea de Clubul Elevilor, un complex de 12 hectare lăsat în paragină de statul român, este locul în care generații întregi de copii au învățat electronică, chimie, pictură, au învățat să cânte și să danseze, să joace teatru sau baschet, să înnoate sau să joace tenis, cu alte cuvinte, să-ți descopere pasiunile. Dar de ani buni de zile, Ministerul Educației nu a mai alocat fonduri pentru modernizarea sau cel puțin pentru întreținerea bazei în care copiii constănțenilor desfășurau activități extracuriculare fără ca părinții să fie nevoiți să scoată o groază de bani din buzunare. Terenurile de fotbal sunt invadate de buruieni și pare că mingea nu a mai fost bătută pe aici de o vreme bună, din fosta pistă de karting au rămas doar câteva cauciucuri aruncate alandala iar mesele din piatră, vopsite atent în pătrate albe și negre, pe care micii școlari învățau odată tainele șahului, au fost sfărâmate de timp și nepăsare. Totul pare abandonat iar soluțiile nu vin de nicăieri. De aceea fac un apel, cu ajutorul vostru, la forurile abilitate să ia măsuri pentru reabilitarea Palatului Copiilor.
    4.500 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Carmen Dumitrescu
  • Vrem spațiu pentru Biblioteca „Ionel Teodoreanu” din cartierul Frumoasa, municipiul Iași
    Filiala „Ionel Teodoreanu” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași a fost desființată, începând cu data de 01.08.2019. Aceasa își avea sediul în cartierul Frumoasa, str. Emil Alexandrescu (Dimineții), nr. 13. Bl. 774, 700666 și funcționa într-un spațiu închiriat de la un proprietar privat. Odată cu decizia acestuia de a închiria spațiul spre a fi dat în folosință unei alte persoane, filiala bibliotecii județene a fost închisă, în locul fostului sediu aflându-se acum un atelier de croitorie. Biblioteca din cartierul Frumoasa avea cititori activi domiciliați atât în cartierele Frumoasa și Nicolina, cât și în zonele din afara orașului precum Ciurea sau Mogoșești. Avea un fond de carte de aproximativ 9.000 de volume și era un spațiu ideal de desfășurare a activităților cultural-educative. Conform celor menționate chiar de către reprezentanții bibliotecii județene, dintre activitățile găzduite de filială, cele mai apreciate erau „biblioatelierele de vacanță în care copiii învățau noțiuni noi despre muzică, pictură, origami, teatru, își făceau temele pentru vacanță, împărtășeau unii altora impresii despre lecturile parcurse, ajungând să socializeze direct”. Comunitatea locală nu poate permite desființarea unui asemenea spațiu important pentru cartierul nostru și zonele învecinate. Existența acestei filiale este vitală pentru activitățile culturale, educative și sociale ale noastre și ale copiilor noștri, iar desființarea bibliotecii este atât o pierdere pe care o vom resimți noi, ca cetățeni ai cartierului, cât și întreaga comunitate ieșeană. Noi, ieșenii, cititorii activi ai cartierului Frumoasa, ne dorim ca Biblioteca „Ionel Teodoreanu” să se întoarcă înapoi!
    575 din 600 Semnături
    Inițiat de Florica Moldovanu
  • Retragerea Ordinului național „Steaua României” acordat lui Adrian Năstase
    Pentru ca tinerii să înțeleagă că nu poți fi un bun român, dacă ești dublu condamnat penal! Niciun părinte nu-și crește copiii în cultul furtului, al minciunii, și al escrocheriei! Decât dacă e părinte denaturat!
    5.140 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Iliescu Liviu
  • STOP abuzurilor, stop discriminării! - scrisoare deschisă
    În 2018, am sărbătorit 100 de ani de la unirea tuturor românilor și regăsirea fiecărui cetățean român între granițele unei țări care se angaja să ofere drepturi egale, tratament nediscriminatoriu și libertate. Anul 2019 a retrezit speranța de unitate, deschidere și bună înțelegere între români prin vizita Papei Francisc care ne-a chemat „să mergem împreună” și care a ridicat la cinstea altarelor șapte episcopi greco-catolici, care n-au acceptat niciun moment să-și trădeze credința, n-au tolerat minciuna, teroarea și încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești. La 30 de ani de la căderea dictaturii ceaușiste, persecuția continuă sub toate formele posibile, cu concursul instituțiilor statului. Efectele devastatoare ale decretului-lege 358/1.XII.1948, prin care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică era scoasă în afara legii, cu confiscarea tuturor proprietăților, închiderea reprezentanților săi și persecutarea credincioșilor greco-catolici, nu vor putea fi anulate decât prin emiterea unei legi reparatorii. După 30 de ani de așa-zisă libertate pentru Biserica Română Unită, Greco-Catolică, asaltul confesional, și nu numai, este în continuare prezent (deși peste 90 % din fostele sale biserici nu au fost restituite, împreună cu celelalte proprietăți de drept avute, cu mari eforturi construindu-și altele noi după 1990), cu credincioși încă amenințați și terorizați de reprezentanții cultului majoritar, cu diverse declarații și articole jignitoare, nu de puține ori denigratoare, apărute la televiziune, în presa scrisă sau chiar în instituții publice sau private, precum și în predicile și cuvântările reprezentanților BOR atunci când vine vorba despre Biserica Română Unită și istoria ei. Cerem să se stopeze furtul de identitate, manifestările de corupție spirituală, prin adjudecarea abuzivă și ilicită a personalităților greco-catolice precum episcopul Inochentie Micu Klein, Samuil Micu, Timotei Cipariu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Andrei Mureșanu, Ion Agârbiceanu, cardinal Iuliu Hossu, Simion Bărnuțiu, Iuliu Maniu și mulți alții, a vechilor instituții create de aceștia (vezi școli generale, licee, biserici, reviste, societăți de cultură și emancipare a poporului) și prin monopolizarea manifestărilor culturale sau religioase închinate acestora (dezveliri de busturi, plăci comemorative, expoziții muzeistice, monografii sau biografii, calendare, volume, broșuri aniversare, serbări publice ș.a.m.d.), unde cuvântul greco-catolic a dispărut cu desăvârșire. Solicităm oprirea presiunilor de orice fel asupra reprezentanților minorităților religioase sau a instituțiilor publice, prin răspândire de cărți/broșuri/reviste, prin site-uri, bloguri, conturi de youtube, pagini de social-media falsificatoare, denigratoare sau instigatoare la violență, prin plăci informative/comemorative denigratoare (a se vedea cea de pe Catedrala Ortodoxă − a Încoronării − de la Alba-Iulia sau cele de la intrarea în fostele mănăstiri greco-catolice), ori prin acțiunile de rescriere a istoriei locale sau naționale din partea reprezentanților BOR, prin favorizarea de către instituțiile statului a cultului majoritar și discriminarea celor minoritare. Solicităm sancționarea primarilor sau a reprezentanților instituțiilor statului care se fac vinovați de abuzuri și de nerespectarea dispozițiilor instituțiilor publice superioare (au fost nenumărate cazuri în care s-au dărâmat biserici greco-catolice, deși existau dispoziții de retrocedare). S-a intervenit abuziv asupra structurilor edilitare religioase ce au aparținut Bisericii Române Unite cu intenția de a șterge orice urmă a unui patrimoniu veritabil greco-catolic (dintre cele mai recente cazuri − mănăstirea Nicula, mănăstirea Bixad, Lupșa sau Prislop, precum și vechile biserici-catedrale de la Baia Mare și Gherla sau cele protopopiale de la Bistrița, Năsăud, Beiuș, Făgăraș, Copalnic Mănăștur sau Șimleul Silvaniei). S-au dărâmat vechi biserici de lemmn, s-au distrus voit picturi bisericești de patrimoniu, s-au distrus elemente de arhitectură sau sculpturale, mobilier religios specific de interior. Deși s-au încălcat hotărâri judecătorești, nu au fost trași la răspundere sau judecați cei vinovați. Cerem respectarea libertății religioase garantate de Constituția României, amendarea abuzurilor, a presiunilor de toate felurile, a discriminării religioase directe sau indirecte. Solicităm înființarea unui departament special pentru combaterea discriminării religioase sau cel puțin o mai bună și activă funcționare a celui existent împotriva discriminării, în general, pentru a sancționa agresivitatea verbală sau fizică față de minoritățile religioase, cu amendarea publică a actelor de abuz față de minoritățile religioase, a minciunii și a calomniei îndreptate către acestea, cu tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de grave încălcări ale libertății religioase sau ale dispozițiilor legale date de instanțe judecătorești, indiferent dacă e vorba de reprezentanții instituțiilor de stat sau impunerea de scuze publice în situația persoanelor consacrate sau a celor particulare care se fac vinovate de abuzuri, prin acțiuni directe sau indirecte. Avem încredere că vom găsi deschidere, înțelegere și susținere de la toți acei oameni de bună credință care respectă valorile creștine într-un stat care garantează libertatea și drepturile fiecărei persoane. Grupul de inițiativă civică ACUM
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de Maria Hodiș
  • 7 dezbateri pentru Romania
    Alegatori vor putea decide cine reprezinta cel mai bine Romania.
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Bogdan S
  • Salvarea ultimelor vehicule istorice de transport public electric din Ploiești
    Ambele vehicule au fost păstrate cu acest scop în tot acești ani, așa că nu se înțelege cum s-a ajuns la această decizie, cea de casare, întrucât nu acesta a fost scopul din momentul conservării până în prezent (cel al recondiționării pentru muzeu). În imaginile din link (http://bit.ly/sostramvaie), puteți observa în ce stare au ajuns, în condițiile în care în momentul de față, acestea sunt în proces de casare. Aceeași soartă se pare că o au și vehiculele de intervenții, de asemenea, păstrate în toți acești ani, pentru ca în 2019 să fie casate. Pare logic, nu?! Dorim să înțelegem cum dintr-un vehicul de epocă în care au fost alocați bani cu scopul recondiționării astfel încât să fie expuse ca vagoane restaurant în centrul Municipiului Ploiești s-a ajuns la decizia casării în masă a ultimelor dovezi istorice ale transportului public electric. Atât Forumul TransPloiești, cât și pasionați ai vehiculelor din țară, respectiv Europa, ne dorim înființarea unui muzeu al vehiculelor SC Transport Călători Express SA Ploiești unde aceste vehicule să își revendice locul meritat în istorie. Acest proiect însă nu poate fi realizat dacă vehicule care au făcut istorie în acest municipiu sunt valorificate la fier vechi. Ani la rând, vehicule destinate conservării au fost casate pentru că cel mai probabil deranjau vizual. Acestea nu au beneficiat de vreo recondiționare, respectiv sume investite în ele, deși, încă din 2011, de când activăm ca forum, au fost promisiuni din partea directorilor SC TCE SA, pe atunci RATP Ploiești, că vehiculele vor fi salvate. Avem nevoie de dezvoltarea acestei culturi. Orașe din toată lumea, inclusiv din România, au reușit să restaureze vehiculele lor istorice, chiar să construiască muzee/spații alocate acestora (exemple: Timișoara, Iași, București). Forumul TransPloiești așteaptă cu interes răspunsul autorităților menționate în prima pagină cu privire la: 1. Conservarea vehiculelor menționate mai sus (tramvaiele Lohner și V3A-97M-Faur); 2. Construirea unui muzeu de vehicule al SC TCE SA. Cu stimă, Cătălin-George Constantin Fondator TransPloiești
    316 din 400 Semnături
    Inițiat de Catalin-George Constantin
  • Viitorul Muzeului Antipa este în pericol
    Atunci când intri în Muzeul Antipa, pășești într-o instituție deschisă publicului de 185 de ani. Clădirea sa actuală, este cel mai vechi imobil în Piața Victoriei, fiind una dintre emblemele arhitecturale ale Bucureștiului. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de piese și peste 300.000 de vizitatori în anul 2018, Muzeul Antipa este unul dintre cele mai iubite și vizitate din București și din țară. În același timp, datorită dezvoltării colecțiilor și diversificării activităților din ultimii 110 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor științifice în continuă creștere și de spații adecvate pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură. Această situație a făcut ca de-a lungul timpului, din anul 1911 și până în prezent, să existe diferite propuneri de extindere a clădirii muzeului, în singurul spațiu pe care acesta îl are la dispoziție, respectiv curtea sa. Păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță capitală, fiind practic garantul existenței și dezvoltării viitoare a Muzeului Antipa. Muzeul Antipa este un simbol național, fiind atât o instituție educativă, cât și un centru cultural, urban și civic. Este momentul să ne arătăm solidaritatea față de spațiul pe care cu toții l-am vizitat ca și copii și în care, cu mic cu mare, învățăm să ne îndrăgostim de natură. Îi încurajăm pe toți cei pe care îi leagă amintiri frumoase de Muzeul Antipa, pe cei care îl vizitează cu drag sau pe cei care cred în misiunea acestei instituții, să semneze petiția.
    11.910 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Razvan Popescu