1. Strict ştiinţific (fără niciun fel de părtinire, “evaluativ”) vorbind, Roşia Montană merită pe deplin statutul de sit protejat UNESCO. Tocmai excelenţa (care, în cazul minelor romane, merge până la unicitate, a) patrimoniului cultural al localităţii i-a făcut până acum pe politicieni să apeleze la decizii discreţionare pentru a apăra interesele companiei miniere: ei sunt conştienţi că, dacă Roşia Montană ajunge să fie luată în discuţie, onest, de către experţi internaţionali neimplicaţi în disputele de putere din România, în vederea înscrierii în patrimoniul cultural universal, ea va căpăta, fără nicio îndoială, statutul, nivelul de protecţie, şansele de dezvoltare comunitară pe care le merită. 2. USR (Uniunea Salvaţi România) îşi datorează însăşi existenţa, ca forţă civică şi abia ulterior politică, mişcărilor de stradă dedicate Roşiei Montane, în principal în toamna lui 2013 – primele demonstraţii publice, după foarte mulţi ani de amorţire totală a societăţii civile, care au repus România pe harta interesului şi a activismului cetăţenesc pentru democraţie. Valoarea simbolică a cauzei Roşiei Montane ar trebui să reprezinte, fără nuanţe sau ezitări, fără prefăcătorie şi politicianism, un punct de ancoraj pentru orice membru al USRPLUS – şi cu atât mai mult pentru conducerea/ decidenţii partidului. 3. PNL nu trădează pentru prima oară cauza Roşiei Montane; dimpotrivă, dezvoltarea abuzivă din trecut a companiei miniere, planurile ei de a pune în aplicare un proiect care încalcă nenumărate legi şi regulamente de protecţie româneşti, distrugerea deliberată a localităţii şi şantajul economic asupra comunităţii locale (prin impunerea unui statut “monoindustrial”) nu ar fi fost posibile fără complicitatea, în formă continuată, a politicienilor locali – cei de la care, de altfel, pleacă în mod explicit şi actuala solicitare adresată premierului Cîţu. Ca membru al USL, Partidul Naţional-Liberal a participat, de altfel, la elaborarea celui mai odios proiect legislativ din istoria postrevoluţionară a României – a legii care încălca/ modifica numeroase alte legi în folosul unui operator industrial privat, Legea Specială a Roşiei Montane (ulterior reintrodusă în procesul parlamentar ca modificare a Legii Minelor – şi aceasta respinsă, în cele din urmă, tot din cauza presiunii civice). De altfel, actualul argument principal al premierului Cîţu – că înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO ar periclita şansele României în actualul arbitraj internaţional – reia, fără modificări de esenţă, o grosolană dezinformare a fostului premier USL, Victor Viorel Ponta. Domnule Dan Barna, domnule Dacian Cioloş, participarea la Putere şi la guvernare presupune întotdeauna negociere şi compromis; dar acestea nu pot merge până la negarea completă a adevărului factual (valoarea sitului Roşia Montană în sine), până la falsificarea brutală a logicii juridice (nimeni şi nimic nu poate obliga România să-şi încalce sau modifice propria legislaţie de protecţie culturală sau ecologică, adaptându-se intereselor unui operator privat), până – şi acest aspect este extrem de relevant pentru USRPLUS – la abandonarea valorilor şi asumărilor primare de la care forţele politice care au încercat, în ultimul deceniu, revirimentul democratic al României s-au revendicat. Pentru USR, abandonarea/ trădarea cauzei Roşia Montană ar reprezenta un act public de autonegare, o sinucidere politică. "Roşia Montană e România", obişnuiam cu toţii să spunem în toamna “fierbinte” a lui 2013 – şi acesta nu era un slogan sentimental, ci mai degrabă constatarea lucidă a faptului că modul în care societatea politică românească va soluţiona chestiunea acestei localităţi va reprezenta proba clară a funcţionalităţii sau, dimpotrivă, a disoluţiei democraţiei româneşti. Iată că, un deceniu mai târziu, vă aflaţi în poziţia de a răspunde concret, fără echivoc, la întrebarea / provocările esenţiale pe care acest loc cu totul special din Apuseni le ridică în faţa ţării şi a naţiunii noastre privite în întregul (şi integritatea) lor.

Eliminarea adresei din cartile romanesti de identitate va ajuta mult dezvoltarea unei Romanii moderne! Calitatea de Cetatean Roman NU trebuie corelata cu un domiciliu fix. Mai ales in contextul in care 5 milioane de romani din diaspora si alte milioane din tara nu locuiesc fizic la adresele din buletin.

București – șapte orașe într‐unul singur Bucureștiul este singura capitală europeană care are șapte primari aleși prin vot direct și șapte bugete anuale. Capitala are șase primării de sector plus Primăria Generală, fiecare cu bugete, aparate administrative și instituţii subordonate proprii. Primăria Capitalei nu coordonează activitatea sectoarelor și, de cele mai multe ori, nici măcar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenţa la același partid facilitează uneori comunicarea între decidenţi însă, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie și libertate la abordări diferite de administrare și dezvoltare. Multe dintre problemele orașului vin (așadar) din suprapunerea responsabilităţilor și din neclarităţile, impreciziile și confuziile pe care le generează sistematic actuala împărţire administrativă. Centrul fragmentat între sectoare Modelul sectoarelor delimitează zone mari și neuniforme din punct de vedere al dezvoltării urbane și sociale, ignorând modelul organic de creștere și formare a orașului. Cel mai bun exemplu în acest sens este zona centrală a Bucureștiului, care este astăzi împărţită administrativ între mai multe sectoare. Acest lucru îngreunează gestionarea optimă a serviciilor oferite de autorităţile publice și face imposibilă o planificare urbană coerentă în vederea conservării valorilor arhitecturale și culturale ale orașului.

De ce este important? Imaginează-ți că ești angajat și vrei să verifici situația contractului tău de muncă cu angajatorul tău. Sau cu angajatorii din trecut. Vrei să afli dacă ți s-au plătit contribuțiile, vrei să afli dacă încă ești angajat cu normă întreagă sau pur și simplu să te asiguri că totul este în regulă. Dacă ar exista o platformă integrată special concepută pentru acest serviciu, așa cum este în Regatul Unit al Marii Britanii și în alte țări europene, ai putea face asta din fața unui computer. Însă, uite care sunt pașii pentru acest demers, în România: 1. Mergi la ITM – Depui cerere pentru perioada pe care dorești să o verifici, iar ulterior o să primești datele despre contractul/le cerute 2. Apoi, mergi la CNPP – Depui cerere pentru generarea unui cont prin care tu, angajatul, poați vedea contribuțiile pe care le-a plătit angajatorul pentru tine, către Casa de Pensii 3. Mergi la ANAF – Depui cerere pentru crearea contului prin care tu, angajatul, poți vedea venitul inregistrat Fiecare dintre aceste ”drumuri” la cele 3 instituții mai sus menționate nu ”costă” doar timp, ci și bani, energie sau chiar, în contextul pandemic în care ne aflăm, crește riscul infectării cu covid-19. Realitatea face ca, în această pandemie, și nu numai, mulți angajați din diverse industrii nu au știut sau încă nu știu, în ce stadiu se afla contractul lor de muncă. Fără să parcurgă tot acest traseu obositor, angajații nu știu dacă au ieșit din șomaj tehnic, dacă angajatorul a plătit contribuțiile, dacă contractul lor semnat la început este în continuare respectat de către angajator. De aceea, realizarea unei platforme comune pentru toate instituțiile ar fi un lucru benefic pentru toți angajații și chiar pentru piața muncii în sine care, odată ce angajații vor avea acces la aceste date, va deveni mai stabilă. Totodată, o astfel de platformă va fi utila inclusiv angajaților instituțiilor mai sus menționate, deoarece orice angajat poate să sesizeze către instituția în cauză eventuale abateri de la condițiile contractuale, iar astfel cei în cauză să fie somați/penalizați. În Regatul Unit al Marii Britanii există o astfel de platforma numită ”HM Revenue & Customs”, foarte utilă pentru angajați, o platformă care oferă acestora o siguranță în câmpul muncii. Deoarece suntem în anul 2021, iar în planul de guvernare una dintre principalele teme de discuție este digitalizarea României, o astfel de platformă integrată ar aduce un enorm beneficiu angajaților și întregii piețe a muncii românești.

In mainile gresite aceasta putere poate compromite integritatea unei institutii, functia ei, independenta, activitatea. Cetateanul de rand are nevoie de oameni competenti care pot demonstra capacitatea de a isi exercita functia, numirea politica nu confera aceasta demonstratie si nici nu confera certitudinea faptului ca institutia nu va avea de suferit prin numirea politica a unei persoane intr-o functie cheie, de cele mai multe ori functia fiind de conducere, functie care necesita cunostinte vaste in domeniul de activitate si care in mainile gresite se poate rasfrange intr-o institutie care sa nu fie 100% operationala. https://www.youtube.com/watch?v=xFIlSWhMYcE&ab_channel=Recorder

În criza actuală, un profesionist neimplicat în bătălia pentru putere este omul cel mai nimerit pentru a conduce acest minister-cheie. Deciziile orientate nu după ştiinţă, date, cifre şi raţiune, ci după interesele de moment ale oamenilor politici sunt cele care ne-au adus în situaţia-limită actuală. Soluţia este revenirea la profesionalism.

În urmă cu câteva saptamâni prim ministrul Cîțu a promis ca va lua masuri pentru ca statul sa nu mai incaseze ilegal contributia pentru sindicate, de la cei care nu au facut cerere de adeziune la sindicat. Acum sindicatele au tăcut, iar premierul nu își mai amintește ce a declarat. Tuturor angajaților din sistemul de stat li se oprește lunar o contribuție obligatorie pentru sindicat, chiar dacă nu sunt membri de sindicat ! Această practica ilegala si imorala este justificată printr-o măsură de pe vremea lui Ion Iliescu, așa numitul Contract cadru național care a introdus această măsură aberantă, dar acel Contract a expirat de ani de zile. Este similar situației de la Metrorex, o practică ilegală și abuzivă. Doar Funeriu a oprita această colectare pentru cei din învățământ, scurta perioadă în care a fost ministru al Educației, dar guvernul Ponta a reintrodus imediat acest bir. Colectarea acestei taxe este ilegală, Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel Timișoara au declarat această practică ilegală în 2 procese intentate de medici de la spitale din județele respective. Domnul prim ministru vorbește acum de onoare, dar poate exista onoare fără a-și onora propriile promisiuni ? Domnule prim ministru, corectați această ilegalitate, această anomalie, statul funcționează ca un recuperator pentru Sindicate. Stă în pixul dumneavoastră domnule Cîțu rezolvarea problemei și respectarea propriei promisiuni.

Fără aceste modificări aduse legii pentru protecția persoanelor cu handicap, persoanele cu diabet sunt condamnate la o viață de mizerie și la dizgrație. Odată cu trecerea timpului devenim paria societății dacă nu putem munci și nici nu putem să ne asigurăm medicamentația și traiul zilnic. DACĂ NU NE VOM UNI VOM FI CĂLCAȚI ÎN PICIOARE AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ACUM. Eu personal m-am saturat să tot mint si să mă ascund, să îmi fie rușine de boala mea!

Fenomenul "fake news" este scăpat de sub control, generând un val de proteste în toată țara, proteste care au avut loc inclusiv în incinta spitalelor din Bacău și Galați.

Aducem aminte că România este membră ONU iar la 28 Iulie 2010, prin Rezoluția 64/292, Adunarea Generală a ONU a recunoscut în mod explicit dreptul omului la apă și canalizare și a fost recunoscut faptul că apa potabilă curată și canalizarea sunt esențiale pentru realizarea tuturor drepturilor omului. Rezoluția solicită statelor și organizațiilor internaționale să furnizeze resurse financiare, să contribuie la consolidarea capacităților și la transferul de tehnologie pentru a ajuta țările, în special țările în curs de dezvoltare, să furnizeze apă potabilă și canalizare sigură, curată, accesibilă pentru toți. In prezent, la nivel național avem legea 458/2002*republicată care reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII OAMENILOR, împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă, DAR CU TOATE ACESTEA, DIN CAUZA POLUĂRII, LIPSEI DE INFORMAȚII ȘI A CORUPȚIEI DINTRE INSTITUȚII, cetătenii au fost și vor fi îmbolnăviți din cauza apei contaminate. În mediul rural, mulți oameni nu își permit să cumpere apă îmbuteliată, care și acest fapt duce la o poluare masivă de plastic. În prezent, românii au ales să consume tot mai multă apă îmbuteliată, înregistrând o creștere a acestui consum de aproximativ 30% în 5 ani, de la 69 litri/cap locuitor în 2012, la 90 de litri/cap locuitor în 2017. România este încă în urma obiectivelor Tratatului de Aderare la UE privind acoperirea națională cu servicii de apă și tratarea apelor uzate. În prezent, rata de conectare la servicii de apă este în jur de 70% iar la servicii de canalizare în jur de 53% fiind cele mai scăzute dintre țarile UE atât pentru apa potabilă, cât și pentru canalizare. Dacă autoritățile publice generale cunosc situația în care cetațenii sunt orăviți, încet dar sigur, în fiecare zi cu o apă plină de nitrați, nitriți și bacterii, atunci voit, participă la un atentat la sănătatea publică iar acest lucru este inadmisibil!!! Cetățenilor trebuie să li se ofere periodic toate informațiile despre apa pe care o consumă, să aibă dreptul de a o verifica în mod gratuit, odată pe an iar dacă aceasta este neconformă, să li se ofere din partea primariilor în mod gratuit posibilitatea de a instala filtre de apă în locuințe. Acest lucru este la fel de important și pentru școlile din România, acolo unde copiii noștri nu au poibilitatea de a consuma o apă potabilă de calitate. În anul 2021, cu toata tenhonogia și posibilitațiile de care dispunem, este de neacceptat ca cetățenii, atât din mediul rural cât și urban, să nu aibă posibilitatea de a consuma în mod gratuit apă potabilă de calitate. APA ESTE SURSA VIETII! ESTE UN BUN PUBLIC ȘI NU O MARFĂ!

Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770

În prezent, un pacient sau succesorii unei persoane decedate despre care consideră că a fost victima unui caz de malpraxis pot să se adreseze Comisiei de disciplină și monitorizare a malpraxisului. Cazul reclamantului este preluat și analizat de către Comisie doar după achitarea, în termen de doar 5 zile lucrătoare, a unui onorariu stabilit după criterii proprii și care depășește de obicei câteva mii de lei. Din cauza acestor costuri foarte mari și a termenului extrem de scurt de plată, foarte mulți pacienți nici nu mai reușesc să înainteze vreo reclamație către comisie și multe nedreptăți ajung astfel să nu fie sancționate. Aceste reguli sunt stipulate în cadrul a două ordine aprobate de Ministerul Sănătății în 2006. În Ordinul nr 1398/2006 se menționează: (Art 2, alineatul 2) „Comisia stabileşte onorariul care trebuie achitat de partea interesată”, (Art. 4) „preşedintele comisiei îi pune în vedere (persoanei care a făcut sesizarea) să achite onorariul stabilit în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia și (Art. 8) că „în situaţia în care partea interesată nu face dovada achitării onorariului potrivit prevederilor art. 6, comisia are dreptul să respingă sesizarea.”. De asemenea, în Ordinul 1356/2006 se menționează onorariile pentru serviciile prestate de către experții medicali, care pornesc de la 700 lei, pentru asistenți medicali sau moașe, și pot ajunge până la 4000 lei pentru un conferențiar. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor suspectate de malpraxis este nevoie de expertiza mai multor specialiști și că numărul și nivelul lor de implicare rămâne strict la latitudinea Comisiei (în lege nu există un sistem transparent și detaliat cu criteriile de stabilire a onorariilor), costurile unei astfel de expertize pot ajunge, cu ușurință la câteva mii de lei. Sunt costuri pe care majoritatea românilor nu și le permit. În anul 2020, salariul mediu net în România a fost de 3.342 de lei (conform Ziarul Financiar ), iar salariul minim se află mult mai jos, la 1.386 de lei (conform Ziarul Financiar ). Toți pacienții ar trebui să aibă acces egal la investigarea și sancționarea unui caz de malpraxis, în mod nediscriminat, iar statul ar trebui să le asigure aceste drepturi, indiferent de posibilitățile materiale. Doar reformând sistemul actual de plată a onorariilor către Comisia de disciplină și monitorizare a malpraxisului medical se poate schimba acest lucru. Ne dorim acordarea unor scutiri la plată pentru cei cu venituri mici sau ajutoare publice pentru onorariile experților chemați să se pronunțe în astfel de cazuri, iar termenul de plată să fie unul rezonabil, de 30 de zile lucrătoare. Semnează și tu petiția și distribui-o și cunoscuților. Oricare dintre noi poate fi o victimă a acestui sistem, dar împreună putem să-l schimbăm. Cu cât vom strânge mai multe semnături, cu atât vom avea mai multe șanse să convingem Ministerul Sănătății să ia în calcul transformarea pe care ne-o dorim. Surse pentru verificarea datelor: Lege5.ro, "Ordinul nr 1356/2006 privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de catre expertii medicali", Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 929 din 16 noiembrie 2006; ZiarulFinanciar.ro, „ Salariul mediu net a ajuns la 3.343 lei (686 euro) în octombrie 2020, în creştere cu 7,3%. Cele mai mari salarii au fost cele ale angajaţilor din IT&C, ale celor din extracţia petrolului brut şi ale celor din fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului”, 14.12.2020; ZiarulFinanciar.ro, Salariul minim pe economie a fost majorat cu 3%, până la 2.300 de lei brut. Cum se va vedea această creştere în economie?”, 15.01.2021.