Semnarea acestei petiții este un mesaj clar: România nu vrea să se întoarcă la politică de culise și influențe. Opozitia isi doreste un premier ușor de controlat, care să apere interese de partid, nu interesul public. Asta înseamnă revenirea la sinecuri, blocaje și reforme oprite. Ilie Bolojan este asociat cu exact opusul: reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și administrație eficientă. România are nevoie de un premier care ia decizii pentru cetățeni, nu pentru grupuri de interese. Semnând această petiție, transmiți un mesaj simplu: • vrem reforme, nu control politic • vrem competență, nu influență • vrem un stat care funcționează Nu este despre un nume. Este despre direcția României. 

Sunt multe persoane care vor sa se facă auzite, iar votul lor sa conteze, nu votul jocurilor politice

Este o altǎ formǎ de risipǎ a banului public, într-o perioadǎ in care România trebuie sa drămuiască fiecare leu.

  Dacă și tu crezi că 60 de miliarde de lei merită explicații, semnează și distribuie această petiție.  Pentru prezentul nostru.  Pentru viitorul României. 

Participarea la Consiliu, în orice formă, validează liderii autocrați și politicile lor, nenumărate dintre acestea violând drepturile omului, poziție cu care România nu este compatibilă și nu ar trebui să se asocieze. Mai mult, participarea la Consiliu nu a fist pusă în dezbatere publică și a fost decisă fără aprobarea publicului și într-un mod netransparent. În cele din urmă, participarea României i-ar submina legitimitatea internațională și europeană, având în vedere cele de mai sus și refuzul marii majorități a statelor europene de a încheia relații cu organizația.

Această problemă este extrem de importantă deoarece afectează direct drepturile a zeci de mii de persoane care au muncit ani de zile în condiții deosebite sau speciale, cu riscuri ridicate pentru sănătate și viață. Legea nr. 360/2023 recunoaște explicit aceste eforturi și stabilește că perioadele suplimentare acordate constituie stagiu de cotizare în condiții normale, fiind luate în calcul la stabilirea pensiei. Prin HG nr. 181/2024, aceste perioade sunt declarate „necontributive”, ceea ce contrazice legea și duce, în mod nedrept, la diminuarea punctajului și a cuantumului pensiei. În practică, pensionarii sunt penalizați exact pentru munca grea pe care statul a promis că o va recompensa. Este grav ca un act administrativ inferior legii să restrângă drepturi stabilite de Parlament, încălcând principiile securității juridice, egalității de tratament și încrederii cetățenilor în stat. Dacă această situație nu este corectată, se creează un precedent periculos prin care drepturi câștigate legal pot fi anulate prin hotărâri de guvern. Corectarea HG 181/2024 este urgentă pentru a asigura aplicarea unitară și corectă a Legii 360/2023, pentru a preveni scăderi nejustificate ale pensiilor și pentru a face dreptate celor care au muncit în condiții grele și au contribuit corect la sistemul public de pensii.

  E important pentru că aici nu vorbim doar despre o persoană sau un scandal, ci despre regula de bază care ține un sistem în picioare: în spital, oamenii sunt egali, iar prioritatea o dă urgența medicală — nu funcția.  Când un politician sau un demnitar e perceput că poate „intra înainte”, se întâmplă câteva lucruri grave:  • Se rupe încrederea în spitale și în stat. Oamenii ajung să creadă că nu contează cât de rău îți e, contează „pe cine cunoști”. • Se umilește pacientul care așteaptă ore întregi. Pentru cine stă cu durere, cu un copil bolnav sau cu un părinte în suferință, ideea de „privilegiu” e o palmă. • Se creează o cultură a abuzului. Dacă azi trece nepedepsit, mâine devine „normal” și se repetă. Iar după aceea nu mai e excepție, e sistem. • Se pune presiune pe personalul medical. Medicii și asistentele ajung prinși între reguli și influențe, iar asta distruge ordinea în UPU. • Se riscă vieți. La Urgențe, fiecare minut contează. Orice „sărit rândul” poate însemna întârzierea unui caz real. De asta petiția e importantă: nu e despre răzbunare, e despre un semnal public că privilegiile nu au ce căuta în spitale. Cerem demiterea prefectei pentru că funcția ei trebuie să însemne respect, echilibru și legalitate. Dacă un astfel de episod rămâne fără consecințe, mesajul devine: „se poate”. Semnează dacă vrei o Românie în care: la spital intră primul cine are nevoie, nu cine are putere.  

  Pentru echitate în societate Fără reguli clare în salarizarea publică, anumite funcții primesc venituri disproporționate, în timp ce alții, cu aceleași responsabilități sau mai mari, primesc mult mai puțin. Această situație creează nemulțumire și inechitate socială.   Pentru responsabilitate și sustenabilitate bugetară Cheltuielile cu salariile și sporurile necontrolate pun presiune pe buget, cresc riscul de deficit și limitează investițiile în educație, sănătate sau infrastructură.   Pentru viitorul nostru O Constituție care stabilește principii clare privind salariile și sporurile în sectorul public va proteja viitoarele generații de dezechilibre și abuzuri.       Pentru încrederea în instituții Când cetățenii văd că regulile sunt clare și aplicate corect, încrederea în stat și în instituțiile publice crește, iar sistemul devine mai transparent și mai stabil.   

 O inițiativă legislativă care cere răspundere personală, stabilită de instanță, pentru procese-verbale contravenționale anulate definitiv ca abuzive pentru ca in prezent anumiti agenti comit abuz si te trimit sa contesti fara sa aiba nici o responsabilitate pentru procesul verbal initiat, asta oferindu-le libertatea de a continua sa comita abuzuri nestingheriti.

Acest lucru este important pentru că Ziua Națională trebuie să rămână un moment solemn dedicat exclusiv structurilor militare și celor care apără România. Prezența instituțiilor civile, cum este poliția locală, creează confuzie și denaturează sensul paradei. Prin această petiție, cetățenii își exercită dreptul legal de a semnala probleme și de a cere respectarea rolurilor instituțiilor publice, contribuind la transparență, responsabilitate și ordine instituțională. Este esențial ca fiecare instituție să-și respecte atribuțiile, pentru ca sărbătorile naționale să reflecte adevăratul spirit al legii și al tradiției. 

  De ce? În 10 puncte simple:  1. Creșterea bruscă a taxelor ne scufundă.  Așa cum „gâsca nu trebuie jumulită excesiv”, și firmele au o limită. Impozitele prea mari ne lasă fără resurse.  2. Taxele ridicate descurajează investițiile.  Investitorii – mai ales românii – nu mai pot planifica afaceri stabile într-un regim fiscal schimbat de 3 ori în 8 ani.  3. Afectează firmele corecte, nu pe cele „fantomă”.  Antreprenorii care plătesc tot sunt taxați tot mai mult, în timp ce zona gri și neagră rămâne aproape neatinsă.  4. Statul crede că va încasa mai mult, dar realitatea este exact opusul.  Taxarea excesivă taie motivația de conformare și împinge antreprenorii să își reducă distribuirea profiturilor sau să caute soluții legale de optimizare. Rezultatul? Statul colectează mai puțini bani reali, nu mai mulți – fenomen explicat de teoria economică a „Laffer Curve” (efectul Laffer), care arată cum taxarea exagerată reduce drastic veniturile bugetare.  5. Decapitalizează firmele românești.  Antreprenorii vor scoate dividende înainte de mărirea taxei, iar firmele rămân fără bani pentru investiții și fără protecție în perioade de criză.  6. Crește riscul de falimente în 2026–2028.  Firmele slăbite de taxe mari vor rezista mai puțin în cazul unei recesiuni – ceea ce afectează și locurile de muncă, și bugetul statului.  7. Companiile străine se pot reloca ușor, cele românești nu.  Măsura lovește disproporționat capitalul autohton, nu pe cel internațional.  8. Nu este etic să taxezi excesiv pe cei care plătesc, în timp ce mari zone economice rămân netaxate.  Statul trebuie să înceapă cu evaziunea, nu cu antreprenorii corecți.  9. Economia gri și neagră (25–35% din PIB) este adevărata sursă de bani.  Dacă aceste zone ar fi fiscalizate, nu ar mai fi nevoie să crească taxele firmelor care deja contribuie.  10. Cerem revenirea la 10% până după o reformă reală.  Majorarea trebuie amânată până când statul demonstrează că reduce evaziunea, crește colectarea și aplică reguli corecte pentru toți. 

Prin prezenta, facem un apel mobilizator către toți cetățenii României: semnați și distribuiți această petiție pentru a arăta autorităților că societatea civilă nu mai tolerează inacțiunea în fața violenței de gen. Cerem autorităților să adopte urgent și definitiv măsurile de mai sus, pentru ca tragediile precum cele ale Irinei Vrabie, Andei Gyurca sau femeii din Teleorman să nu se repete. Avem datoria morală să sprijinim victimele și copiii afectați de violență – semnăturile voastre pot împinge factorii de decizie să acționeze. Semnatarii acestei petiții reprezintă persoane din întreaga societate, unindu-se într-un front comun pentru dreptate și siguranță. Acționați acum împreună cu noi!