De peste trei decenii, politicienii români tratează funcțiile publice ca pe o trambulină personală. Când un primar, parlamentar sau consilier își abandonează mandatul pentru o nouă candidatură, comunitățile rămân fără continuitate, proiectele se blochează, iar votul cetățenilor devine o simplă treaptă de carieră pentru un om politic.  În loc să reprezinte interesul comun, funcția publică devine mijloc de autopromovare. Asta creează un cerc vicios în care puterea circulă între aceiași oameni, iar vocile noi și independente sunt eliminate din start. Cerem ca România să pună capăt acestei practici imorale și să garanteze respectul pentru votul alegătorilor. Cine dorește o altă funcție, să își dea demisia și să candideze pe picior de egalitate cu ceilalți. #StopCandidaturilorDinFuncție este o petiție pentru democrație, echitate și responsabilitate publică. Citește textul integral aici :https://www.petitieonline.com/stop_candidaturilor_din_functie?utm_source=web_share    

INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național. INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.   ------------------------------ 👉 Ce face INP? ●  administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani). ● gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. - furnizând informațiile de bază pentru protejarea acestuia; ● asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităților de protecție și gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și monitorizarea acestora, obținând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziții culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roșia Montană, Brâncuși, Frontierele Imperiului Roman - Dacia; ● Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI -  privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil și oferă consultanță de specialitate proprietarilor și investitorilor, având  ca principal scop protejarea valorilor culturale; ● are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate,  prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;  ● implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice; ● organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice; ● este agregator național pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea și accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural. ●  derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național (CNCS, UEFISCDI etc.) cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.) ;  ● chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituțional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. ------------------------------  👉 Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii? ● Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare, ca entitate distinctă de instituția finanțatoare, și riscând implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării; ● Blocarea  sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI); ● Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; ● Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat; ● Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale; ● Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni; ● Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională. ●  Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.  Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național. 

 Blocajul actual din justiție nu mai este doar o problemă internă a sistemului, ci o criză care afectează direct milioane de români.  Mii de oameni așteaptă decizii în dosare de pensii, divorț, violență domestică, executări silite, conflicte de muncă sau cauze penale. Pentru acești cetățeni, fiecare zi de întârziere înseamnă suferință, pierderi materiale și lipsă de încredere în statul român.  Dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil este garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Când instanțele nu mai funcționează, acest drept devine doar o promisiune goală.  Este esențial ca noi, cetățenii, să ne facem vocea auzită și să cerem reluarea imediată a activității instanțelor și dialog între Guvern și magistrați.  Fiecare semnătură contează. Doar împreună putem arăta că nu acceptăm ca disputele instituționale să fie purtate pe spatele oamenilor care au nevoie de justiție. 

“„Niciun salariu plătit din bani publici să nu depășească salariul președintelui României”” Poporul Român trebuie sã fie solidar semnând această petiție pentru transparență, echitate și respect față de contribuabili. Pentru o Românie în care puterea nu se măsoară în bani, ci în responsabilitate. • În prezent, guvernatorul BNR, președintele ASF și directori de companii de stat câștigă peste 90.000 lei/lună, adică aproape dublu față de președintele României. • În nicio democrație matură nu este normal ca subordonații sistemului să câștige mai mult decât vârful său instituțional. • O asemenea lege ar introduce un principiu moral de ierarhie publică și ar reduce risipa bugetară din instituțiile autonome. • Măsura ar încuraja meritocrația, modestia și responsabilitatea în administrația publică. #EchitatePublică #LegeDeBunSimț  #Transparență #RomâniaCorectă #SalariuPlafonat #RespectPentruBaniPublici #FărăExcepții

Hai să le arătăm politicienilor că ne dăm seama de ceea ce se întâmplă în țara asta și că nu suntem de acord ca noi să fim jefuiți în continuare de o clasă politică nesimțită, fără scrupule. Ne-am săturat!

Caracter social - economic - politic

Pentru a demonstra respect pentru statul democratic de drept care nu înseamnă doar conformarea oamenilor la deciziile puterilor statului ci și respectarea rolului lor de către instituțiile statului în conformitate cu legea. 

Este important pentru că Legea economiei sociale nr. 219/2015, deși există, nu se aplică în realitate. Autoritățile publice invocă Codul Administrativ pentru a refuza sprijinul prevăzut de lege, iar întreprinderile sociale – deși acreditate și finanțate – sunt blocate. În acest an s-au înființat în România aproximativ 4000 de întreprinderi sociale acreditate. Toate aceste organizații creează locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și oferă servicii esențiale comunităților, dar fără sprijin real din partea statului. În același timp, există mii de spații publice libere și neutilizate, care ar putea fi puse la dispoziția acestor organizații. Alăturându-te acestei campanii, contribui la o schimbare care nu privește doar un ONG, ci întreaga societate. Dacă legea ar fi aplicată corect, mii de oameni vulnerabili ar putea fi angajați și sprijiniți, iar comunitățile ar beneficia de servicii educaționale, sociale și de integrare. Împreună putem cere Parlamentului să deblocheze proiectul de lege privind modificarea Codului Administrativ și să facă posibilă aplicarea reală a Legii 219/2015. Este momentul să transformăm o lege „doar pe hârtie” într-un instrument care chiar schimbă vieți.

Pentru că doar într-o societate în care toată lumea respectă aceleași reguli putem fi egali și ne putem bucura de drepturi. Dacă acceptăm ca partidele să folosească simbolurile naționale după bunul plac, pierdem respectul față de istorie și față de noi înșine. Dacă vom continua pe drumul divizării, în care fiecare confiscă eroi și simboluri doar pentru propria campanie, nu vom ajunge nicăieri. Avem nevoie de unitate și de respect reciproc pentru a construi o societate mai bună.

 Parlamentul se joacă cu Guvernul pe tema pensiilor nesimțite ale judecătorilor și altor pensionari speciali. Părerea mea e că trebuie inițiată o grevă generală la nivel național, până când vor înțelege că "specialii" nu trebuie să mai existe. Suntem egali în fața Constituției, dar nu în fața legii. Unii ies la pensie la 48 de ani, alții la 65 de ani. Unii sunt "speciali" și iau pensie specială, alții sunt normali și au pensie conform contribuției. Unde este egalitatea în fața legii pentru pensionari? 

 Oamenii au acest drept Constituțional conform Art. 74 din Constituția României să propună legi dacă sunt în număr de 100 mii de susținători pentru interesul cetățeanului român fara a fi discriminați,înșelați prin diferite legi de privilegii aduse de partide și de administratorii parlament și guvern.Conform codului Civil ei sunt administratorii și fiduciarii persoanelor fizice .Odată ce noi cetățenii considerăm că suntem discriminați,înșelați și taxați mai mult avem acest drept să schimbăm legea.

Apel către semnatari: Fiecare semnătură contează! Semnează această petiție și distribuie-o prietenilor și familiei pentru a proteja drepturile persoanelor cu handicap grav și accentuat. Nu lăsați ca România să facă un pas înapoi în incluziunea socială și respectarea drepturilor fundamentale