În acest moment, aşa cum se susţine în fundamentarea măsurii Zero taxe pe salariul minim, statul ia 10% impozit pe venit, 25% contribuţie la CAS și 10% contribuţie la CASS, la care se adaugă, desigur, TVA în cotă de 19%, precum și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. Din păcate statul român nu descurajează doar munca în România ci şi creşterea copiilor în România, acestea fiind principalele motive ale plecării românilor din România. Tot în acest moment, o familie tânără cu copii, cu ambii părinţi la început de carieră este dezavantajată la nivelul veniturilor per membru de familie, comparativ cu o familie tânără fără copii, care pe piaţa muncii beneficiază de acelaşi nivel de salarizare, dar care nu au cheltuielile aferente creşterii copiilor iar bunăstarea văzută prin ochii copiilor români este aşa: aproape un sfert sunt adesea sau tot timpul îngrijorați că familia va rămâne fără bani, conform studiului Child Well-being în România. Este nevoie de mai multă conștientizare a nevoilor copiilor și de intensificare a preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora însă nu ne dorim ca statul să dea mai mult pentru că nu o face echitabil, ne dorim să nu mai ia uniform prin neimpozitare, în limitele unor plafoane rezonabile. Dincolo de creșterea PIB și de avansul mediei salariale și de pensii, trebuie avută în vedere păstrarea coeziunii sociale și apropierea nivelului de trai. Deoarece majorările pot fi discutabile, mai ales dacă sunt fără sursă de finanțare sustenabilă în timp, o politică de deduceri în funcție de situația familală a fiecăruia ar fi mult mai indicată pentru situaţia economică şi socială din România. Perioada din vârsta copiilor între 3 şi 10 ani, deci de doar 7 ani, este cea mai solicitantă pentru bugetul părinţilor, fiind perioada în care dezvoltarea fizică şi intelectuală a acestora necesită cele mai multe investiţii: articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de mărime corespunzătoare vârstei copiilor, cursuri şi activităţi extraşcolare diverse prin care să fie identificate abilităţi şi talente, etc Haideţi să ajutăm părinţii să poată asigura, prin munca lor, o viaţă mai bună copiilor lor! Doar aşa vom reuşi ca România: - să nu mai fie pe locul I la impozitarea muncii pe salariul minim şi să se alinieze ţărilor care sprijină părinţii - să diminueze rata de inactivitate în special în segmentul salariaţilor părinţi - să diminueze sărăcia în muncă, în special în rândul părinţilor a căror venituri influenţează bunăstarea şi fericirea copiilor - să nu mai alunge părinţii din ţară, forţându-i să-şi lase copii singuri Vă mulţumim!

Oricare cetățean român a urmărit evoluția acestui om și înțelege că munca de Comisar General chiar asta înseamnă, să acționezi când sunt sesizate nereguli de mediu, este invitat să se alăture campaniei acesteia. Organizațiile Non-Guvernamentale din România cu activitate în sensul protecției mediului sunt invitate să se alature de asemenea, demersul în acest sens fiind făcut separat pentru o campanie de depolitizare a anumitor funcții cheie din domeniul mediului.

Pentru alinierea în contextul Legislației Europene

Sunt multiplii factori contributori care ar putea explica aceasta “anomalie statistica”, dar ce cred e că în primul rand aceste date sublineaza că pacienții în tratament cu terapii moleculare sau imunoterapie finanțate de CNAS au decedat în proporție de 90% în interval de un an de la începerea tratamentului. Sunt de acord că relevanta statistică și interpretarea acestor date este îngreunată de eterogenitatea grupurilor de pacienți incluși, prognostic diferit, nivel de îngrijire paliativă diferit. Însă cred că a vedea acest procent releveaza existenta unui exces de mortalitate în anul 2020. Doua posibile cauze pentru excesul de mortalitate: 1. COVID-19 – o problema ce nu putea fi evitata Excessul de mortalitate cauzat de COVID-19 pentru pacienții oncologici raportate de UK: https://bmjopen.bmj.com/content/10/11/e043828 Romania – calcularea excesului general de mortalitate: Jurnaliștii ziarului The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/coronavirus-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR0iw-r7sMhRKhZnESkYFiMFmfpt3O2uVkm6OK5ICpzGliA4AjAnUsZR_4U ) au dorit să afle numărul real de decese în fiecare tara (inclusiv Romania). Au comparat datele cu cele publicate oficial și au aflat că în intervalul 30 martie - 27 iunie 2021, excesul de mortalitate în Romania a fost de 63520 de persoane fata de cel raportat de 30820 de persoane. Acesta valoare dubla este raporatata pentru o perioada în care în Romania transmiterea coronavirusului era în scădere (oare care sunt cifrele pentru lunile cu incidenta crescuta? - Acestea se pot calcula folosing modelul matematic accesibil aici: https://github.com/TheEconomist/covid-19-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR2XK_b31RHNlhE6X0U7XIwMI2En7B2o9UObXpnyuF2wxGKZA4qO-2SN1jk ). 2. Dar….Existenta problemelor cronice pre-COVID19 ale sistemului de îngrijire a pacienților oncologici din Romania ar fi putut fi a. Subfinantare sistemului și lipsa rețelei multidisciplinare de tratament a pacienților oncologici aflați sub tratament in toate spitalele din tara ce duce la aderenta scăzută la ghidurilor de tratament internaționale b. Abesenta unui sistem de management a datelor clinice în timp real c. Lipsa datelor oficiale de supravietuire a pacienților sub tratament oncologic Ilustrare de caz: melanom Stadiul IV – exista și pacienți în stadiul IV ce pot fi poate vindecați Să fiu mai ilustrativ. In graficul de supraviețuire Kaplan-Meier atasat pentru pacienții cu melanom metastatic tratați cu imunoterapie (inclusa în lista de tratamente decontate de CNAS) versus pacienți tratați cu terapie standard (chimioterapie). Daca în primele luni de tratament ambele grupe au o rata a mortalității similare după un an aceste grupe se despart, iar la câțiva ani putem vedea că 1 din 5 pacienți cu melanom sunt încă în viață, ceea ce indica o șansă că acești pacienți să fie vindecați de melanom metastatic a cărui prognostic se măsură în luni (sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910836). Propuneri: 1. Transparentizarea datelor de mortalitate și accesarea acestora pentru efectuarea unei analize pentru calcularea excesului de mortalitate. 2. Crearea unor cadre de implentarea a auditurilor la nivelul fiecărui spital pentru a măsură succesul schimbării folosind metode validate (de exemplu: SPC rules to identify unusual patterns in a dataset). 3. Inițierea unei monitorizări pentru măsurarea gradului de aderenta la valorile medii europene de supraviețuire. Addendum Noi declaratii CNAS încercând sa lămurească procentul de 88%: „Tratăm anual în jur de 137.000 de pacienţi oncologici. Din analiza internă efectuată de CNAS pe perioada 2014-2020, a reieşit că numărul deceselor survenite între 0-1 an şi 1-2 ani de la data iniţierii tratamentului oncologic este de 121.000, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din numărul pacienţilor trataţi în medie pe an. Aceasta nu este rata supraviețuirii prin boli oncologice, ci reprezintă procentul anual din media anuală tratată”, CNAS. Ce reprezintă procentul anual din media anuala? Deci ce înțeleg eu. Timp de un an se depun 137000 de cereri de tratament pentru pacienții cu cancer. Aici sunt incluși toți pacienții care primesc un tratament ce necesită aprobarea CNAS, curativ si necurativ. Dintre aceștia 121000 au decedat la mai puțin de doi ani de la începerea tratamentului. Asta arata ca sunt pacienți care erau tratați cu intenție curativă dar au murit la mai puțin de 2 ani. Toate acestea reprezintă argumente că trebuiesc analizate datele pe subgrupe de pacienți si începuta o monitorizare prospectiva pentru a înțelege unde si când se pierd acești pacienți. Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/cnas-a-iesit-public-cu-un-procent-macabru-88-din-bolnavii-de-cancer-tratati-in-romania-in-2019-ar-fi-murit-intr-un-an-care-este-adevarul-3740723

Implicarea civică este extrem de importantă pentru a ne apăra drepturile cetățenești, când aleșii nu o fac. Împreună, schimbarea este reală!

Aprobarea noului medicament KAFTRIO este urgentă deoarece fără acesta starea pacientilor diagnosticați cu fibroză chistică (mucoviscidoză) se agravează. Fibroza chistică este o boala progresivă și limitatoare de viață, ea avansează o dată cu vârsta și puțini din bolnavii diagnosticați ajung la vârsta maturității adultului. Oamenii ar trebui să mi se alăture deoarece în Romania se nasc din ce în ce mai mulți copii cu fibroză chistică.

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde

Pentru că prin aprobarea și aplicare acestor norme vor fi încurajate adopțiile și va fi oferit un sprijin important viitoarelor familii adoptatoare. Copiii născuți din inimă merită aceleași drepturi ca și cei naturali.

1. Strict ştiinţific (fără niciun fel de părtinire, “evaluativ”) vorbind, Roşia Montană merită pe deplin statutul de sit protejat UNESCO. Tocmai excelenţa (care, în cazul minelor romane, merge până la unicitate, a) patrimoniului cultural al localităţii i-a făcut până acum pe politicieni să apeleze la decizii discreţionare pentru a apăra interesele companiei miniere: ei sunt conştienţi că, dacă Roşia Montană ajunge să fie luată în discuţie, onest, de către experţi internaţionali neimplicaţi în disputele de putere din România, în vederea înscrierii în patrimoniul cultural universal, ea va căpăta, fără nicio îndoială, statutul, nivelul de protecţie, şansele de dezvoltare comunitară pe care le merită. 2. USR (Uniunea Salvaţi România) îşi datorează însăşi existenţa, ca forţă civică şi abia ulterior politică, mişcărilor de stradă dedicate Roşiei Montane, în principal în toamna lui 2013 – primele demonstraţii publice, după foarte mulţi ani de amorţire totală a societăţii civile, care au repus România pe harta interesului şi a activismului cetăţenesc pentru democraţie. Valoarea simbolică a cauzei Roşiei Montane ar trebui să reprezinte, fără nuanţe sau ezitări, fără prefăcătorie şi politicianism, un punct de ancoraj pentru orice membru al USRPLUS – şi cu atât mai mult pentru conducerea/ decidenţii partidului. 3. PNL nu trădează pentru prima oară cauza Roşiei Montane; dimpotrivă, dezvoltarea abuzivă din trecut a companiei miniere, planurile ei de a pune în aplicare un proiect care încalcă nenumărate legi şi regulamente de protecţie româneşti, distrugerea deliberată a localităţii şi şantajul economic asupra comunităţii locale (prin impunerea unui statut “monoindustrial”) nu ar fi fost posibile fără complicitatea, în formă continuată, a politicienilor locali – cei de la care, de altfel, pleacă în mod explicit şi actuala solicitare adresată premierului Cîţu. Ca membru al USL, Partidul Naţional-Liberal a participat, de altfel, la elaborarea celui mai odios proiect legislativ din istoria postrevoluţionară a României – a legii care încălca/ modifica numeroase alte legi în folosul unui operator industrial privat, Legea Specială a Roşiei Montane (ulterior reintrodusă în procesul parlamentar ca modificare a Legii Minelor – şi aceasta respinsă, în cele din urmă, tot din cauza presiunii civice). De altfel, actualul argument principal al premierului Cîţu – că înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO ar periclita şansele României în actualul arbitraj internaţional – reia, fără modificări de esenţă, o grosolană dezinformare a fostului premier USL, Victor Viorel Ponta. Domnule Dan Barna, domnule Dacian Cioloş, participarea la Putere şi la guvernare presupune întotdeauna negociere şi compromis; dar acestea nu pot merge până la negarea completă a adevărului factual (valoarea sitului Roşia Montană în sine), până la falsificarea brutală a logicii juridice (nimeni şi nimic nu poate obliga România să-şi încalce sau modifice propria legislaţie de protecţie culturală sau ecologică, adaptându-se intereselor unui operator privat), până – şi acest aspect este extrem de relevant pentru USRPLUS – la abandonarea valorilor şi asumărilor primare de la care forţele politice care au încercat, în ultimul deceniu, revirimentul democratic al României s-au revendicat. Pentru USR, abandonarea/ trădarea cauzei Roşia Montană ar reprezenta un act public de autonegare, o sinucidere politică. "Roşia Montană e România", obişnuiam cu toţii să spunem în toamna “fierbinte” a lui 2013 – şi acesta nu era un slogan sentimental, ci mai degrabă constatarea lucidă a faptului că modul în care societatea politică românească va soluţiona chestiunea acestei localităţi va reprezenta proba clară a funcţionalităţii sau, dimpotrivă, a disoluţiei democraţiei româneşti. Iată că, un deceniu mai târziu, vă aflaţi în poziţia de a răspunde concret, fără echivoc, la întrebarea / provocările esenţiale pe care acest loc cu totul special din Apuseni le ridică în faţa ţării şi a naţiunii noastre privite în întregul (şi integritatea) lor.

Eliminarea adresei din cartile romanesti de identitate va ajuta mult dezvoltarea unei Romanii moderne! Calitatea de Cetatean Roman NU trebuie corelata cu un domiciliu fix. Mai ales in contextul in care 5 milioane de romani din diaspora si alte milioane din tara nu locuiesc fizic la adresele din buletin.

București – șapte orașe într‐unul singur Bucureștiul este singura capitală europeană care are șapte primari aleși prin vot direct și șapte bugete anuale. Capitala are șase primării de sector plus Primăria Generală, fiecare cu bugete, aparate administrative și instituţii subordonate proprii. Primăria Capitalei nu coordonează activitatea sectoarelor și, de cele mai multe ori, nici măcar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenţa la același partid facilitează uneori comunicarea între decidenţi însă, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie și libertate la abordări diferite de administrare și dezvoltare. Multe dintre problemele orașului vin (așadar) din suprapunerea responsabilităţilor și din neclarităţile, impreciziile și confuziile pe care le generează sistematic actuala împărţire administrativă. Centrul fragmentat între sectoare Modelul sectoarelor delimitează zone mari și neuniforme din punct de vedere al dezvoltării urbane și sociale, ignorând modelul organic de creștere și formare a orașului. Cel mai bun exemplu în acest sens este zona centrală a Bucureștiului, care este astăzi împărţită administrativ între mai multe sectoare. Acest lucru îngreunează gestionarea optimă a serviciilor oferite de autorităţile publice și face imposibilă o planificare urbană coerentă în vederea conservării valorilor arhitecturale și culturale ale orașului.

De ce este important? Imaginează-ți că ești angajat și vrei să verifici situația contractului tău de muncă cu angajatorul tău. Sau cu angajatorii din trecut. Vrei să afli dacă ți s-au plătit contribuțiile, vrei să afli dacă încă ești angajat cu normă întreagă sau pur și simplu să te asiguri că totul este în regulă. Dacă ar exista o platformă integrată special concepută pentru acest serviciu, așa cum este în Regatul Unit al Marii Britanii și în alte țări europene, ai putea face asta din fața unui computer. Însă, uite care sunt pașii pentru acest demers, în România: 1. Mergi la ITM – Depui cerere pentru perioada pe care dorești să o verifici, iar ulterior o să primești datele despre contractul/le cerute 2. Apoi, mergi la CNPP – Depui cerere pentru generarea unui cont prin care tu, angajatul, poați vedea contribuțiile pe care le-a plătit angajatorul pentru tine, către Casa de Pensii 3. Mergi la ANAF – Depui cerere pentru crearea contului prin care tu, angajatul, poți vedea venitul inregistrat Fiecare dintre aceste ”drumuri” la cele 3 instituții mai sus menționate nu ”costă” doar timp, ci și bani, energie sau chiar, în contextul pandemic în care ne aflăm, crește riscul infectării cu covid-19. Realitatea face ca, în această pandemie, și nu numai, mulți angajați din diverse industrii nu au știut sau încă nu știu, în ce stadiu se afla contractul lor de muncă. Fără să parcurgă tot acest traseu obositor, angajații nu știu dacă au ieșit din șomaj tehnic, dacă angajatorul a plătit contribuțiile, dacă contractul lor semnat la început este în continuare respectat de către angajator. De aceea, realizarea unei platforme comune pentru toate instituțiile ar fi un lucru benefic pentru toți angajații și chiar pentru piața muncii în sine care, odată ce angajații vor avea acces la aceste date, va deveni mai stabilă. Totodată, o astfel de platformă va fi utila inclusiv angajaților instituțiilor mai sus menționate, deoarece orice angajat poate să sesizeze către instituția în cauză eventuale abateri de la condițiile contractuale, iar astfel cei în cauză să fie somați/penalizați. În Regatul Unit al Marii Britanii există o astfel de platforma numită ”HM Revenue & Customs”, foarte utilă pentru angajați, o platformă care oferă acestora o siguranță în câmpul muncii. Deoarece suntem în anul 2021, iar în planul de guvernare una dintre principalele teme de discuție este digitalizarea României, o astfel de platformă integrată ar aduce un enorm beneficiu angajaților și întregii piețe a muncii românești.