În ultima perioadă, locuitorii din județul Ilfov au reclamat apariția un miros foarte puternic, înecăcios, toxic, noaptea după ora 23:00. Această situație a apărut în aprilie 2020, dar a continuat până acum (august 2020). Atât în aprilie 2020 cât si acum, zeci de locuitori au reclamat această situație la 112 (noaptea, când mirosul este persistent), au făcut adrese la Garda de Mediu, au contactat televiziunile. Deși autoritățile răspund mereu că este vorba despre incendii de vegetație, totuși mirosul reclamat este diferit de cel generat de simpla incendiere a vegetației; mirosul degajat pare a indica mai degrabă plastic și/sau deșeuri de altă natură. Dacă în aprilie 2020 rețeaua Airly indica un grad ridicat de poluare (PM10, PM 2,5 și O3), la acest moment este adevărat ca aceeași rețea indică un grad de poluare mai redus, cel puțin prin comparație. Totuși aspectul relevant rămâne poluarea aerului, disconfortul olfactiv și nu în ultimul rând impactul negativ asupra sănătății locuitorilor zonei.

Având în vedere că: *În România prevalența bolilor cronice la nivel național pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, aflați în evidența cabinetelor medicale școlare este 16,62%, iar 5000 de copii suferă de o formă de cancer. *În România 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune arterială, afecțiune care, tratată, asigură o speranță de viață normală, iar 39% dintre aceștia sunt persoane cu vârste între 45 și 64 ani; România are peste 3 milioane de pacienți cronici și peste 200.000 de bolnavi de cancer. *Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică a afirmat că vor exista, cu siguranță, focare de Covid-19 în școli și că boala va circula printre elevi după modelul gripei. Reprezentantul aceleași instituții asigurându-ne că cei mici nu sunt atât de grav afectați de infecția cu virusul Covid-19, fără să menționeze nimic despre transmiterea acestuia mai departe, familiilor elevilor; *Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că a redus, până la limita minimă recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății, distanța care trebuie păstrată între elevi, adică la 1 metru, cu toate că peste tot recomandarea este de 1,5 m, inclusiv în supermarketuri, iar școala, în special în marile orașe, nu poate asigura distanțarea necesară derulării actului educațional fără contaminarea cu Covid 19; *Constituția României, prin articolul 32, prevede că dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal şi prin cel profesional, prin învățământul superior, precum şi prin alte forme de instrucție şi de perfecționare. Deci, și copiii din familii cu boli cronice au dreptul să învețe, dar au și dreptul ca să își protejeze și păstreze în viață părinții și bunicii; *Conform declarației Președintelui României, învățământul online este acceptat ca formă de învățământ; *Profesorii și personalul auxiliar din școli pot fi la risc crescut de a dezvolta complicații.

Trenurile veneau şi ple­cau mereu din GARA Nă­vo­dari. Veneau încărcate cu speranțe din toată țara și plecau pline de amintiri memorabile de la mare. PSD a distrus TOT! Dar odată.... pe un 14 septembrie a plecat ULTIMUL tren cu copii din această GARĂ, lăsând acest LOC pradă devastării, indolenței și hoției PSD, o hoție continuată de PSD în Navodari, timp de zeci de ani. Tabăra de copii din Năvodari pri­mea cei dintâi vizitatori la 1 iunie, de Ziua Copilului. Apoi, la 15 iunie ve­neau copii de la gimnaziu şi de la 15 iu­lie primea liceenii. Există amintiri prinse ca acele de siguranţă de sufletele noastre. Elevii şi liceenii de acum 30 de ani îşi amintesc cu siguranţă de zilele fier­binţi ale verii lui 1989, când adunau prietenii în tabăra de la Năvodari. Seri calde sau reci, cu dansuri sub cerul plin cu stele, cu teama că vor fi prinşi pentru că au părăsit tabăra fără ştirea profesorilor imediat după stingere, dar cu speranţa că seara următoare o vor lua de la capăt. Sigur își vor aduce amin­te întotdeauna de sala de mese, de ospătă­re­sele care le dădeau cacao cu lapte, pâine, ou fiert și mai ales de enervanta gimnastică de învio­rare, obligatorie... Vrem să reînviem legătura dintre București și Mamaia Nord (Năvodari). Odată reabilitată această gară veți avea ocazia de a ajunge în 2 ore de la București direct pe plaja stațiunii Mamaia Nord, fără a mai cheltui timp și nervi în traficul supraaglomerat din nordul litoralului.

Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.

Banii Devei sunt puțini și trebuie drămuiți cu mare atenție. Valoarea unei administrații constă în abilitatea de a găsi bani "gratis", de a absorbi un volum cât mai mare de fonduri externe, iar banii devenilor să fie cheltuiți doar atunci când nu mai există alte soluții. Liftul înclinat poate fi construit cu bani europeni, iar devenii nu trebuie să se îndatoreze pentru 30 de ani pentru a-l putea plăti. Sunt atât de multe altele care s-ar putea face cu acești bani.

Pentru ca în lipsa măririi perioadei de rambursare la 10 ani, vor profita ifn-urile cu dobânzi de 5000% pe an de nevoia de bani a persoanelor fizice și îi vor băga și mai tare în datorii!

Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu

Dezvoltarea infrastructurii în regiunea Moldovei va aduce beneficii economice, culturale și sociale, întregii țări. De treizeci de ani, Moldova este lăsată la coadă de toate guvernările. Lipsa investițiilor în marea infrastructură a făcut ca aproape un sfert din populația României să fie condamnată la sărăcie și subdezvoltare. De la intrarea României în UE, Moldovei i-a fost alocat un procent de sub 5% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru căi ferate și autostrăzi. În contrapartidă, Transilvaniei i-au fost alocat, anual, un procent de aproape 80 la sută. Este momentul să spunem Stop! Nu vrem altceva decât alocarea fondurilor, fie ele de la bugetul național sau din bugetul fondurilor europene, în funcție de numărul populației. Vrem 25% pentru Moldova!

Grupele de copii sunt formate în general dintr-un un număr de până la 20 de persoane, pe grupe de vârstă, iar fotbalul este un joc de echipă. Sănătatea copiilor noștri depinde de cum avem grijă de ei.

Infecțiile nosocomiale reprezintă principala amenințare la adresa siguranței pacienților internați. E o problemă de sănătate publică ce ne poate atinge pe fiecare dintre noi, indiferent că vorbim de spitale, centre pentru vârstnici, centre de dializă, de recuperare sau de paliație. Am inițiat acest proiect legislativ pentru a schimba fundamental modul în care sistemul sanitar românesc are grijă de pacienți. După cinci ani de la #Colectiv, subiectul infecțiilor nosocomiale ajunge mult mai rar în prim-planul agendei publice, deși numărul pacienților afectați direct de infecțiile intraspitalicești rămâne îngrijorător de mare, la fel ca numărul deceselor care, în alte condiții, sunt evitabile. Siguranța pacientului trebuie să însemne mai mult decât o simplă declarație politică sau un obiectiv rătăcit pe hârtiile administrației sanitare. Avem bani europeni la dispoziție, avem specialiști care pot implementa politici de prevenție, tratament și raportare, dar suntem în continuare victimele unor mentalități și a unei culturi instituționale care nu favorizează recunoașterea și prevenirea răspândirii acestor infecții. Avem nevoie de un cadru legal care să ne permită: 1) investiții în infrastructură - secții de boli infecțioase și laboratoare de microbiologie funcționale 2) soluții pentru finanțarea pregătirii și formării adecvate a personalului medical specializat 3) decontarea îngrijirilor pacienților diagnosticați cu astfel de infecții 4) finanțarea activităților legate de prevenirea infecțiilor nosocomiale Totodată, avem nevoie de campanii publice de informare, precum și de campanii de educare a populației generale asupra consumului excesiv a antibioticelor, a regulilor de urmat pe parcursul internării și al vizitării, a ceea ce reprezintă infecțiile nosocomiale și cum putem contribui la reducerea incidenței infecțiilor intraspitalicești pe termen mediu și lung. Avem nevoie de tine și de vocea ta ca să schimbăm modul în care sistemul sanitar românesc are grijă de pacienți! Semnează și tu petiția pentru susținerea legii privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale din România! Distribuie această petiție și ajută-ne să ajungem la cât mai mulți oameni! Intră pe www.stopnosocomiale.ro pentru a te informa asupra prevederilor legii și pentru a afla ce poți face tu pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale fie că ești parte a corpului medical, pacient sau vizitator.

Știu că poți fi și tu în situația mea. Locuiesc și în România și în Moldova, am activități și membri ai familie în ambele țări. Da, am cetățenie dublă și pot să trec frontieră în aceste zile de stare de urgență, dar ce folos, dacă sunt impusă să stau de fiecare dată 14 zile în izolare, într-o țară apoi în alta la întoarcere. Nu îmi pot gestiona afacerile și treburile personale urgente. Sunt studenți care nu au acces la lucrurile proprii rămase în camine sau locuințele din România, sunt muncitori care nu se pot întoarce la lucru, sunt membri ai familiei blocați în țări diferite. Așa se face că viața noastră este în două țări și acum suntem privați de dreptul de a ne mișca, de a munci , de a avea acces la servicii de sănătate. Am fost puși toți în aceeași oală fără să se țină cont de cât de mult ni se complică viața celor care locuim, muncim și avem membri ai familiei în două țări. În plus România și Moldova au cam aceeași situație epidimiologică și prea multe legături care au fost brusc întrerupte și noi nu am fost pregătiți pentru astfel de schimbări.

Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!