Românii din mediul rural doresc să beneficieze de aceleași servicii de transport public ca cei din mediul urban, doresc respectarea drepturilor lor fundamentale - la viață (care le este pusă în pericol în absența transportului public), la condiții de trai egale, la securitate, la mobilitate, de a munci (aproape imposibil fără deplasare), la educație (învățământul fiind obligatoriu), la accesarea serviciilor de sănătate. Prin această petiție, cetățenii români din mediul rural solicită: - Transport public în mediul rural (intra-județean și inter-județean) cu un program și trasee clare, afișate, respectate zi de zi, cu frecvență susținută (măcar din oră în oră) și mașini cu o mentenanță constantă (nu focare de infecție și pericole publice în trafic), cu șoferi competenți și responsabili, care să-și respecte programul și traseele. - Un răspuns din partea autorităților - o promisiune clar formulată, un termen clar de implementare a soluțiilor și respectarea acestora în timpul stabilit. Garanția că situația va fi soluționată și asumarea din partea autoritărilor - atât a soluțiilor, cât și a responsabilității în cazul în care problema nu va fi rezolvată în timpul estimat. Românii cer centralizarea acestei probleme și nu dialogul cu consilii județene sau primării locale (care nu își asumă responsabilitatea situației actuale a transportului haotic și netransparent oferit de operatorii privați), ci direct cu Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor. Cetățenii solicită autorităților să le asculte problemele, publicate pe pagina de Facebook România vrea transport public în mediul rural (www.facebook.com/RomaniaVreaTransportPublicInMediulRural), deși autoritățile ar fi trebuit să fi remediat problemele existente până la acest moment, prin adoptarea unor măsuri de implementare a transportului public în zonele rurale. În prezent, în absența transportului public, viața românilor din mediul rural este una neadaptată timpurilor în care trăim: - Populația rurală este izolată; - Unul dintre principalele motive ale abandonului școlar este lipsa transportului public și școlar; - Unul dintre principalele motive pentru șomajul în mediul rural este lipsa mobilității (oamenii nu pot ajunge la locurile de muncă pe care le găsesc doar în afara localităților lor, întrucât zonele rurale românești sunt subdezvoltate economic); - Locuitorii mediului rural nu au acces la servicii medicale, ceea influențează calitatea vieții și rata mortalității. - Prestatorii de servicii de turism nu-și pot dezvolta afacerile (de care economia locală depinde) deoarece clienții și angajații nu au la dispoziție alt mijloc de deplasare decât cel personal; - O mare parte din abuzurile și actele criminale din mediul rural sunt favorizate de lipsa accesului la transport public (cel mai sonor exemplu fiind cazul Caracal). Pe pagina de Facebook ”România vrea transport public în mediul rural”, cetățenii au explicat public de este important pentru ei transportul public. Cetățenii așteaptă soluții de la instituțiile responsabile pentru generarea și implementarea lor, pentru garantarea drepturilor lor și pentru echitate și acces la aceleași servicii precum cetățenii din mediul urban, motiv pentru înaintăm prezenta petiție publică, însoțită de semnături așteptând o soluționare și un demers concret din partea instituțiilor abilitate.

O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei. Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal. Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu. Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea. Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul. https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4 Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii. Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații. Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu. Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul. Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...” Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa. Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede: ”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;” Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată. Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar. Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!

- Pentru că numai cu ajutorul unor funcţionari publici integri se poate proteja patrimoniul ţării. Arhitectul Ştefania Romaşcan fiind un astfel de exemplu; - pentru a se asigura independența și transparența instituțiilor publice; - pentru efectuarea inventarului arhivei D.J.C. Sibiu, conform legislaţiei; - pentru ca D.J.C. Sibiu să nu fie transformată într-o instituţie de avizare formală.

Fiecare român are dreptul să primească, în timp util, sângele de care are nevoie pentru a supraviețui. Fără o reformă serioasă, investiții pe termen mediu și o resuscitare a sistemului de transfuzii, promovarea donării de sânge, acest lucru nu va fi posibil.

Fiecare copil are dreptul să crească sănătos, informat și pregătit, atât pentru viața de zi cu zi, cât și pentru situațiile de criză (pandemie, incendiu, cutremur etc). 1 din 10 copii români nu s-a spălat niciodată pe dinți. Raportul Comisiei Europene din 2019 în ceea ce privește sănătatea în România ne prezintă principalii factorii de risc comportamental -- cărora li se atribuie jumătate din decesele înregistrate în România. Factorii includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.

1. In cazul accidentelor, indiferent de natura lor, care cauzeaza hemoragii externe severe. *in special celor rutiere grave (a se vedea si statisticile de specialitate) 2. Optimizarea activitatii cadrelor medicale implicate in tratarea, operarea, transfuzarea etc. pacientilor, in special pentru cei care necesita internare in spitale, fie in regim de zi, fie continuu si care au nevoie de sange. In plus, efect direct economic: s-ar economisi bani din bugetele spitalelor, nemaifiind nevoie ca laboratoarele sa fie dotate si cu teste pentru grupe de sange, teste a caror pret este de minimum 150 de lei pentru maximum 20 de testari (la care se adauga si riscurile aferente: daca nu sunt pastrate in conditii speciale, la temperaturi si locuri corespunzatoare se deterioreaza calitatea etc.) 3. Pentru Centrele de Transfuzie Sangvina, atat pentru a optimiza traseul donatorului (pacientul este intai testat pentru a i se afla grupa de sange si Rh-ul, ulterior trece la etapa donarii propriu-zise), cat si pentru a optimiza activitatea cadrelor medicale implicate in procesul de donare (sunt asistente medicale angajate doar pentru aceasta activitate, o relocare a acestora unde exista deficit este inperioasa). 4. Fiecare cetatean isi va cunoaste astfel grupa sangvina, fiind dreptul lui. In plus, cunoscandu-se Rh-ul, viitorii parteneri care si intentioneaza sa devina parinti vor sti la ce riscuri se expun dupa ce se va naste primul copil. 5. In special in mediul rural, nici macar medicii de familie nu au o evidenta a pacientilor si grupele de sange aferente acestora. Sunt detalii esentiale din fisa de pacient care lipsesc cu desavarsire.

Salut, dragă spectatorule… Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că numai cine n-a plâns sau n-a râs niciodată într-o sală de spectacol, își poate imagina că actul cultural este doar doar un lux de care lumea se poate lipsi. El există de mii de ani și este esențial în evoluția civilizației umane. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că fără tine spectacolul nu există. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că trecem împreună printr-o perioadă tulbure, în care societatea riscă să rămână fără cultură, iar o societate fără cultură riscă să se prăbușească. Mă adresez ție, dragă spectatorule, pentru că cei care conduc îți permit accesul în mall-uri, în biserică, la casino, în mijloacele de transport în comun, în piețe și în multe alte locuri aglomerate, dar nu și în sala de spectacol. Cei care conduc interzic artiștilor drepul la muncă, iar nouă tuturor dreptul la cultură. Mă adresez ție, dragă spectatorule, să ne unim vocile și să cerem celor care ne conduc să explice aceste decizii dramatice și, mai ales, să redeschidă cât mai curând sălile de spectacol. Hadeți să nu mai fim spectatori la propria noastră viață; noi suntem actorii principali și cerem respect, demnitate, dreptul de a munci și drepul la educație și cultură. Avem nevoie de spectacol, avem DREPTUL la cultură!

Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.

Votul clasic cu ștampila în secția de votare este riscant, poate dura foarte mult și va descuraja participarea la vot. 5.000.000 de cetățeni romani sunt în afara României și nu se pot deplasa în țară în ziua votului din cauza restricțiilor legate de criza COVID. Trebuie adoptata o metoda complementara de vot, altfel prezenta va fi sub 35%. Implementarea votului online durează cca 3 ani, votul prin corespondenta poate fi implementat anul acesta. Principalele avantaje ale proiectului de vot prin corespondență: - riscul de contaminare este eliminat în totalitate nefiind necesară deplasarea la secția de votare și utilizarea ștampilei; - au posibilitatea de exprimare a votului TOȚI cetățenii României chiar dacă nu sunt în localitate în ziua votului, au afecțiuni cronice, sunt temători în fața riscului infectării cu coronavirus (sau orice alt virus); - utilizarea urnei mobile va fi extrem de limitată; - este imposibilă introducerea în procesul electoral de buletine de vot false; - fiecare cetățean poate valida dacă votul său a fost corect contabilizat; - poate fi utilizat la orice tip de alegeri: prezidențiale, europarlamentare, locale, parlamentare, referendum; - votul poate fi depus și validat în orice secție de votare; - nu este nevoie de organizarea în fiecare UAT a unui birou electoral pentru votul prin corespondență fiind suficientă organizarea de secții de votare pentru votul prin corespondență doar în municipiile reședință de județ și în sediile misiunilor diplomatice ale României; - nu este nevoie de urne separate pentru fiecare tip de vot (primar, CL, CJ etc...) - va fi o oarecare presiune asupra serviciului de curierat al poștei române doar la expedierea buletinelor de vot nu și pentru întoarcerea voturilor deoarece alegătorul poate depune sau expedia votul la ambasadă, consulat, sau oricare birou electoral județean nefiind necesară trimiterea votului in UAT pentru care votul este exprimat; - nu este necesară înscrierea în prealabil pentru votul în străinătate decât pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate (în cazul în care AEP nu este în posesia adresei de domiciliu sau de email); - nu este necesară trimiterea unui email de confirmare a recepționării plicului exterior; - posibilitatea scanării buletinelor de vot va facilita procesul de numărare a voturilor și rezultatele se vor afla foarte rapid. -diminuarea numărului de voturi anulate.

Trenurile veneau şi ple­cau mereu din GARA Nă­vo­dari. Veneau încărcate cu speranțe din toată țara și plecau pline de amintiri memorabile de la mare. PSD a distrus TOT! Dar odată.... pe un 14 septembrie a plecat ULTIMUL tren cu copii din această GARĂ, lăsând acest LOC pradă devastării, indolenței și hoției PSD, o hoție continuată de PSD în Navodari, timp de zeci de ani. Tabăra de copii din Năvodari pri­mea cei dintâi vizitatori la 1 iunie, de Ziua Copilului. Apoi, la 15 iunie ve­neau copii de la gimnaziu şi de la 15 iu­lie primea liceenii. Există amintiri prinse ca acele de siguranţă de sufletele noastre. Elevii şi liceenii de acum 30 de ani îşi amintesc cu siguranţă de zilele fier­binţi ale verii lui 1989, când adunau prietenii în tabăra de la Năvodari. Seri calde sau reci, cu dansuri sub cerul plin cu stele, cu teama că vor fi prinşi pentru că au părăsit tabăra fără ştirea profesorilor imediat după stingere, dar cu speranţa că seara următoare o vor lua de la capăt. Sigur își vor aduce amin­te întotdeauna de sala de mese, de ospătă­re­sele care le dădeau cacao cu lapte, pâine, ou fiert și mai ales de enervanta gimnastică de învio­rare, obligatorie... Vrem să reînviem legătura dintre București și Mamaia Nord (Năvodari). Odată reabilitată această gară veți avea ocazia de a ajunge în 2 ore de la București direct pe plaja stațiunii Mamaia Nord, fără a mai cheltui timp și nervi în traficul supraaglomerat din nordul litoralului.

Recent bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean. Având în vedere gradul avansat de degradare al patrimoniului construit al Municipiului București și numeroasele proiecte imobiliare avizate în ultimii 5 ani (2015-2020) care agresează imobilele înscrise pe Lista monumentelor istorice și zonele construite protejate definite în HCGMB 279/2000, considerăm că dl. Frăsineanu nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național, respectiv a municipiului București aprobat prin OM 2080/27.02.2012: „Art.7. – (1) Obiectul de activitate al Direcției îl constituie protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său în scopul atribuțiilor ce îi revin […..]” Cu toate acestea in perioada 2015-2020, Direcția de Cultură București a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului, a refuzat să claseze imobile istorice cu valori arhitecturale si urbanistice incontestabile, a ignorat agresiuni asupra patrimoniului, precum publicitatea stradală în zone construite protejate și pe monumente istorice (bd. Magheru si bd. Lascăr Catargiu), și distrugerea cu intenție a imobilelor istorice (Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel). Mai jos, lista celor mai mari distrugeri în perioada 2015-2020: 1. Ion Filibiliu nr. 9 (fostul azil de bătrâni Elisabetheu). Ansamblu reprezentativ pentru arhitectura bucureșteană de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Imobil emblematic al cartierului evreiesc, unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, grav afectat de demolările din perioada comunistă. Ansamblul a fost construit în jurul anului 1910 și includea o frumoasă sinagogă de incintă. Deși a supraviețuit aproape intact în perioada comunistă, imobilul a fost lăsat să se degradeze odată cu retrocedarea către fundația Caritatea in anii 2000. Fundația Pro Patrimonio a solicitat Direcției de Cultură clasarea de urgență pe lista monumentelor istorice, având in vedere agresiunile asupra imobilului. Clasarea a fost respinsă de Direcția de Cultură a Municipiului București condusă de dl. Dragoș Frăsineanu. Fundația Caritatea a solicitat aviz pentru desființarea imobilului și, deși Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București – Ilfov a respins solicitarea în repetate rânduri în perioada 2014-2015, dl. Frăsineanu a avizat demolarea parțială a imobilului. Din ansamblul Elisabetheu au fost păstrați doar trei pereți exteriori, astfel a dispărut substanța istorică si valoarea culturală a clădirii. 2. Dionisie Lupu 39 - Imobilul este o locuință burgheză de tip urban de sfârșit de secol XIX cu acces lateral. Este remarcabilă păstrarea integrală a fațadei dinspre stradă construită de Albert Galleron în 1885. Deoarece proprietarii solicitaseră avizarea unui plan urbanistic zonal care includea desființarea imobilului, Fundația Pro Patrimonio a solicitat în iunie 2016 clasarea în regim de urgență a imobilului. Direcția de Cultură a refuzat cererea de clasare. 3. Tudor Arghezi 4 - Imobil construit înainte de 1850 (vechime mare), bine integrat urbanistic în zona protejată 21 Jean Louis Calderon, grad de protecție maxim. Proprietarul imobilului a solicitat desființarea, dar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București-Ilfov a respins cererea. În aprilie 2018, Dl. Frăsineanu a semnat avizul de desființare ignorând, astfel, opinia experților în patrimoniu. 4. Calea Victoriei 200 - Imobil istoric, parte din zona construită protejată Calea Victoriei (grad de protecție maxim), în imediata vecinătate a monumentului istoric Casa cu Cariatide, vizavi de Muzeul Național de Muzică George Enescu. Direcția de Cultură a emis aviz pentru desființarea parțială a imobilului, supraetajarea cu două niveluri si construirea unui imobil de 5 etaje pe fundul de lot. Cu toate că studiul istoric menționează faptul ca interioarele prezintă detalii valoroase de arhitectură, Direcția de Cultură avizează demolarea integrală a interiorelor. Avizul DCMB permite distrugerea substanței istorice a imobilului si afecteaza calitatea urbanistică si arhitecturală a Căii Victoriei. 5. Calea Victoriei 174 - Casa Cesianu, fosta Legație Germană, monument istoric B-II-m-B-19872, LMI, poz. 2218. Direcția de Cultură a avizat Planul Urbanistic Zonal care prevede desființarea parțială și supraetajarea corpului de clădire de pe bulevardul Dacia. Se pierde astfel din substanța istorică și este afectată valoarea urbanistică a zonei. 6. Aleea Modrogan 1 - Vila Filipescu-Brâncoveanu înconjurată de parcul Filipescu, LMI poz.1526 B-II-m-B-19227, parte din zona construită protejată nr. 48, parcelarea Filipescu. În perioada 2018-2019, Direcția de Cultură București avizează Planul Urbanistic Zonal Aleea Modrogan 1A. Ignoră astfel, definiția monumentului istoric din Legea 422/2001, art. 3, alin (a) și Planul Urbanistic Zonal al zonei construite protejate care definește ansamblul vilei și spațiul verde aferent ca având protecție maximă. Direcția de Cultură București nu se sesizează cu privire la cu privire la dezmembrarea monumentului, dezmembrare făcută fără avizul Direcției de Cultură și din care a rezultat parcela pe care se vor construi patru blocuri. 7. Visarion 8 - Imobil istoric reprezentativ pentru zona construită protejată 12, parte din Ansamblul de arhitectură “Bd. Lascăr Catargiu”, perfect integrat în contextul istoric și arhitectural. Vila a fost demolată ilegal de către proprietar pentru a specula imobiliar terenul. Direcția de Cultură rămîne un observator pasiv al acestui act ilegal.

Banii Devei sunt puțini și trebuie drămuiți cu mare atenție. Valoarea unei administrații constă în abilitatea de a găsi bani "gratis", de a absorbi un volum cât mai mare de fonduri externe, iar banii devenilor să fie cheltuiți doar atunci când nu mai există alte soluții. Liftul înclinat poate fi construit cu bani europeni, iar devenii nu trebuie să se îndatoreze pentru 30 de ani pentru a-l putea plăti. Sunt atât de multe altele care s-ar putea face cu acești bani.