Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!

Ca forma de turism liber, in grupuri mici si in zone naturale, camparea este atat o metoda de recreere si odihna, dar si de mentinere a sanatatii pentru cei care o prefera/practica. Camparea in spatii naturale deschise, indiferent de zona de relief, se poate face in conditii de siguranta si cu respectarea distantarii sociale. Corturile sau rulotele se monteaza sau se pozitioneaza, tocmai prin constructia lor si modul de utilizare, la distante suficient de mari unele de altele, motiv pentru care gradul de siguranta este mult mai mare decat la formele de cazare in spatii inchise. Camparea si turismul in natura sunt activitati benefice sanatatii fizice si psihice si reprezinta un mod sigur de calatorie, recreere si odihna, mult mai sigur decat turismul hotelier. Solicitam eliminarea restrictiilor incepand cu data de 15 mai 2020 si permiterea practicării oricarei forme de turism si campare in natura cu respectarea, desigur, a conditiilor de distantare.

Costel Alexe tocmai a aprobat uciderea a 25.000 de căprioare. Semnează acum pentru demiterea lui din fruntea Ministerului Mediului!

1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM. 2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene. 3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. 4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun: – lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri; – construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA; – lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil; – un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul. 5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen. Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei. Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Semnează: Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan

Este important atât din punctul de vedere al efectelor benefice asupra sănătății fizice și mentale, cât și din punct de vedere economic, social și profesional, reprezentând o gură de oxigen pentru cluburile de sport cât și pentru practicanții profesioniști sau amatori!

Având în vedere elementele enunțate anterior, Vă rugăm, Doamnă Ministru, să susțineți deblocarea și reînceperea activității furnizorilor de formare profesională, după sistarea stării de urgență, prin furnizarea atât a orelor de teorie, cât și cele de practică, din cadrul programelor autorizate, cu opțiune de derulare a orelor de teorie online. Dacă este posibil ca în această perioadă să se modifice prevederile învechite ale OG 129/2000, care să includă și prevederi referitor la organizarea online a cursurilor de formare pentru adulți, precum și alte prevederi, vă stăm la dispoziție cu experiența noastră pentru a îmbunătăți acest domeniu, care contribuie în mod direct la creșterea competitivității forței de muncă din România. Vă mulțumim pentru înțelegerea acestei situații dificile și așteptăm cu interes măsurile Dvs. directe.

La data de 10.02.2020, pe site-ul MAI a fost publicat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018, prin care ar urma să se pună în aplicare Decizia 51/2019 a ÎCCJ și astfel să fie eliminate inechitățile salariale dintre anumite categorii de personal din MAI, iar drepturile să fie acordate în 3 tranșe. Ministrul Marcel Vela a promis că proiectul de ordonanță, prin care se va pune în aplicare Decizia 51/2019, va fi adoptat în prima ședință a guvernului Orban II, învestit la data de 14.03.2020. Au trecut 60 de zile de la promisiunea ministrului și nu se întrevede vreo speranță. Ministrul Marcel Vela, în stil populist, se plânge prin studiourile TV de soarta polițiștilor, menționând că polițiștii locali, competenți să păzească parcurile, au salarii de 8000-9000 lei, iar polițiștii din cadrul MAI, care rezolvă cazurile de omor, au salarii la jumătate. Domnule ministru, Marcel Vela, într-un stat de drept, deciziile date de ÎCCJ sunt obligatorii și executorii de drept și nu este necesară emiterea unei Ordonanțe de Urgență. Este nevoie doar de un ordin de ministru prin care polițiștilor li se acorda drepturile salariale cuvenite. Noi, semnatarii acestei petiții, solicităm ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, să respectate legea și să pună imediat în executare Decizia nr 51/2019 a ÎCCJ. Ne-am saturat de demagogie!

O filmare realizată în zona orașului Orăștie cu un tânăr care a băgat într-o groapă de mici dimensiuni doi câini, dintre care unul de lupta, a șocat în seară această întreagă societate românească, indignată la maxim de abuzurile repetate asupra animalelor și de faptul că astfel de agresori nu primesc niciodată pedeapsa meritată. A două zi, au apărut două noi cazuri pe TIK TOK: un tânăr leagă un câine fără stăpân și își pune câinele de luptă să îl sfâșie, în timp ce filmează; alt tânăr își asmute câinele de luptă pe un alt câine fără stăpân, iar acesta îl prinde și îl sfâșie. Un alt caz pe facebook arată o grupare organizată care face același lucru în mod frecvent. Sute de alte cazuri de o cruzime înfiorătoare apar în fiecare zi în grupurile de iubitori de animale, acestea fiind doar cele care ajung publice. Este dovedit științific că agresorii animalelor au istoric sau recidivează, agresand și chiar ucigând oameni. Există studii care arată încă din anul 1983 că în 88% din reședințele unde s-au înregistrat acte de violență asupra copiilor și oamenilor, s-au comis și abuzuri asupra animalelor. Agresorii ar putea fi identificați din timp, un OUG este absolut necesar și în folosul societății, putându-se preveni abuzuri grave. Nu mai avem timp să amânăm alt proiect de lege, nu există nicio justificare să nu intervenim rapid și să luăm măsuri simple pentru oameni și animale. Traumele cauzate de aceste acte de cruzime sunt adânci, iar oamenii și animalele din preajma agresorilor sunt în pericol permanent. Cruzimea împotriva animalelor este prea des tolerată și încurajată prin slaba acțiune a autorităților în majoritatea cazurilor, situația fiind de mult timp scăpată de sub control. Societatea românească condamnă tot mai vehement astfel de acte cruzime, iar dovezile care sunt scoase la lumina tulbură emoțional, otrăvind societatea. Cei care cauzează suferință animalelor sunt oameni la fel de periculoși și pentru semeni. Libertatea lor este un pericol iminent pentru societate. Un simplu dosar penal nu este suficient. Amenzile și pedepsele prevăzute de legile pentru protecția animalelor 205 din 2004 și 55 din 2002sunt aproape nesemnificative și nici măcar acestea nu sunt respectate. Noua lege care prevede înăsprirea unor pedepse este tergiversată de mai mult de 5 ani în Parlamentul României, nu mai avem timp să așteptăm, cazuri de cruzime extremă se întâmplă absolut în fiecare zi. Oricât de barbare ar fi cazurile, pedeapsa maximă posibilă este de numai un an de închisoare și NU S-A ACORDAT NICIODATĂ ÎN ROMÂNIA. Până în prezent, majoritatea dosarelor penale nu s-au soldat în favoarea animalelor. De aceea, persoanele care comit abuzuri sunt în continuare încurajate să comită noi acte de cruzime, să reprezinte un pericol și să devină un model negativ pentru societate. La rândul lor, toți cetățenii de bună credință trebuie să ia atitudine atunci când sunt martorii unor scene de cruzime: să facă tot posibilul să oprească cruzimea, să o documenteze (loc, dată, foto, video, nume, detalii etc) și să sesizeze poliția prin apel la 112 atunci când este cazul sau prin sesizări online atunci când nu au altă variantă.

Institutul Național de Statistică ne spune că în România sunt 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn. Marea majoritate sunt situate în zona rurală, cei mai mulți fiind pensionari sau persoane cu venituri mici. În ultima perioadă, într-o analiză a Consiliului Concurenței ce a vizat piața lemnului de foc, s-au constatat disfuncționalități în aprovizionare, care se transpun într-o creștere a prețului pentru lemnul de foc (http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12925/raport_investigatie_var_neconfid.pdf). Până în prezent, în Parlament au fost depuse mai multe inițiative legislative care vizează reducerea TVA pentru lemnul de foc folosit de către populație pentru încălzirea locuințelor. În Europa, cota TVA la lemnul folosit de către populație pentru încălzirea locuinței este de: 6% în Belgia, 7% în Germania, 9% în Lituania, 10% în Franța, 15% în Cehia. Chiar dacă avem cea mai redusă putere de cumpărare din statele Europei – cu 60% sub media europeană, România are cea mai mare cotă de TVA la lemnul de foc. De-a lungul timpul au fost mai multe inițiative privind reducerea TVA la lemnul de foc valorificat către populație: 2017 - Proiect. Reducerea TVA de la 19% la 5% pentru lemnul de foc livrat către persoanele fizice.(https://www.mediafax.ro/politic/proiect-reducerea-tva-de-la-19-la-5-pentru-lemnul-de-foc-livrat-catre-persoanele-fizice-16749437) 2018 - Un număr de 51 de parlamentari au înregistrat, în Senat, un proiect de modificare a Codului Fiscal în sensul reducerii cotei TVA de la 19% la 9% în cazul lemnului de foc pentru populație, transmite Mediafax. 2019 - Pro România și PNL s-au înfrățit la gura sobei (https://www.stiripesurse.ro/pro-romania-si-pnl-s-au-infratit-la-gura-sobei_1414531.html) 2020 - Cota TVA, redusă pentru lemnul de foc - proiect (https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/cota-tva-redusa-pentru-lemnul-de-foc-proiect-19205076) Toate aceste proiecte ale parlamentarilor au fost determinate de solicitări ale populației de a reduce prețul pentru lemnul de foc. Cu toate acestea, Ministerul de finanțe nu a sprijinit aceste inițiative, motivând că ar avea ca efect scăderi ale încasărilor la buget din sumele aferente TVA. De asemenea, există o temere că prețul lemnului nu ar scădea, ci de fapt această diferență ar fi absorbită de către vânzătorul de lemn. Forestierii de bună credință acuză existența unor adevărate rețele de distribuție a lemnului de foc, care valorifică acest produs către populație, fără nicio formă fiscală, fără a plăti TVA, fără a declara venituri și a plăti impozite. Un lucru este evident - România, în ciuda puterii de cumpărare foarte mici, are o cotă foarte mare de TVA la lemnul de foc. Asociația Forestierilor din România - ASFOR propune: Valoarea TVA achitată de populație pentru lemnul de foc achiziționat pentru încălzirea locuinței să fie returnat de către Stat prin ANAF în baza bonului fiscal și a avizului prin care persoana fizică dovedește proveniența lemnului. Cine are de câștigat? Toată lumea!!! • populația recuperează contravaloarea TVA-ului achitat(fie în bani fie prin compensarea impozitelor pe proprietăți sau autoturism). Lemnul de foc se vinde la un preț mai mic; • statul scoate la suprafața evaziunea din domeniul lemnului pentru foc valorificat către populație; • este eliminată concurența neloială (ce se produce prin eludarea achitării TVA, taxe și impozite către bugetul de stat) - bonul fiscal se predă la ANAF pentru a recupera valoarea TVA; • este combătut fenomenul tăierilor ilegale - pentru a recupera TVA - avizul este oprit de persoana fizică și predat la ANAF, astfel nu mai este posibil să fie realizate mai multe transporturi cu același aviz; • în contextul actualului blocaj economic și al veniturilor diminuate ale populației este o măsură de sprijin atât pentru populație, cât și de relansare a activității economice pe segmentul lemnului de foc. Exemplu: pentru a încălzi o locuință medie, se cheltuie într-un an în cca. 1500 lei - ceea ce înseamnă că cetățeanul va recupera de la ANAF 240 lei (în funcție de zonă - este prețul plătit un metru cub de lemn).

A fost nevoie de o pandemie pentru ca societatea, instituțiile statului și lumea afacerilor să recunoască faptul că economia nu funcționează datorită pieței și a investitorilor, ci se bazează pe mâna de lucru ieftină, exploatată și invizibilă a lucrătoarelor și lucrătorilor esențiali. Ajunge cu România - Țara muncii ieftine! Care sunt lucrătoarele și lucrătorii care nu pot sta acasă și fără de care economia nu poate funcționa? ⚕️ Personalul medical și din sănătatea publică - infirmieri, asistente, brancardieri, îngrijitoare, farmaciști, dentiste, psihologi și medici, lucrătoare din laboratoare, asistenți sociali, lucrători din casele funerare și din cimitire 🛣️ Personalul din transportul de oameni și de bunuri - șoferi de autobuze și personal din transportul public și de marfă, lucrătoare CFR, distribuitori, mecanici și personal din siguranța drumurilor 🍽️ Lucrătoarele și lucrătorii din agricultură și industria alimentară - vânzătoare și alți lucrători din magazinele alimentare, sezonieri migranți din agricultură, bucătari și personal de servire și livrări, lucrătoare din industria de creștere a animalelor, fermieri independenți și din agricultura de subzistență, lucrători din industria de procesare, depozitare și transport al hranei. 👷 Personalul din servicii și utilități publice - muncitoare și muncitori din salubritate, telecomunicații, sisteme care asigură apă potabilă și canalizare, producția și distribuția curentului electric/energiei, mineri, funcționare din casele de pensii, servicii sociale, servicii poștale, educatori și învățătoare, pompieri și dispecere 112 👩‍🏭 Lucrătorii și lucrătoarele din fabrici, care lucrează pe salarii care abia le permit supraviețuirea. Semnează petiția ca să cerem Guvernului creșterea salariilor pentru lucrătorii esențiali la 3000 de lei net, modificarea orelor de lucru și asigurarea echipamentelor de protecție pentru aceștia!

Pandemia bolilor de nutriție este o pandemie cu o mie de chipuri. Obezitatea e chipul cel mai la vedere al acesteia. Cât de sănătoasă va fi societatea de mâine depinde de alegerile noastre de azi. Incidența obezității și a bolilor de nutriție în rândul tinerilor este alarmantă. Ce vom obține dacă vom susține promovarea unor măsuri legislative? 1. Prezervare și consolidarea stării de sănătate a copiilor noștri. 2. Vom avea consumatori avizați și responsabili în viitor. 3. Costuri mai mici în sistemul de sănătate publică. 4. O generație mai prietenoasă cu mediul înconjurător. 5. O agricultură durabilă, mai puțin agresivă cu natura. 6. Hrană cu valoare nutrițională ridicată Vrem copii sănătoși? Depinde doar de noi. 3 milioane de copii ne vor fi recunoscători dacă vom susține aceste măsuri în favoarea lor. Vrem fermieri fericiți și capitalizați? Depinde doar de noi. Susținând această petiție numărul agricultorilor locali din sistemul ecologic va crește. Ești mamă, tată, bunic sau bunică? Vrei ce este mai bun pentru copiii sau nepoții tăi? Arată că îți pasă! Semnează această petiție în numele copiilor din România.

Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la [email protected] Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.