Fără aceste modificări aduse legii pentru protecția persoanelor cu handicap, persoanele cu diabet sunt condamnate la o viață de mizerie și la dizgrație. Odată cu trecerea timpului devenim paria societății dacă nu putem munci și nici nu putem să ne asigurăm medicamentația și traiul zilnic. DACĂ NU NE VOM UNI VOM FI CĂLCAȚI ÎN PICIOARE AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ACUM. Eu personal m-am saturat să tot mint si să mă ascund, să îmi fie rușine de boala mea!

Fenomenul "fake news" este scăpat de sub control, generând un val de proteste în toată țara, proteste care au avut loc inclusiv în incinta spitalelor din Bacău și Galați.

Aducem aminte că România este membră ONU iar la 28 Iulie 2010, prin Rezoluția 64/292, Adunarea Generală a ONU a recunoscut în mod explicit dreptul omului la apă și canalizare și a fost recunoscut faptul că apa potabilă curată și canalizarea sunt esențiale pentru realizarea tuturor drepturilor omului. Rezoluția solicită statelor și organizațiilor internaționale să furnizeze resurse financiare, să contribuie la consolidarea capacităților și la transferul de tehnologie pentru a ajuta țările, în special țările în curs de dezvoltare, să furnizeze apă potabilă și canalizare sigură, curată, accesibilă pentru toți. In prezent, la nivel național avem legea 458/2002*republicată care reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII OAMENILOR, împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă, DAR CU TOATE ACESTEA, DIN CAUZA POLUĂRII, LIPSEI DE INFORMAȚII ȘI A CORUPȚIEI DINTRE INSTITUȚII, cetătenii au fost și vor fi îmbolnăviți din cauza apei contaminate. În mediul rural, mulți oameni nu își permit să cumpere apă îmbuteliată, care și acest fapt duce la o poluare masivă de plastic. În prezent, românii au ales să consume tot mai multă apă îmbuteliată, înregistrând o creștere a acestui consum de aproximativ 30% în 5 ani, de la 69 litri/cap locuitor în 2012, la 90 de litri/cap locuitor în 2017. România este încă în urma obiectivelor Tratatului de Aderare la UE privind acoperirea națională cu servicii de apă și tratarea apelor uzate. În prezent, rata de conectare la servicii de apă este în jur de 70% iar la servicii de canalizare în jur de 53% fiind cele mai scăzute dintre țarile UE atât pentru apa potabilă, cât și pentru canalizare. Dacă autoritățile publice generale cunosc situația în care cetațenii sunt orăviți, încet dar sigur, în fiecare zi cu o apă plină de nitrați, nitriți și bacterii, atunci voit, participă la un atentat la sănătatea publică iar acest lucru este inadmisibil!!! Cetățenilor trebuie să li se ofere periodic toate informațiile despre apa pe care o consumă, să aibă dreptul de a o verifica în mod gratuit, odată pe an iar dacă aceasta este neconformă, să li se ofere din partea primariilor în mod gratuit posibilitatea de a instala filtre de apă în locuințe. Acest lucru este la fel de important și pentru școlile din România, acolo unde copiii noștri nu au poibilitatea de a consuma o apă potabilă de calitate. În anul 2021, cu toata tenhonogia și posibilitațiile de care dispunem, este de neacceptat ca cetățenii, atât din mediul rural cât și urban, să nu aibă posibilitatea de a consuma în mod gratuit apă potabilă de calitate. APA ESTE SURSA VIETII! ESTE UN BUN PUBLIC ȘI NU O MARFĂ!

În prezent, un pacient sau succesorii unei persoane decedate despre care consideră că a fost victima unui caz de malpraxis pot să se adreseze Comisiei de disciplină și monitorizare a malpraxisului. Cazul reclamantului este preluat și analizat de către Comisie doar după achitarea, în termen de doar 5 zile lucrătoare, a unui onorariu stabilit după criterii proprii și care depășește de obicei câteva mii de lei. Din cauza acestor costuri foarte mari și a termenului extrem de scurt de plată, foarte mulți pacienți nici nu mai reușesc să înainteze vreo reclamație către comisie și multe nedreptăți ajung astfel să nu fie sancționate. Aceste reguli sunt stipulate în cadrul a două ordine aprobate de Ministerul Sănătății în 2006. În Ordinul nr 1398/2006 se menționează: (Art 2, alineatul 2) „Comisia stabileşte onorariul care trebuie achitat de partea interesată”, (Art. 4) „preşedintele comisiei îi pune în vedere (persoanei care a făcut sesizarea) să achite onorariul stabilit în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia și (Art. 8) că „în situaţia în care partea interesată nu face dovada achitării onorariului potrivit prevederilor art. 6, comisia are dreptul să respingă sesizarea.”. De asemenea, în Ordinul 1356/2006 se menționează onorariile pentru serviciile prestate de către experții medicali, care pornesc de la 700 lei, pentru asistenți medicali sau moașe, și pot ajunge până la 4000 lei pentru un conferențiar. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor suspectate de malpraxis este nevoie de expertiza mai multor specialiști și că numărul și nivelul lor de implicare rămâne strict la latitudinea Comisiei (în lege nu există un sistem transparent și detaliat cu criteriile de stabilire a onorariilor), costurile unei astfel de expertize pot ajunge, cu ușurință la câteva mii de lei. Sunt costuri pe care majoritatea românilor nu și le permit. În anul 2020, salariul mediu net în România a fost de 3.342 de lei (conform Ziarul Financiar ), iar salariul minim se află mult mai jos, la 1.386 de lei (conform Ziarul Financiar ). Toți pacienții ar trebui să aibă acces egal la investigarea și sancționarea unui caz de malpraxis, în mod nediscriminat, iar statul ar trebui să le asigure aceste drepturi, indiferent de posibilitățile materiale. Doar reformând sistemul actual de plată a onorariilor către Comisia de disciplină și monitorizare a malpraxisului medical se poate schimba acest lucru. Ne dorim acordarea unor scutiri la plată pentru cei cu venituri mici sau ajutoare publice pentru onorariile experților chemați să se pronunțe în astfel de cazuri, iar termenul de plată să fie unul rezonabil, de 30 de zile lucrătoare. Semnează și tu petiția și distribui-o și cunoscuților. Oricare dintre noi poate fi o victimă a acestui sistem, dar împreună putem să-l schimbăm. Cu cât vom strânge mai multe semnături, cu atât vom avea mai multe șanse să convingem Ministerul Sănătății să ia în calcul transformarea pe care ne-o dorim. Surse pentru verificarea datelor: Lege5.ro, "Ordinul nr 1356/2006 privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de catre expertii medicali", Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 929 din 16 noiembrie 2006; ZiarulFinanciar.ro, „ Salariul mediu net a ajuns la 3.343 lei (686 euro) în octombrie 2020, în creştere cu 7,3%. Cele mai mari salarii au fost cele ale angajaţilor din IT&C, ale celor din extracţia petrolului brut şi ale celor din fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului”, 14.12.2020; ZiarulFinanciar.ro, Salariul minim pe economie a fost majorat cu 3%, până la 2.300 de lei brut. Cum se va vedea această creştere în economie?”, 15.01.2021.

Consumul de alcool reprezintă una dintre cauzele frecvente de conturbare a capacității de conducere, deși există tendința de a se subestima rolul său. Legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Haideti sa ne asiguram impreuna ca tuturor celor depistati cu concentratie de alcool si/sau stupefiante la volan le va fi automat anulat permisul de conducere fara drept de recuperare. De asemenea in cazul in care din evenimentul rutier rezulta victime cerem reanalizarea legii si acordarea de inchisoare cu executare fara posibilitate de reducere a pedepsei. In 25.02.2021 pe tronsonul Agnita -Sibiu DJ 106 in zona cartierului Bavaria la ora la care locuitorii de pe Valea Hartibaciului, din Agnita pana la Sibiu, se indreapta spre locul de munca, un sofer baut trimite doi tineri in spital . Extras din presa locala: Stire initiala ora 07:49! “Două persoane au fost rănite într-un accident, în zona Bavaria, din cauza unui șofer băut. Accidentul s-a petrecut la kilometrul 6, în zona Bavaria, potrivit autorităților care s-au deplasat la fața locului. Din primele informații, ar fi implicate trei autovehicule, transmite Elena Welter, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu. Două persoane primesc îngrijiri medicale și sunt, la acest moment, conștiente. Actualizare.Un șofer, în vârstă de 36 de ani, care conducea pe direcția Agnita -Sibiu nu a păstrat distanța de siguranță, intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar în fața sa, de un sibian de 35 de ani, pe care l-a proiectat într-un alt autoturism condus regulamentar din sens opus, de un sibian în vârstă de 36 de ani. Șoferii care conduceau regulamentar au fost răniți și transportați la spital. Șoferul care nu ar fi păstrat distanța este din Roșia și prezintă o concentrație de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, relatează Elena Welter, din partea poliției Sibiu. Traficul este blocat total în continuare.” Acesta este doar unul dintre evenimentele rutiere datorate consumului de alcool. Cei doi tineri putem fi oricare dintre noi sau cei dragi noua atata timp cat viziunea " Zero alcool la volan " nu reprezinta decat o sintagma, un tiltu de ziar, nu un MOD DE VIATA.

După data de 1 aprilie 2001 grupele de muncă, cel puțin grupa a doua de muncă, nu s-a mai luat în considerare la calculul vechimii în muncă. Înainte de această dată la fiecare an lucrat în condiții de muncă deosebite s-a calculat suplimentar la vechimea în muncă 25%, adică câte 4 luni/an. Am vorbit cu mulți prieteni din toată România și majoritatea sunt de acord ca acordarea acestor drepturi să fie făcută doar la calcularea vechimii în muncă nu și la calcularea eventualelor drepturi bănești. Suntem conștienți că economia României nu poate în această perioadă suporta cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Cei care am lucrat în condiții deosebite de muncă, adică de toxicitate suntem îndreptățiți după atâția ani de muncă grea, să avem măcar dreptul să intrăm în pensie mai repede, în funcție de recalcularea de patru luni pe an în cazul grupei a doua de muncă.

Consideram ca acest proiect de lege, prin forma sa este degradant si totodata periculos pentru cetateni si pentru un stat democratic, conferind o serie de noi posibile abuzuri, cat si derapaje tipice sistemelor autoritare.

Pentru transparenta decizionala a autoritatilor si pentru corecta informare a cetatenilor.

Consider ca niciun medicament sau supliment alimentar nu ar trebui cumpărat sau consumat fără recomandarea unui cadru medical. Nu este sănătos ca pe piața sa existe atât de multe medicamente sau suplimente alimentare care pot fi achiziționate fără rețetă, medicamente care pot pune viata în pericol. Primul pas ar trebui făcut prin interzicerea publicității asupra medicamentelor, următorul pas ar trebui sa fie interzicerea achiziției de medicamente sau suplimente alimentare fără rețetă.

Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă. De la începutul pandemiei până în momentul de față: 1. Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; 2. Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai din cauza pierderii locurilor de muncă; 3. Violența domestică s-a intensificat. Victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); 4. Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; 5. Accesul femeilor a servicii de sănătate de calitate este îngreunat. Semnează și tu petiția dacă îți dorești să trăiești într-o societate în care aceste experiențe nu sunt minimizate, ci sunt tratate cu seriozitate și responsabilitate! Petiția este realizată de către Centrul FILIA în cadrul proiectului “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” desfășurat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.

Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.