• Vrem o lege a Dialogului Social mai bună pentru angajați!
    La șapte ani de la adoptarea Legii dialogului social (Legea 62/2011), în România este foarte dificil să-ți aperi drepturile de lucrător, cu sau fără contract de muncă. Articolul 40 din Constituția României garantează dreptul oricărui cetățean de a se asocia liber în sindicate. Cu toate acestea, în 2015, cercetările arătau că în 95% din firmele din România existau peste 1 milion de persoane cărora legislația le-a restrâns libertatea de a constitui organizaţii sindicale. La nivel sectorial întreprinderile cu sub 15 angajați reprezintă 68% din industria textilă și 95% din industria comerțului. De asemenea, peste 40% din populația ocupată este reprezentată de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care nu au dreptul de a constitui sau face parte din sindicate și, datorită practicilor manageriale de intimidare și amenințare tolerate de actualul cadru legislativ și instituțional, nivelul mediu de sindicalizare a scăzut simțitor. Negocierile colective la nivelul sectoarelor de muncă au atins în 2017 un minim fără precedent, în acest moment neexistând nici un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, 66% dintre angajații din România nefiind protejați de niciun contract colectiv de muncă. Și asta în contextul în care Codul Muncii face de 62 de ori trimitere la contractul colectiv de muncă, pentru reglementari, cum ar fi planul de formare profesionala, pauza de masa, zile libere suplimentare. Legislația cu privire la dialogul social adoptată în 2011 încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii, Convenţia ILO nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, 1948 şi Convenţia OIM nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă, 1949, ratificate de România.
    1.916 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Confederațiile sindicale naționale reprezentative din România
  • Cerem reintroducerea facilității fiscale privind sponsorizările pentru microîntreprinderi
    În România sunt active zeci de mii de organizații neguvernamentale care oferă populației servicii critice în domeniul sănătății, educației, asistenței sociale, protecției mediului, culturii, dezvoltării comunitare și multe altele. În ansamblul lor aceste organizații deservesc milioane de persoane și contribuie la creșterea calității vieții în majoritatea comunităților românești. Persoanele juridice au o contribuție financiară majoră prin sponsorizările făcute către organizațiile neguvernamentale, aducându-și astfel aportul la impactul social și economic al organizațiilor. Conform datelor de la ANAF, în 2015 din cele 150.541 de societăți comerciale care au realizat profit 23% au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, bursele private sau mecenat în valoare totală de peste 157 de milioane de Euro, contribuind astfel la dezvoltarea societății românești. Ordonanța 3/2017 reduce dramatic numărul firmelor care beneficiază de această facilitate fiscală și va afecta tot sectorul neguvernamental însă mai ales organizațiile din localități mai mici care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind tocmai de sponsorizările pe care le pot obține de la agenții economici locali, în marea lor majoritate microîntrprinderi. Nu în ultimul rând prezenta ordonanță generează un mediu ne-echitabil pentru micii întreprinzători care pentru un comportament identic nu beneficiază de același facilități fiscale ca societățile comerciale impozitate pe baza profitului. În plus credem că micii întreprinzători sunt cei care au nevoie și mai mult ca aceste comportamente de solidaritate și implicare socială să fie încurajate.
    1.531 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia pentru Relatii Comunitare Picture
  • Sibienii cer Ministerului Mediului să își poată trata deșeurile la ei în județ
    Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se află până în luna octombrie 2017 în dezbatere publică și mai poate suferi modificări. El va fi aprobat până la finalul acestui an prin Hotărâre de Guvern. Dacă se aprobă în forma actuală, nicio investiție publică sau privată pentru tratarea deșeurilor în județul Sibiu nu va primi acord de mediu și nu se vor putea implementa soluții alternative transportării deșeurilor la Alba, întrucât toate deciziile legate de gestionarea deșeurilor la nivel judeţean se vor lua de către autoritatea de mediu cu respectarea strictă a planurilor naționale aprobate. Soluția actuală propusă de PNGD obligă județul Sibiu la costuri suplimentare constând în construirea cel puţin a unei stații de transfer, achiziţia unor autospeciale de mare tonaj, cu transferul efectiv al deşeurilor în județul vecin, cu operaţiunile de tratare mecanico-biologică a deşeurilor în județul Alba și transportarea materialului rezultat în urma tratării înapoi la Sibiu. Județul Sibiu este unul dintre puținele județe din țară în care proiectele europene care au introdus sistemul de management integrat al deșeurilor au început să dea rezultate. Investițiile în noul sistemul integrat de colectare selectivă a deșeurilor s-au finalizat și funcționează. E important ca PNGD să permită în următorii ani dezvoltarea acestui sistem la nivel de județ, nu să vină cu restricții care încalcă principiile europene în gestionarea deșeurilor, cum ar fi principiul proximității. Textul planului poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului, la Transparență Decizională: https://goo.gl/mpBnNy
    595 din 600 Semnături
    Inițiat de Claudia Iordanescu
  • Stop impuscarii celor 175 de ursi
    Natura trebuie respectata in intregul ei. Dupa ce ani in sir am defrisat zone imense de padure, lasand ursii fara habitatul natural, acum vrem sa-i impuscam.
    592 din 600 Semnături
    Inițiat de Duca Mihael-Adrian
  • Introducerea votului electronic pe modelul operational al ESTONIEI
    Aproape 4 (patru) milioane cetateni romani din diaspora nu isi pot exercita in mod asemanator cu romanii din tara un drept elementar statuat de Constitutie. Atat votul la sectii de votare, cat si votul prin corespondenta presupune eforturi inutile si absurde ptr. votanti si cei care organizeaza actul electoral. Cel mai bine s-a vazut aceasta la alegerile din dec. 2014, cand romanii au fost efectiv umiliti de guvernantii RO in tarile de resedinta, cu toate ca si-au asumat drumuri de sute km ptr. a ajunge la putinele sectii de vot, multe din ele alese parca din adins ptr. a-i impiedica la vot. O majoritate covarsitoare din romanii din diaspora dispun de tot ce ar fi necesar ptr. a vota electronic: un CNP, un laptop/ PC, o adresa de email valida, un celular cu nr. de apel.
    741 din 800 Semnături
    Inițiat de Peter Otto Wolff
  • Uniţi Salvăm Pădurea Crâng.
    Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.
    1.297 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Silvestru Picture
  • Nu aruncați la gunoi legea risipei alimentare!
    Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)
    1.683 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Raluca Ouriaghli Picture
  • Mărirea alocației la 150 de lei lunar
    Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.
    1.151 din 2.000 Semnături
    Inițiat de David Banica
  • Parcul Național Buila-Vânturarița sau exploatare minieră?
    La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.
    2.108 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican
  • Modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală doar în Parlament
    Considerăm că este în interesul general al societății (indiferent de opțiunile politice personale) în a avea o legislație în domeniul luptei anti-corupție cât mai stabilă și mai predictibilă. Considerăm că efectele generate de modificările aduse prin ordonanțe de urgență ale guvernului pot aduce atingere idei de justiție. Considerăm că puterea de a legifera, mai ales în domenii critice, trebuie să fie exercitată direct de către Parlament, în urmă unei proceduri transparente, care să includă consultări cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului. Considerăm că modul în care este utilizată instituția ordonanțelor de urgență (art 115(4) din Constituție) este unul abuziv, nejustificat de situația de fapt. În realitate nu ne aflăm într-o situație de urgență care să necesite o astfel de procedura, ci se dorește “scurtcircuitarea” procedurilor democratice prevăzute de Constituție, pentru a eliminarea mecanismelor de control (consultarea societății civile și a celorlalte instituții, blocarea dreptului președintelui de a refuză promulgarea, limitarea dreptului de exprimare al cetățenilor cu privire la un proiect de act normativ, accesul liber al presei). Daca mai ai un minut, semneaza si petitia "Stop Amnistiei": https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stop-proiectului-de-amnistie
    1.007 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Catalin T
  • Stop proiectului de amnistie sau grațiere
    Amnistiția sau grațierea ar însemna nerecuperarea prejudiciilor de la cei care au furat, nepedepsirea infractorilor, în plus, ar însemna o gaură în buzunarul nostru al tuturor cetățenilor cinstiți ai acestei țări. Nu dorim să fim conduși de politicieni corupți care vor beneficia direct de acest proiect. Aceștia trebuie să fie eliminați de pe scena politică românească pentru totdeauna.
    41.601 din 45.000 Semnături
    Inițiat de Gabi Buiculescu
  • Cere Ministerului Culturii să folosească banii noștri corect
    Ministerul Culturii a lansat un apel complet de proiecte în data de 9 ianuarie, cu termen limită de depunere la 2 zile şi desfăşurare după alte 6, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii. Însuşi ministerul admite pe site-ul oficial imposibilitatea scrierii unui proiect în 2 zile. Comunitatea artistică s-a mobilizat duminică când a citit anunțul incomplet şi după ce a trimis mii de emailuri către ministru, a primit un regulament de aplicare care îi dă mai puţin de 48 de ore pentru scrierea aplicațiilor. Pentru a completa un formular cu zeci de întrebări, a găsi parteneri şi a mobiliza sume considerabile de bani ca şi contribuţie proprie, 48 de ore fac că cei care, totuşi aplică, să rişte să realizeze lucrări în pripă şi fără vizibilitate. De unde atâta grabă? În medie, unui eveniment cultural de mici proporţii, pentru a fi gândit, scris, manageriat, promovat şi implementat îi ia cel puţin două luni. Chiar dacă nu ar fi deja dedicaţi, cum ne-am obişnuit să se întâmple în cazuri asemănătoare, este păcat ca acești 200.000 de lei din bani publici să fie irosiţi pe propuneri inconsistente. De aceea solicităm Ministerului să aloce 30 de zile, aşa cum prevede legea 350/2005 privind finanţările nerambursabile pentru activităţi de interes public, pentru realizarea acestui apel. Este nevoie de timp pentru ca proiectele finanțate să fie concepute, scrise, implementate și performante și ar trebui să fie în interesul tuturor să se întâmple asta. Cerem mărirea termenului de limită de doar 48 de ore de depunere a proiectelor pentru Ziua Culturii Naționale lansat de Ministerul Culturii! Cei 200.000 de lei alocaţi unor proiecte scrise şi oragnizate pe repede înainte sunt, de fapt, banii noştri și dorim să fie cheltuiţi responsabil şi corect. Şi aşa majoritatea proiectelor independente din România sunt sub-finanţate, cu toate că ele contribuie considerabil la furnizarea serviciilor culturale de calitate şi susţinerea artei de la noi. Ne dorim ca Ministerul Culturii să mărească termenul de depunere a solicitărilor de finanțare pentru Ziua națională a culturii de la 2, la 30 de zile sau, în cazul în care nu își mai găsește mize dincolo de ziua culturii naționale, să anuleze apelul și să transfere această sumă pentru un următorul apel. Este un efort minim pentru o comunitate artistică responsabilă, coerentă și relevantă. Semnatarii sunt deschiși la o întâlnire cu ministrul culturii, Ionuț Vulpescu, în viitorul apropiat precum și reluarea apelurilor Acces și CultIN. Ecouri în presă: Adevărul: Scandal pe ziua lui Eminescu la Ministerul Culturii - https://goo.gl/mLGvEL Mediafax: Ministerul Culturii face licitaţie pentru Ziua Eminescu. Gafă sau ”dedicaţie”? - https://goo.gl/YUbJRu PRO TV: Ministerul Culturii, comunicat care a starnit revolta. Vrea sa organizeze in doar cateva zile un eveniment de amploare - https://goo.gl/DchgPi Inițiatorii petiției: Comunitatea Artistică Independentă Ioana Păun, regizoare Gabriel Sandu, jurnalist și actor Farid Fairuz, artist independent și coregraf Asociația Solitude Project Miki Braniște, Director Festival TEMPS D`IMAGES, Cavaler al Artelor și Literelor - distincție oferită de Guvernul Franței în anul 2015. Florin Caracala, regizor Cristina Bogdan, curator, ODD
    807 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Comunitatea Artistica Independentă