Directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, cercetătorul Costel Vânătoru, căruia îi aparține proiectul, a fost demis prin ordin al ministrului Agriculturii. În locul său, a fost numit temporar pentru ”coordonarea activității și dezvoltarea unei noi strategii de dezvoltare a Băncii, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Chesnoiu este jurist de profesie. Potrivit AFIR, delegarea se face începând cu data de 13 decembrie 2019. Cercetătorul Costel Vânătoru și-a dedicat ultimii 34 de ani cercetării, el fiind coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal, care a primit girul fostului ministru al Agriculturii Petre Daea. Faptul că a fost ales să fie primul director al acestei bănci a fost o recunoaștere a meritelor celui mai bun specialist, pe care îl are România, în acest domeniu. „Costel Vânătoru este o adevărată legendă în domeniul horticulturii. De 34 de ani munceşte în acest domeniu. Până să fie numit aici, a fost şi director şi şeful laboratorului de genetică al staţiunii de cercetare legumicolă de la Buzău. Nu numai faptul că a păstrat sămânţa de legume românească, dar a şi înmulţit-o. A venit cu ideea de a se prezerva acest tezaur cu această bancă naţională de soiuri româneşti. Acum, doar cinci la sută din legumele româneşti sunt cu sămânţă românească, restul sunt de import”, a declarat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău. Costel Vanatoru numea proiectul pe care l-a infiintat si la care a lucrat cu dedicatia atatia ani din viata ”un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”. Demiterea sa "este o decizie urâtă, este o lovitură dată unei idei, unui proiect național, este o ucidere a unei idei extraordinare”, a declarat Constantin Toma, primarul Buzăului. Un guvern care ne-a promis o Romanie a normalitatii, care sa sustina valorile in orice domeniu, care s-a angajat sa implementeze proiecte ecologice intr-o perioada de crize ecologice globale acute, nu isi poate permite sa compromita astfel de proiecte doar pe motive politice. Cerem o declaratie a ministrului agriculturii in care sa fie justificata aceasta demisie din punct de vedere al profesionalismului necesar indeplinirii acestei functii. Mai mult, cerem recunoasterea valorilor si a profesionalismului in general in societatea romaneasca prin reinstaurarea domnului cercetator Costel Vanatoru in functia de Director al Bancii de Resurse Genetice Vegetale Bacau, pentru ca acesta sa-si continue proiectul creat de el si caruia si-a dedicat o mare parte din viata si din cercetare. O Romanie "normala", moderna, calibrata la valorile democratiei europene nu isi poate permite sa ia astfel de decizii doar ca decizii politice si sa compromita astfel proiecte valoroase pentru comunitate. Orice lucru de valoare are nevoie de continuitate si dedicatie ca sa creasca si sa se dezvolte. Nu oricine poate indeplini orice functie doar pe motive politice. La fel, nu oricine ar trebui destituit doar din motive politice. Cum motivele destituirii nu sunt cunoscute, ar fi bine daca Ministerul Agriculturii ar afisa mai multe transparenta in ce priveste aceasta decizie. Haideti sa sustinem impreuna un proiect si un om care s-a angajat pentru suveranitatea semintelor!

O astfel de construcție, prin înălțimea și locul amplasării sale, ar pune în umbră și defavoriza nu numai Palatul Culturii din Iași, ci și o altă serie de monumente de importanță locală și națională, aflate în vecinătatea acestuia. Printre ele se numără Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, bijuterie arhitectonică unică în Europa, aflată la 170 de metri de viitoarea clădire și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași, cunoscută și sub numele de Catedrala Catolică Veche, aflată și ea la o distanță de numai 200 de metri de locul amplasării. Blocul de 27 de etaje anterior menționat nu este singurul pregătit în planul companiei, ci amenințarea adusă monumentelor locale este dublată și prin construcția unui alt bloc turn, de 22 de etaje, care urmează să fie ridicat în partea de sud-est a Palatului Culturii, în preajma Bisericii Sf. Lazăr. De asemenea, esplanada din fața Teatrului Luceafărul va fi și ea afectată de o construcție nouă, iar ridicarea unor clădiri de birouri spre zona Splai Bahlui va crește regimul de înălțime. Acest precedent va încuraja dezvoltarea unor obstacole vizuale care vor reteza perspectiva istorică dintre colinele Iașului, perspectivă vizuală care a supraviețuit parțial dezvoltărilor urbanistice comuniste. Comunitatea locală nu poate admite ca numărul construcțiilor de acest fel să crească și să știrbească importanța patrimoniului istoric, fără a fi în prealabil consultată, printr-o dezbatere publică reală, accesibilă în ceea ce privește conținutul și posibilitatea efectivă a cetățenilor de a se prezenta. Amplasarea unor astfel de volume, de mare înălțime, în zona centrului istoric al orașului, care pune într-un con de umbră arhitectura de patrimoniu a Iașului, dă dovadă de lipsă de profesionalism din partea autorităților locale și pune la îndoială pregătirea specialiștilor consultați. Conștientizăm importanța investițiilor la nivelul Municipiului Iași și ne dorim, în calitate de cetățeni responsabili ai comunității locale, dezvoltarea economică a acestuia. Menționăm însă că vrem ca aceasta să fie una sustenabilă, responsabilă și transparentă, nu una care să ne coste renunțarea la valorile de patrimoniu ale orașului nostru. Alătură-te și tu personalităților care susțin dezvoltarea responsabilă a Iașului!* * https://solutii-iasi.blogspot.com/2019/12/scrisoare-deschisa.html

Constatăm cât este de frecventă neîndeplinirea atribuțiilor legale ale unor instituții esențiale în stat, precum poliția. Astfel Poliția Română are conform legii atribuțiile de “apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, prevenirea și descoperirea infracțiunilor” (conform Legii 218/2002 republicată). Numeroasele cazuri semnalate în media după crima de la Caracal, la care se adaugă femeile care se adresează direct organizațiilor noastre, indică faptul că lipsa de reacție în cazul Alexandrei nu este ceva izolat, ci este simptomatică unui mod de lucru care a ajuns să predomine în cazul infracțiunilor cu victime femei (mai ales cele de natură sexuală), un mod de lucru ce încalcă menirea acestor instituții. În timp ce agresorilor li se asigură prezumția de nevinovăție, noi am constat din nenumărate cazuri în care am acordat asistență victimelor că prezumția de vinovăție planează asupra majorității fetelor și femeilor când raportează violență sexuală. Cuvintele femeilor si fetelor, strigătele de ajutor și chiar plângerile penale sunt ignorate, tergiversate, puse la îndoială. Prejudecățile despre fete și femei afectează grav modul în care acționează oamenii legii, contribuind la ineficacitate în apărarea dreptului la viață și integritate fizică, garantat de Constituție. Se pretinde de la victime să vină ele însele cu toate dovezile și sunt blamate dacă nu au suficiente dovezi, deși atribuții legale de cercetare și de colectare de probe au instituțiile judiciare. Este rolul lor să depună eforturi active pentru a determina dacă o faptă se probează sau nu. Această situație este extrem de gravă, punând în pericol și siguranța comunităților la nivel mai larg. Ineficacitatea și performanța slabă a instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței cetățenilor duce la pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, iar pe acest fond infracționalitatea nu poate decât să crească.

Statul trebuie să asigure siguranța cetățenilor, iar în școli trebuie să asigure și paza. M-am uitat pe site-ul Ministerului Educației Naționale și am scos numărul școlilor primare și gimnaziale, școlilor profesionale, al liceelor și colegiilor. Avem 9848 de unitati de invatamant unde ar trebui asigurată paza de către stat: Școli primare: 2859 Școli gimnaziale: 5419 Școli profesionale: 58 Licee: 1085 Colegii: 408 Seminarii: 27 Altele: 20 Paza acestora este făcută prin firme private, plătite tot de la bugetul de stat. Dar Jandarmeria Romana are aproape 25.000 de angajați, iar în fiecare județ sunt în jur de 500 de angajați. Așa cum jandarmii asigură paza anumitor instituții centrale și ambasadelor, ar trebui să o asigure și copiilor noștri. Ei sunt plătiți de la bugetul de stat și există numeroase suspiciuni că doar "stau în unitate", pe banii noștri. Mai mult, firmele de pază au angajați care de multe ori nu au pregătirea necesară și în cazul unor evenimente neașteptate ei solicită oricum ajutorul autorităților, adică poliția sau jandarmeria. Hai să folosim resursele plătite cu bani mulți și care au și legea în mână alături de posibilitatea legală de a acționa imediat, fără să mai aștepte după apeluri la 112.

Anual, mii de tineri ies de sub tutela statului și pășesc în viața reală complet nepregătiți pentru ce îi așteaptă. Nu primesc sprijinul de care au nevoie, ci sunt lăsați singuri în fața unor provocări mult prea mari. O mare parte dintre ei nu reușesc să se adapteze schimbării bruște, nu se integrează pe piața muncii și nu duc o viață stabilă. Mulți ajung pe străzi ori cad pradă exploatării de către rețele de crimă organizată. Nu știm numărul lor exact pentru că nu există un instrument de monitorizare post-instituționalizare. În centrele de tip rezidențial ori sub îngrijirea asistenților maternali, abuzurile suferite de copii rămân nedescoperite și nesancționate. Mijloacele pe care minorii și tinerii le au la dispoziție pentru a reclama abuzurile fie sunt ineficiente, fie nu există. În jurul făptuitorilor se ridică adeseori ziduri birocratice menite să-i protejeze. grafică: Dan Perjovschi Textul integral al memorandumului poate fi consultat aici: https://voceacopiilor.ro/wp-content/uploads/2019/08/Memorandum-copii-institu%C8%9Bionaliza%C8%9Bi-final-1.pdf

Comuna Brebu din judetul Prahova a fost printre putinele care au avut dupa anii 1990 si chiar 2000, o sala de gimnastica pentru uz scolar, unde se puteau efectua orele de Educatie Fizica si Sport conform programei de invatamant a catedrei si a normelor Ministerului Educatiei Nationale. De cativa ani buni nu se mai foloseste si este incuiata, fara geamuri, etc, doar timide carpaceli efectuate de mantuiala in vederea ,,conservarii". Conform ultimului recensamant populatia este de aproximativ 7 200 de oameni. Multe persoane nu sunt de acord si isi manifesta nemultumirea fata de cele doua aspecte in grupurile Facebook ,,Comuna Brebu" si ,,Brebu Mereu Aproape". Doresc ca prin intermediul dumneavoastra sa mai facem o ultima incercare, poate ni se vor alatura toti fostii elevi sau atleti ai profesorului Neculai Dragan, in prezent ei insisi parinti de elevi in comuna sau Municipiul Campina. Poate vor semna petitia si alti cetateni cinstiti, curajosi si intelepti ai comunei , poate si cei care au construit-o efectiv si cunosc parametrii si durata de viata estimata a cladirii. Cladirea Scolii Gimnaziale ,,Matei Basarab" Brebu- Localul A este mai veche decat sala de sport, desi ambele au fost constuite in anul 1975(sala ulterior scolii) nu beneficiaza in prezent de acelasi tratament in ceea ce priveste investitiile in infrastructura. Scoala este izolata termic astfel incat nu se pot vedea cu ochiul liber eventualele defecte structurale. Sala nu. Probabil ca inginerii inteleg ce vreau sa spun. Poate vom reusi restaurarea statuii si reabilitarea cladirii salii de sport ,,Prof. Neculai Dragan" astfel incat elevii sa o poata folosi in orice anotimp conform programei scolare, sa se poata face ore de Educatie Fizica si Sport, acesta fiind conceptul initial al construirii salii: sala de gimnastica scolara! Alte comune isi ridica sali de sport, mult mai mari, de la zero si noi nu suntem in stare sa intretinem ceea ce avem si ce a fost functional pana in anii 2014-2015, avand toate dotarile necesare, apreciate in comentariile din reteaua Facebook de catre fostii elevi sau de catre cei care au vizitat-o in perioada cand era deschisa tuturor celor care vroiau sa faca miscare! E important sa nu asistam impasibili ci sa luam atitudine cu totii, timpul trece, iar problemele nu se vor rezolva de la sine!

Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.

Este o pomană electorală între 3 și 6 miliarde de euro. În ciuda problemelor de gestionare publică a pădurilor, ele trebuie să rămână în proprietatea statului. Pădurile trebuie administrate de silvici onești și profesioniști și nu privatizate ca să fie tăiate, așa cum au fost prădate pădurile țării în ultimii 30 de ani. Statul român nu trebuie să-și cedeze abuziv patrimoniul natural pentru că pădurile sunt moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice, care conduc la poluare, probleme de sănătate și de mediu și reducerea drastică a biodiversității. Menționăm că specialiștii din Direcția generală Păduri din Ministerul Apelor și Pădurilor nu susțin inițiativa legislativă și au dat aviz negativ acestui proiect. Ne solidarizăm cu pădurarii de la Federația Silva, cu ecologiștii din toată țara și cerem retragerea din Parlament a acestui proiect legislativ toxic pentru țară. Mobilizează-te alături de noi și semnează petiția pentru a arăta celor din PSD, UDMR și ALDE că pădurile trebuie să rămână ale noastre și să retragă acest proiect legislativă care pune în pericol 10% din fondul forestier al țării.

Prin proiectul „GROwth – investim în copii, investim în viitor”, un investitor care primește finanțarea nerambursabilă din partea statului și construiește o grădiniță sportivă de la 0 este obligat să asigure 8% locuri gratuite din total. Pentru privații care renovează clădiri existente, procentul este de 4% locuri gratuite din total. După patru ani de la finalizarea construcției, obligația de a asigura locuri gratuite dispare. De exemplu, în cazul unei grădinițe cu o grupă de 25 de copii, 8% înseamnă 2 locuri gratuite. Pentru aceeași grupă de copii, 4% înseamnă un singur loc gratuit. Un studiu INS ne arată că, în 2016, în România erau aproximativ 1.000.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 ș 4 ani. Dintre aceștia, doar 344.000 erau înscriși la creșe și grădinițe. Asta în timp ce numărul unităților preșcolare era de 1.177. Pe lângă numărul mic de grădinițe raportate la numărul de copii, se mai adaugă și lipsa resurselor financiare. Realitatea pentru o majoritate, invizibilă pentru cei care gândesc politici publice în educație, este că lipsa banilor este unul dintre principalele motive pentru care copiii nu ajung în grădinițe. Însă, Guvernul are soluția pentru rezolvarea problemei din educația preșcolară românească. Să construiască 1.000 de grădinițe sportive private, finanțate cu banii contribuabililor.

Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România

Keratoconusul este o boala degenerativă a ochilor caracterizata prin subtierea corneei si deformarea acesteia (corneea va avea forma de con). Forma de con deviaza fasciculele luminoase de la nivelul ochiului, iar vederea va fi distorsionata. Boala este bilaterala in 85% din cazuri. Populatia este afectată in proportie de 1:2000, cu debut la adolescenti sau mai devreme de varsta de 20 de ani. Subiectiv, keratoconul produce o vedere incetosata si deformata. Topografia corneeana deceleaza keratoconul in stadiile incipiente (infraclinic), in timp ce un simplu examen al refractiei pune in evidenta boala doar in stadiile ulterioare. Corneea este fereastra ochiului. Lumina patrunde prin ea, traverseaza lentila-cristalinul, spre retina, apoi informatia este dusa la creier pentru a forma imaginea vizuala. Afecteaza ambii ochi, cu un usor decalaj in evolutie, ducand chiar la incapacitatea pacientilor de a conduce masina si imposibilitatea citirii unui text. CAUZE: Cauza exacta a keratoconusului este necunoscuta. Se crede ca genetica, factorii de mediu si sistemul endocrin joaca un rol important in dezvoltarea keratoconusului. TRATAMENTUL PENTRU KERATOCONUS: Initial in cazurile incipiente, pacientii pot fi corectati din punctul de vedere al vederii cu ochelari si lentile de contact moi. O alta alternativa este folosirea lentilelor de contact rigide gaz permeabile, dar care prezinta un dezavantaj, disconfortul pacientului, acesta plangandu-se de faptul ca nu le suporta, ca simte un corp strain in ochi si nu este o metoda de stoparea a bolii. Implantarea unor inele dintr-un material special, biocompatibil PMMA in grosimea corneei. CROSSLINKING Cornean este o metoda moderna de tratament. Stabilizarea refractiei si imbunatatirea vederii incep sa fie observate de pacient in aproximativ 2 luni. Keratoplastia perforanta sau TRANSPLANTUL DE CORNEE este ultima metoda. COSTURILE INVESTIGATIILOR, TRATAMENTULUI SI INTRETINERII (costurile sunt orientative, acestea variaza de la o clinica la alta): *Investigatii: - Consult lentile de contact - 275 lei - Numaratoare celule corneene (extern) - 160 lei (ambii ochi) - Numaratoare celule corneene (intern) - 110 lei (ambii ochi) - Topografie corneeana (dubla: Orbscan si CRS Master) - 220 lei (ambii ochi) *Tratament: - CROSS-LINKING KERATOCONUS - 1500 lei - IMPLANTARE DE INELE CORNEENE INTRASTROMALE - tehnica FemtoLaser - 2800 lei + 400 euro (echivalent lei)/inel - OPERATIE REFRACTIVA LASER CU LASERUL EXCIMER MEL 90 SI FEMTOSECOND LASER PENTRU VOLETUL CORNEAN - 3200 lei / ochi - SUTURA PLAGA CORNEEANA/CORNEO-SCLERALA POST-TRAUMATICA (cu VITRECTOMIE si PUPILOPLASTIE, la nevoie) - 2100 lei - 3500 lei - TRANSPLANT DE CORNEE PERFORANT + pretul corneei importate- 4800 lei (cu Femtolaser 6400 lei) - TRANSPLANT DE CORNEE LAMELAR DSAEK + pretul corneei importate - 5300 lei (cu Femtolaser 6900 lei) - TRANSPLANT DE CORNEE PERFORANT BILAMELAR "MUSHROOM" + pretul corneei importate - 5700 lei ( cu Femtolaser 7300 lei) - CORNEE IMPORTATA PENTRU TRANSPLANT - 2500 Euro *Intretinere - Lentile de contact rigide (dure) - 1000 lei - 2000 lei (la 2 ani) - Solutie intretinere lentile - 100 lei - Solutie lubrifiere lentile (lacrimi artificiale) - 35 lei - 50 lei (la 2 saptamani)

Guvernanții au promis că valoarea indemnizației pentru hrană va fi egală cu cea a fostelor tichete de masă, însă impozitarea cu 45% a condus la înjumătățirea valorii nete lunare a fostelor tichete de masă. Acest lucru a provocat încă o nemulțumire la nivelul salariaților din sănătate. Măsura afectează în special categoriile discriminate deja în sănătate, care nu au primit salarii la nivelul anului 2022.