Pentru că ne dorim să ne păstrăm resursele naturale și să le folosim responsabil. Pentru că putem face chiar NOI ceva. Prin plantarea unui copac contribuim activ și direct pentru un mediu înconjurător sănătos și tragem un semnal de alarmă asupra importanței chiar și a unui copac, nu doar a unei păduri. Plus un copac e o acțiune, un semnal de alarmă și un simbol a determinării noastre de a susține importanța unui mediu înconjurător sănătos și primitor. Avem o țară cu multe resurse, o țară în care ne dorim să rămânem noi, copiii noștri. O țară de care trebuie să avem grijă și a cărei resurse să le utilizăm responsabil. Una dintre aceste resurse pe care le avem - pădurile - sunt în pericol. Nu de ieri, ci de câțiva ani buni, iar autoritățile ori au făcut prea puțin pentru a proteja aceasta resursă, ori nu au făcut nimic, ori au fost chiar persoanele din funcțiile politice sau cele numite politic care au acționat direct și activ la defrișările pădurilor noastre. Avem nevoie de politici, de controale, de licitații transparente, de oameni cinstiți care să ajute să ne păstrăm aceste resurse, dar între timp fiecare dintre noi poate face ceva pentru a semnala importanța nu doar a unei păduri, ci chiar a unui singur copac. "Plus un copac" este o acțiune la care oricine poate lua parte, ne putem organiza, acolo unde este posibil, să mergem împreună să plantăm copaci, fie pe un spațiu public, dacă există aprobarea necesară, fie pe un teren privat, dacă avem acordul proprietarului, ori fiecare dintre noi, individual, în curtea, livada proprie plantează un copac. "Plus un copac" ne dorim să fie o acțiune care să se desfășoare anual, în ultima duminică a lunii octombrie. "Plus un copac" e un semnal de alarmă, căci știm că un copac, plus un copac, pot crea o pădure, dar mai ales știm că prin ceea ce facem ajutăm la conștientizarea rolului pe care îl are mediul înconjurător, și subliniem prin asta că ne dorim o Planetă Verde. Printr-o semnătură susții inițiativa, iar pe 27.10.2019 vei planta și tu un copac. Un copac în plus, o planetă mai verde și un mediu mai sănătos.

Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 9 arii naturale protejate de interes national și European, peste 100 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute alternative. Situația pădurilor din România este deja tragică, iar acum statul vine cu mega linia electrică prin inima parcurilor naționale pe care le va defrișa, desi pădurile din aceste arii protejate înseamnă doar 1% din suprafața României. Doamnă prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri seculare. Lăsați pădurile în pace și faceți bine să mutați traseul liniei electrice pe lângă ariile naturale protejate. Traseul LEA 400 kV Reșița – Porțile de Fier are 117 km, costă 123 milioane de lei și ar urma să străpungă 42 km din 9 arii naturale protejate cu o bandă lată de 54 de metri, însumând peste 100 de hectare de păduri planificate a fi defrișate.

Combustibilii fosili nu numai că accelerează schimbările climatice, ci și poluează aerul pe care îl respirăm. Petrolul arzător și cărbunele eliberează dioxid de carbon împreună cu o serie de alți poluanți. Gazele precum azotul și oxizii de ozon umplu aerul din jur și particule mici pătrund adânc în plămânii noștri. Impacturile asupra sănătății noastre sunt profunde, inclusiv probleme de respirație, boli de inimă și speranță de viață scurtată. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății a numit poluarea aerului „noul tutun”, deși a remarcat că te poți îndepărta de fumul de țigară. Pe de altă parte, atunci când casa sau școala este înconjurată de poluarea aerului, nu există nicio scăpare. Aproape jumătate din toate vehiculele de pe drumuri circulă pe motorină. Acesta era văzut de guvern ca un combustibil mai ecologic decât benzina, deoarece eliberează mai puțin dioxid de carbon. Drept urmare, stimulentele pentru vehiculele diesel ne-au încurajat să le cumpărăm. Cu toate acestea, acum știm că aceste afirmații au fost exagerate de producătorii de mașini. Mai mult, pur și simplu trecerea de la un combustibil fosil la altul ignoră faptul că trebuie să încetăm să ardem complet. În plus, automobilele diesel produc mai multă poluare cu dioxid de azot (NO2). Majoritatea zonelor urbane din Marea Britanie au niveluri ilegale de poluare cu NO2, ceea ce poate afecta dezvoltarea plămânilor la copii.

- Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.

UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins in 9 octombrie inițiativa legislativă. Deşi 32 au votat pentru, 2 sau abținut si 35 au fost împotrivă. A fost aproape. Bătălia nu este insă pierdută. Dezbaterile se mută în comisiile şi plenul Camerei Deputaților, for decizional. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 In 1 octombrie, senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre (6 pentru și numai 2 împotriva acesteia, aceștia fiind dealtfel vânători). Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 In 17 septembrie, senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat covârșitor împotriva protejării caprelor negre (10 voturi față de numai unul pentru). ------------------------------------------------------------------------------------------------ PETIȚIE: Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei). Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare. Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/

Doar cu autostrăzi ne putem dezvolta!

Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprindea și reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicția de navigatie cu motor. Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Județean Cluj a aprobat un plan urbanistic de zonă protejată prin care se prevede interdicția ambarcațiunilor motorizate, fără ca prevedea să fie pusă în aplicare. Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița. În concluzie, permiterea ambarcațiunilor motorizate unde bem apă, e o ilegalitate. De aceea, Hidroelectrica trebuie să intabuleze proprietatea până la cota 521.5, iar Apele Române până la cota 525. După identificarea construcțiilor ilegale și a proprietarilor privați care au construit ilegal, cerem aplicarea legii 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică demolare. Arată instituțiilor amintite mai sus că suntem o forță colectivă și că nu mai pot rămâne nepăsătoare în fața abuzurilor, mai ales când e amenințat dreptul nostru la o apă curată și la un mediu nepoluat. Semnează petiția și dă mai departe!

Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii.O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).

❗️ Primăria Capitalei a anunțat un proiect pentru restaurarea peisagistică a Grădinii Cișmigiu, întins pe 3 ani și care prevede intervenții majore la nivel de vegetație, alei, amenajări peisagistice, ansambluri monumentale și la rețelele de utilități. Aceste lucrări nu respectă caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului. 😠 Proiectul a fost aprobat sărind etapele normale pentru o lucrare de acest calibru, fără a avea ca bază de start un PUZ actualizat (documentație de urbanism care reglementează tipurile de intervenții permise într-o zonă clar delimitată a orașului), fără consultare publică, fără concurs internațional de soluții cu juriu și fără a respecta legislația în vigoare pentru parcuri. 👎 Ce este în neregulă cu acest proiect? 1. Lipsa de transparență din partea PMB și ALPAB – deși Grădina Cișmigiu este unul dintre locurile reprezentative pentru București, proiectul nu poate fi consultat de cetățeni. 2. Lipsa unei dezbateri publice înainte de elaborarea temei de proiectare – PMB și ALPAB nu au invitat la dialog reprezentanți ai societății civile și specialiști în domeniu care să expună opiniile comunităților pe care le reprezintă și să contribuie cu idei pentru realizarea proiectului. 3. Schimbarea imaginii cu care Cișmigiul s-a identificat în ultimii 100 de ani – lucrările de reabilitare aprobate vor modifica definitiv, până la mutilare, detalii-simbol ale Grădinii Cișmigiu: pietruirea sau pavarea unor spații verzi identitare (Parterul Central, peluza cu flori dinspre blv. Regina Elisabeta, Rotonda Scriitorilor), reconfigurarea accesului în parc din zona Izvorului lui Eminescu. 4. Reducerea spațiilor verzi din parc, tăierea platanilor monumentali din zona Foișorului sau a altor arbori sănătoși/monumentali din parc vor afecta puternic echilibrul ecosistemului actual. 5. Eliminarea unor funcțiuni introduse de-a lungul vremii și de care depinde comunitatea care folosește zilnic parcul: două locuri de joacă vor fi desființate și al treilea relocat, locul de sport pentru persoanele vârstnice va fi eliminat, iar țarcul de căței va fi înlăturat definitiv. 6. Dublarea unor investiții făcute de curând (sistemul de iluminat a fost refăcut în 2018) sau realizarea altor investiții inutile (stâlpi wi-fi, înlocuirea mobilierului actual). 7. Construirea de noi spații comerciale ce va duce la amplificarea imaginii de târg în loc să mențină liniștea necesară într-un monument istoric, spațiu verde și de relaxare. În prezent, în Grădina Cișmigiu există 12 spații comerciale istorice și construcții temporare, iar prin proiectul aprobat de PMB se va ajunge la un total de 21 de spații comerciale. 👍 Ce ne dorim? 1. Publicarea proiectului complet, plătit din bani publici și realizat de Compania Municipală pentru Dezvoltare Durabilă prin atribuire directă. 2. Dezbatere publică filmată la care să fie invitată comunitatea locală și specialiști în domeniu pentru definirea temei de proiect și a viziunii pentru restaurarea Grădinii Cișmigiu. 3. Refacerea proiectului în urma unui concurs care să genereze cele mai bune soluții pentru a pune în valoare potențialul istoric al Grădinii Cișmigiu și a răspunde nevoilor utilizatorilor frecvenți. 4. Restaurarea Grădinii Cișmigiu să fie facută cu menținerea spațiului verde actual, protejarea arborilor existenți și minimizarea impactului pe care proiectul îl are asupra biodiversității din zonă. Proiectul trebuie să includă un plan de replantări, cu aviz de la Ministerul Culturii, și să nu depășească suprafața admisă pentru alei și pavaje într-un parc (maxim admis 10% alei și pavaje, conform art. 18(7) din legea 24/2007). 5. Realizarea unui studiu sociologic și consultarea comunității de utilizatori frecvenți ai Grădinii Cișmigiu, pentru a reduce impactul lucrărilor asupra acestora (părinți cu copii, oameni în vârstă, posesori de câini). 6. Eliminarea unor noi investiții din proiectul prezentat, care le-ar dubla pe cele făcute deja în ultimii doi ani (iluminatul în parc, restaurarea mobilierului actual). 7. Grădina Cișmigiu trebuie tratată ca o oază de liniște și verdeață în inima capitalei, nu ca un parc de distracții sau o zonă comercială. ➡️ Semnează petiția și luptă alături de noi pentru a proteja Grădina Cișmigiu!

Padurile din Amazon, Brazilia, sunt cuprinse de un numar record de incendii in acest an. Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită „plămânul Lumii”. Dacă va fi distrusă irevocabil, atunci ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la colapsul Planetei care era deja greu încercată de schimbările climatice în ultimele decenii. Lumea dă vina pe presedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru ca acesta ar fi incurajat defrisarile, pentru a face loc mai multor terenuri arabile. Este drept că președintele are vina sa, dar cea mai mare este a țărilor care cumpăra carnea ieftină de la vite hrănite cu furaje produse pe suprafețe proaspăt defrișate din Amazon. În 2018, Brazilia a exportat 1,6 milioane de tone de carne de vită. Este un nou record mondial, iar anul acesta se așteaptă să se exporte 1,8 milioane de tone. Putem ajuta Amazonul chiar dacă trăim în România. Înlocuiește carnea de vită ieftină din America de Sud cu cea românească. Sau dacă îți dorești să fii și mai generos atunci este bine de știut că fiecare om care renunță la carnea de vită salvează 10 arbori/zilnic sau 3432/anual: https://rainforestfoundation.org/agriculture/ Hrana oamenilor bazată pe ingrediente de origine animală necesită mult mai mult teren decât dacă am hrăni toată omenirea cu plante: https://academic.oup.com/ajcn/article/78/3/660S/4690010 Mai precis, mâncarea produsă din animalele de fermă ne oferă doar 18% din caloriile pe care le consumăm dar utilizează 83% din terenul arabil. Asta înseamnă că pentru a crește mai multe animale este nevoie de tot mai mult teren, adică de noi defrișări: https://www.theguardian.com/environment/2018/may/31/avoiding-meat-and-dairy-is-single-biggest-way-to-reduce-your-impact-on-earth

Utilizarea uleiului de palmier în motorină, care este determinat de obiectivele de energie regenerabilă ale UE, va fi redus treptat începând cu 2023, pentru a dispărea din biodiesel în 2030. Statele membre ale UE și Parlamentul UE au acum două luni pentru a adopta sau vetoa Legea, dar nu au puterea de a modifica regula. Deși ne așteptăm la unele critici, credem că va fi aprobat. Decizia de astăzi de a eticheta uleiul de palmier ca nesustenabil este un progres. Acesta va oferi un relief mult necesar vieții sălbatice și pădurilor din lume. Dar aceasta este doar o victorie parțială, deoarece soia și unele ulei de palmier pot fi încă etichetate „verde”. Campania noastră nu s-a încheiat și acum vom duce lupta către guvernele și companiile petroliere care doresc să-i oblige pe șoferi să plătească pentru combustibilii „verzi” falsi. Deși incompletă, aceasta este o victorie a societății civile. Este victoria ta. Șapte din 10 europeni se opun folosirii uleiului de palmier în motorină, peste 650.000 au semnat petițiile pentru a-l opri și peste 65.000 de cetățeni ai UE au luat parte la consultarea publică pentru modificarea și îmbunătățirea legii.

Datele arata ca in medie 1 din 4 persoane sufera de o forma de alergie. Daca acest trend se mentine, pana in anul 2020, 1 din 2 persoane va dezvolta o forma de reactie alergica. La nivel global, ponderea Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii. O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani. Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).Cantităţile de polen,depăşesc in Romania de 15 ori nivelul cât de cât cunoscut în restul Europei. Şi dacă nivelul plantei se reduce la jumătate, jumătate tot înseamna de 7 ori mai mare, care tot este foarte mult.