Consiliul Județean Cluj nu are unde să-și pună gunoiul, așa că-l pune sub geamul tău. Consiliul Județean Cluj încearcă să convingă Agenția pentru Protecția Mediului ca, după apoape un deceniu de tărăgănare, termene depășite și pagube de zeci de milioane de lei, să-i autorizeze măcar un loc de depozitare al gunoiului. Doar că face asta într-un loc care contravine legislației în vigoare, iar asta se vede și din satelit. Ordinul Ministrului Sănătății 119/2014 prevede că gunoiul trebuie să fie depozitat la o distanță mai mare de 1000m de zonele locuite. Dar când ne uităm la distanțele de la zona vizată în solicitarea de autorizare depusă de Consiliul Județean Cluj până la casele din jur, găsim distanțe mai mici, de 800m până la case în direcția Nord-Est, iar în cazul întregului amplasament, de 450m în direcția Nord-Vest. Având în vedere - nivelele de toxicitate a solului, a apelor și a aerului care vor rezulta în urma depozitării gunoaielor la distanțe mai mici decât cele prevăzute în lege - antecedentele de poluare a mediului de către CJ Cluj, amendată de multiple ori atât de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj și de Garda de Mediu Cluj - declanșarea în acest an de către Comisia Europeană a unei proceduri de sancționare din cauza dezastrului ecologic reprezentat de gropile de gunoi din jurul marilor orașe din România APM trebuie să ia o decizie informată și asumată, cu respectarea întocmai a legislației, pentru protejarea sănătații tuturor clujenilor.

A sosit timpul ca cetățenii, politicienii și specialiștii, sau oricine vrea să pună umărul, să se așeze la masă și să gândească politici publice prin care Bucureștiul și România să-și diminueze amprenta de carbon în următorii 10 ani. Pactul Verde pentru București și Planul Urbanistic Metropolitan sunt doi pași titanici pentru noi, în acest colț de lume civilizată! Întreaga societate europeană pășește deja pe drumul deschis de proiectele ”The European Green Deal Investment Plan” și ”Just Transition Mechanism”.

Dacă aceste proiecte de racordare a localităților rurale vor continua, se vor diminua tăierile de păduri pentru lemn de foc, mediul înconjurător va fi mai protejat, va crește gradul de confort și civilizație al populației și nu în ultimul rând va genera și o dezvoltare economică a localităților rurale.

Pentru refacerea pădurilor României și pentru restabilirea echilibrului climatic în lume.

Pădurea ne dă oxigen, echilibru climatic, echilibru hidrologic, biodiversitate, echilibru ecologic, VIAȚĂ!

De ce este important? Pentru ca a venit timpul ca Romania sa faca un pas inainte in a fi mai buni, mai empatici, mai civilizati cu fiintele din jur. Politia Animalelor putand fi si un mod de a educa populatia in ceea ce priveste Drepturile Animalelor. In momentul de fata, dincolo de atrocitatile zilnice pe care le vedem in imagini, exista un vid in constiinta colectiva vis a vis de necuvantatoare. In momentul de fata, legea privind protectia animalelor (205/2004 republicata in 2014, art. 30, al. 2) spune ca, de protectia animalelor se ocupa inspectorii directiilor sanitar-veterinare (DSV) si persoane desemnate din cadrul politiei, dar, din pacate, legea nu este respectata. In cadrul MAI nu au fost atribuite nimanui aceste sarcini de control si cercetare.

Directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, cercetătorul Costel Vânătoru, căruia îi aparține proiectul, a fost demis prin ordin al ministrului Agriculturii. În locul său, a fost numit temporar pentru ”coordonarea activității și dezvoltarea unei noi strategii de dezvoltare a Băncii, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Chesnoiu este jurist de profesie. Potrivit AFIR, delegarea se face începând cu data de 13 decembrie 2019. Cercetătorul Costel Vânătoru și-a dedicat ultimii 34 de ani cercetării, el fiind coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal, care a primit girul fostului ministru al Agriculturii Petre Daea. Faptul că a fost ales să fie primul director al acestei bănci a fost o recunoaștere a meritelor celui mai bun specialist, pe care îl are România, în acest domeniu. „Costel Vânătoru este o adevărată legendă în domeniul horticulturii. De 34 de ani munceşte în acest domeniu. Până să fie numit aici, a fost şi director şi şeful laboratorului de genetică al staţiunii de cercetare legumicolă de la Buzău. Nu numai faptul că a păstrat sămânţa de legume românească, dar a şi înmulţit-o. A venit cu ideea de a se prezerva acest tezaur cu această bancă naţională de soiuri româneşti. Acum, doar cinci la sută din legumele româneşti sunt cu sămânţă românească, restul sunt de import”, a declarat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău. Costel Vanatoru numea proiectul pe care l-a infiintat si la care a lucrat cu dedicatia atatia ani din viata ”un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”. Demiterea sa "este o decizie urâtă, este o lovitură dată unei idei, unui proiect național, este o ucidere a unei idei extraordinare”, a declarat Constantin Toma, primarul Buzăului. Un guvern care ne-a promis o Romanie a normalitatii, care sa sustina valorile in orice domeniu, care s-a angajat sa implementeze proiecte ecologice intr-o perioada de crize ecologice globale acute, nu isi poate permite sa compromita astfel de proiecte doar pe motive politice. Cerem o declaratie a ministrului agriculturii in care sa fie justificata aceasta demisie din punct de vedere al profesionalismului necesar indeplinirii acestei functii. Mai mult, cerem recunoasterea valorilor si a profesionalismului in general in societatea romaneasca prin reinstaurarea domnului cercetator Costel Vanatoru in functia de Director al Bancii de Resurse Genetice Vegetale Bacau, pentru ca acesta sa-si continue proiectul creat de el si caruia si-a dedicat o mare parte din viata si din cercetare. O Romanie "normala", moderna, calibrata la valorile democratiei europene nu isi poate permite sa ia astfel de decizii doar ca decizii politice si sa compromita astfel proiecte valoroase pentru comunitate. Orice lucru de valoare are nevoie de continuitate si dedicatie ca sa creasca si sa se dezvolte. Nu oricine poate indeplini orice functie doar pe motive politice. La fel, nu oricine ar trebui destituit doar din motive politice. Cum motivele destituirii nu sunt cunoscute, ar fi bine daca Ministerul Agriculturii ar afisa mai multe transparenta in ce priveste aceasta decizie. Haideti sa sustinem impreuna un proiect si un om care s-a angajat pentru suveranitatea semintelor!

Cercetătorul Costel Vânătoru a fost îndepărtat de la conducerea Băncii de Gene din Buzău şi înlocuit cu directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Cercetătorul Costel Vânătoru și-a dedicat ultimii 34 de ani cercetării, el fiind coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal. Imediat după instalarea Guvernului Orban, cercetătorul buzoian își exprima speranța că cei aflați acum la putere nu vor pune bețe în roate înființării proiectului Banca de Gene, pe care-l numea ”un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”. Toți buzoienii cu mic cu mare vom merge în fața Prefecturii Buzăului. Cerem revocarea deciziei Guvernului Orban de a-l demite de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale - pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale pe cercetătorul Costel Vânătoru. Nu tolerăm o astfel de decizie a celor de la capitală. #impreunaSalvamBancaDeGene #Buzau #2019 #CostelVanatoru #BancaDeGene Intrați pe eveniment și distribuiți prietenilor. https://facebook.com/events/451183812477446/ Ne întâlnim Duminică 15 Decembrie 2019 ora 11:00 Pe Platoul Daciei, din Buzău. Dați de știre la tot orașul.

Conform ultimului ciclu de cercetare al Inventarului Forestier Național (IFN) încheiat în 2018, din pădurile românești s-au extras 38 de milioane de metri cubi de lemn anual. Doar 18 milioane reprezintă tăieri legale. Restul de 20 de milioane reprezintă cantitatea de lemn dispărut fără acte, în fiecare an, în valoare de 1 miliard de euro. Ovidiu Badea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, instituția care a elaborat acest raport, a manipulat forma finală a documentului. A hotărât excluderea datelor care descriu statistic dispariția materialului lemnos din pădure. Adică a ascuns dimensiunea jafului! Datele reale au fost făcute publice de directorul IFN, Gheorghe Marin, și asumate de noul Ministru al Mediului, Costel Alexe. Este oficial: dispar din păduri 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an! La fiecare arbore tăiat legal, altul este doborât ilegal! INCDS este o instituție extrem de importantă pentru managementul forestier din România. În momentul de față, instituția are o problemă uriașă în ceea ce privește transparența și credibilitatea informațiilor pe care le furnizează. Recent au fost descoperite cazuri de cioate îngropate într-o stațiune de cercetare a instituției, în gropi comune, pentru a se pierde urma arborilor exploatați ilegal. Este necesară schimbarea conducerii acestei instituții, dar și o analiză profundă a rolului și a responsabilității INCDS. Există suspiciuni întemeiate și în ceea ce privește subevaluarea volumului de lemn din amenajamentele pe care această instituție le întocmește pentru administrarea pădurilor statului, lemn care ulterior dispare fără urmă din pădurile statului. Cel care a ascuns aceste date, directorul Ovidiu Badea, continuă să fie în funcție. O funcție extrem de bine renumerată: directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură este cel mai bine plătit bugetar din România: 35.000 de euro pe lună. Mai mult de atât, INCDS a aprobat cercetarea disciplinară în vederea sancționării specialiștilor care au făcut publice datele ascunse illegal de însăși această conducere. Acuzațiile sunt caracteristice anilor 1950 ,,denigrare, încălcarea eticii, abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, abateri disciplinare grave,, - acesta este tratamentul la care au fost supuși avertizorii de integritate din cadrul instituției. Semnează și tu petiția prin care cerem destituirea sa! Între timp, așteptăm cu toții rezultatele investigației pornite de DIICOT în acest caz de mușamalizare a datelor din Inventarul Forestier Național.

Trăim într-o lume din ce în ce mai poluată. Respirăm din ce în ce mai greu. Pădurile ne oferă Oxigen. AVEM NEVOIE DE PĂDURI " CA DE AER". Pădurile înseamnă Fauna și Vegetație. Verigile lanțului trofic se slăbesc. România este o țară renumită pt zonele ei vaste naturale. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

Acest parc era o adevărată rezervație naturală, o oază de liniște. În momentul de față, datorită metodelor și utilajelor folosite de administrație, în prima parte a zilei zgomotul și poluarea din Parcul IOR sunt comparabile cu cele din zonele industriale. Ajutați-ne să strângem semnăturile necesare pentru a determina o schimbare în administrarea acestui parc! Grupul civic „Prietenii Parcului IOR”

Este important sa pastram cat putem calitatea aerului. Peste tot, la nivel mondial, se lupta impotriva defrisarilor. Pentru ca un copac plantat sa creasca sunt necesari multi ani. Spatiile verzi sunt protejate de lege, chiar daca domnul primar afirma ca acolo unde se executa lucrarile nu sunt spatii verzi. Nu cu multa vreme in urma, Primaria sectorului 3 a facut toaletari. Inca se vad cioturile copacilor tineri care au fost taiati, in conditiile in care existau in acel moment si inca mai sunt ramuri groase agatate periculos, ramase asa de la ploaia inghetata. Daca se cheltuie niste bani, ai nostri, din taxe si impozite, ar fi normal si corect sa fim intrebati si sa se cheltuie in favoarea locuitorilor.