Conform ultimului ciclu de cercetare al Inventarului Forestier Național (IFN) încheiat în 2018, din pădurile românești s-au extras 38 de milioane de metri cubi de lemn anual. Doar 18 milioane reprezintă tăieri legale. Restul de 20 de milioane reprezintă cantitatea de lemn dispărut fără acte, în fiecare an, în valoare de 1 miliard de euro. Ovidiu Badea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, instituția care a elaborat acest raport, a manipulat forma finală a documentului. A hotărât excluderea datelor care descriu statistic dispariția materialului lemnos din pădure. Adică a ascuns dimensiunea jafului! Datele reale au fost făcute publice de directorul IFN, Gheorghe Marin, și asumate de noul Ministru al Mediului, Costel Alexe. Este oficial: dispar din păduri 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an! La fiecare arbore tăiat legal, altul este doborât ilegal! INCDS este o instituție extrem de importantă pentru managementul forestier din România. În momentul de față, instituția are o problemă uriașă în ceea ce privește transparența și credibilitatea informațiilor pe care le furnizează. Recent au fost descoperite cazuri de cioate îngropate într-o stațiune de cercetare a instituției, în gropi comune, pentru a se pierde urma arborilor exploatați ilegal. Este necesară schimbarea conducerii acestei instituții, dar și o analiză profundă a rolului și a responsabilității INCDS. Există suspiciuni întemeiate și în ceea ce privește subevaluarea volumului de lemn din amenajamentele pe care această instituție le întocmește pentru administrarea pădurilor statului, lemn care ulterior dispare fără urmă din pădurile statului. Cel care a ascuns aceste date, directorul Ovidiu Badea, continuă să fie în funcție. O funcție extrem de bine renumerată: directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură este cel mai bine plătit bugetar din România: 35.000 de euro pe lună. Mai mult de atât, INCDS a aprobat cercetarea disciplinară în vederea sancționării specialiștilor care au făcut publice datele ascunse illegal de însăși această conducere. Acuzațiile sunt caracteristice anilor 1950 ,,denigrare, încălcarea eticii, abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, abateri disciplinare grave,, - acesta este tratamentul la care au fost supuși avertizorii de integritate din cadrul instituției. Semnează și tu petiția prin care cerem destituirea sa! Între timp, așteptăm cu toții rezultatele investigației pornite de DIICOT în acest caz de mușamalizare a datelor din Inventarul Forestier Național.

Trăim într-o lume din ce în ce mai poluată. Respirăm din ce în ce mai greu. Pădurile ne oferă Oxigen. AVEM NEVOIE DE PĂDURI " CA DE AER". Pădurile înseamnă Fauna și Vegetație. Verigile lanțului trofic se slăbesc. România este o țară renumită pt zonele ei vaste naturale. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

Acest parc era o adevărată rezervație naturală, o oază de liniște. În momentul de față, datorită metodelor și utilajelor folosite de administrație, în prima parte a zilei zgomotul și poluarea din Parcul IOR sunt comparabile cu cele din zonele industriale. Ajutați-ne să strângem semnăturile necesare pentru a determina o schimbare în administrarea acestui parc! Grupul civic „Prietenii Parcului IOR”

Este important sa pastram cat putem calitatea aerului. Peste tot, la nivel mondial, se lupta impotriva defrisarilor. Pentru ca un copac plantat sa creasca sunt necesari multi ani. Spatiile verzi sunt protejate de lege, chiar daca domnul primar afirma ca acolo unde se executa lucrarile nu sunt spatii verzi. Nu cu multa vreme in urma, Primaria sectorului 3 a facut toaletari. Inca se vad cioturile copacilor tineri care au fost taiati, in conditiile in care existau in acel moment si inca mai sunt ramuri groase agatate periculos, ramase asa de la ploaia inghetata. Daca se cheltuie niste bani, ai nostri, din taxe si impozite, ar fi normal si corect sa fim intrebati si sa se cheltuie in favoarea locuitorilor.

România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră, inclusiv din parcurile naționale, care, de fapt, ar trebui protejate. Asta înseamnă că dacă nu stopăm acest fenomen, în scurt timp, țara noastră va rămâne fără păduri. Este absolut necesar să oprim defrișarea pădurilor, măcar timp de 10 ani, pentru a opri, în primul rând, crima asupra poporului român, pentru a-i da timp pădurii să se regenereze, pentru a realiza un inventar real al suprafeței împădurite în România și pentru a elabora un cadru legislativ potrivit și responsabil, care să prevină și să descurajeze orice tentativă ilegală. Doar așa urmașii noștri se vor putea bucura de darurile primite de acest popor. Să nu uităm: dacă pădurea moare, noi toți murim!

Sanatatea oamenilor este cea mai importanta. Protejarea sanatatii populatiei este o datorie a institutiilor statului.

Campania este importantă pentru că: - Artificiile sunt toxice, punând în pericol sănătatea și viața oamenilor și animalelor. - Poluarea fonică face ca animalele să se sperie și să fugă de acasă, sau chiar să moară. Păsările sunt cele mai afectate și cad moarte pe jos. Verificați singuri, vă rugăm. - Oamenii care suferă de epilepsie, ADHD, bătrânii care suferă de afecțiuni de inimă, oamenii care suferă de PTSD(post-traumatic stress disorder ) sunt afectați în acele momente de aceste zgomote care seamănă cu focurile de armă. - Artificiile conțin compuși cancerigeni. Acești compuși sunt inhalați de noi în timpul focului de artificii, ajung în apă și în sol și apoi în mâncarea noastră. Merită? - Banii publici arși pe cer. Pentru Primării banii cresc în copaci, nu? NU! NOI CHIAR MUNCIM CA EI SĂ NE ARDĂ BANII NOȘTRI PE CER! Ha-ha! Iar noi ne bucurăm de asta? De ce? De ce nu realizăm că sunt bani irosiți?

În prezent, autoritățile locale și centrale nu controlează eficient activitatea poluatorilor din zonă, situație confirmată înclusiv de conducerea Gărzii de Mediu Brașov. Foarte mulți locuitori reclamă aer irespirabil în momentele în care care poluatorii evacuează fum rezultat în procesul tehnologic. Nimeni nu ne poate asigura dreptul la sănătatea și un mediu protejat.

Pentru că ne dorim să ne păstrăm resursele naturale și să le folosim responsabil. Pentru că putem face chiar NOI ceva. Prin plantarea unui copac contribuim activ și direct pentru un mediu înconjurător sănătos și tragem un semnal de alarmă asupra importanței chiar și a unui copac, nu doar a unei păduri. Plus un copac e o acțiune, un semnal de alarmă și un simbol a determinării noastre de a susține importanța unui mediu înconjurător sănătos și primitor. Avem o țară cu multe resurse, o țară în care ne dorim să rămânem noi, copiii noștri. O țară de care trebuie să avem grijă și a cărei resurse să le utilizăm responsabil. Una dintre aceste resurse pe care le avem - pădurile - sunt în pericol. Nu de ieri, ci de câțiva ani buni, iar autoritățile ori au făcut prea puțin pentru a proteja aceasta resursă, ori nu au făcut nimic, ori au fost chiar persoanele din funcțiile politice sau cele numite politic care au acționat direct și activ la defrișările pădurilor noastre. Avem nevoie de politici, de controale, de licitații transparente, de oameni cinstiți care să ajute să ne păstrăm aceste resurse, dar între timp fiecare dintre noi poate face ceva pentru a semnala importanța nu doar a unei păduri, ci chiar a unui singur copac. "Plus un copac" este o acțiune la care oricine poate lua parte, ne putem organiza, acolo unde este posibil, să mergem împreună să plantăm copaci, fie pe un spațiu public, dacă există aprobarea necesară, fie pe un teren privat, dacă avem acordul proprietarului, ori fiecare dintre noi, individual, în curtea, livada proprie plantează un copac. "Plus un copac" ne dorim să fie o acțiune care să se desfășoare anual, în ultima duminică a lunii octombrie. "Plus un copac" e un semnal de alarmă, căci știm că un copac, plus un copac, pot crea o pădure, dar mai ales știm că prin ceea ce facem ajutăm la conștientizarea rolului pe care îl are mediul înconjurător, și subliniem prin asta că ne dorim o Planetă Verde. Printr-o semnătură susții inițiativa, iar pe 27.10.2019 vei planta și tu un copac. Un copac în plus, o planetă mai verde și un mediu mai sănătos.

Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 9 arii naturale protejate de interes national și European, peste 100 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute alternative. Situația pădurilor din România este deja tragică, iar acum statul vine cu mega linia electrică prin inima parcurilor naționale pe care le va defrișa, desi pădurile din aceste arii protejate înseamnă doar 1% din suprafața României. Domnule prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri seculare. Lăsați pădurile în pace și faceți bine să mutați traseul liniei electrice pe lângă ariile naturale protejate. Traseul LEA 400 kV Reșița – Porțile de Fier are 117 km, costă 123 milioane de lei și ar urma să străpungă 42 km din 9 arii naturale protejate cu o bandă lată de 54 de metri, însumând peste 100 de hectare de păduri planificate a fi defrișate.

Combustibilii fosili nu numai că accelerează schimbările climatice, ci și poluează aerul pe care îl respirăm. Petrolul arzător și cărbunele eliberează dioxid de carbon împreună cu o serie de alți poluanți. Gazele precum azotul și oxizii de ozon umplu aerul din jur și particule mici pătrund adânc în plămânii noștri. Impacturile asupra sănătății noastre sunt profunde, inclusiv probleme de respirație, boli de inimă și speranță de viață scurtată. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății a numit poluarea aerului „noul tutun”, deși a remarcat că te poți îndepărta de fumul de țigară. Pe de altă parte, atunci când casa sau școala este înconjurată de poluarea aerului, nu există nicio scăpare. Aproape jumătate din toate vehiculele de pe drumuri circulă pe motorină. Acesta era văzut de guvern ca un combustibil mai ecologic decât benzina, deoarece eliberează mai puțin dioxid de carbon. Drept urmare, stimulentele pentru vehiculele diesel ne-au încurajat să le cumpărăm. Cu toate acestea, acum știm că aceste afirmații au fost exagerate de producătorii de mașini. Mai mult, pur și simplu trecerea de la un combustibil fosil la altul ignoră faptul că trebuie să încetăm să ardem complet. În plus, automobilele diesel produc mai multă poluare cu dioxid de azot (NO2). Majoritatea zonelor urbane din Marea Britanie au niveluri ilegale de poluare cu NO2, ceea ce poate afecta dezvoltarea plămânilor la copii.

- Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.