• Vrem investiții și în Grozăvești!!!
    În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.
    285 din 300 Semnături
    Inițiat de Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești Picture
  • Interzicerea activităților de pescuit comercial pe râurile Olt, Prut și Siret
    Până în 2009-2010 nu a existat această activitate în afară de Dunăre (în special Deltă) și Prut, unde pescuitul cu plase și alte unelte de capturare a peștelui este o activitate tradițională. De atunci, niște șmecheri profită de legislația croită anume pentru a le permite braconajul legalizat pe Olt și Siret, dar și pe Prut, deși capturile raportate sunt derizorii și probabil banii negri generați ca urmare a valorificării peștelui plăsuit alimentează buzunarele care trebuie. Continuarea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret nu are nici o justificare, fie că vorbim din punct de vedere social sau al pescăriei Românești în general, în contextul impactului pe care îl are această activitate asupra biodiversității acvatice. Pe toate cele trei râuri s-au raportat în medie pe an, în perioada 2016-2020, o cantitate de 62,6 tone de pește, provenită din activitatea de pescuit comercial realizată de către 202 de pescari autorizați în medie/an. Adică o medie de 300 de kilograme/pescar comercial/an, cam cât poate să rețină un pescar cu undița în aproximativ 2 luni (legea permite reținerea a 5 kilograme de pește/zi sau a unui exemplar mai mare, dacă este reținut doar acesta). Să nu ne zică cineva că vin pescarii comerciali cu bani de acasă ca să bage plasele în apele patriei! Ori e la mintea cocoșului că nu ai cum să plătești licențe, autorizații și permise pentru practicarea pescuitului comercial, la care se mai adaugă costuri cu combustibilul și întreținerea echipamentelor (bărci, motoare, plase etc.) pentru pește care valorează sub 100 euro/lună (conform unora dintre raportări). Râul Olt: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Ionești, Băbeni, Drăgășani, Strejești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni (în 2022) dar s-au raportat capturi comerciale doar pe primele patru corpuri de apă. În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 71 pescari profesioniști, cu o creștere de 500% între 2016 și 2020, de la 21 la 99 pescari. În această perioadă aceștia au raportat în medie 25 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 20.5% din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Olt, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Prut: este permis pescuitul comercial pe următoarele sectoare Dunăre-confluență râul Elan; confluență râul Elan-km284(Drânceni);km514-km544(Baraj Stânca Costești); lac de acumulare Stânca Costești (km 544-km 614), km 614 (Manoleasa Prut)-km 742 (graniță). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 107 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 28 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 57 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Prut, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Siret: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Răcăciuni, Berești, Călimănești și Movileni (în 2022). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 23 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 20 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 26 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Cantitățile de pește raportate din pescuitul comercial sunt extrem de mici iar gradul de realizare al cotei este la un procent îngrijorător, cea ce denotă fie o scădere drastică a stocurilor, fie comercializarea peștelui neraportat pe piața neagră. De asemenea atragem atenția asupra unui fenomen îngrijorător de pescuit ilegal, neraportat, nereglementat (INN, despre care am amintit anterior), pentru că altfel nu se poate explica sustenabilitatea activității de pescuit comercial, în contextul în cantitățile raportate lunar de fiecare pescar sunt derizorii și nesustenabile pentru un trai decent sau măcar a amortiza investițiile necesare desfășurării activităților de pescuit comercial. De asemenea, impactul bugetar, prin interzicerea activității de pescuit comercial este infim, deoarece de exemplu pe Olt, în perioada 2016 -2020 s-au încasat la bugetul statului, prin taxe specifice pentru practicarea activităților de pescuit comercial (licențe, autorizații, permise) , în medie 1704 Euro/an. În acest context considerăm că interzicerea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret este o necesitate URGENTĂ care nu poate suferi amânare, dacă nu vrem să distrugem iremediabil fondurile piscicole unde această activitate este momentan permisă! Mai mult decât atât, pescuitul comercial pe râurile interioare e jaf, e braconaj ”cu perdea”! Sursă date: ANPA (https://www.cdep.ro/)
    2.157 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Paul Danciu
  • Anulati TAXA PE SOARE
    Pentru ca acum este foarte important sa fim uniti in fata unui astfel de abuz, pentru un viitor curat in care sa ne putem asigura surse regenerabile de energie.
    141 din 200 Semnături
    Inițiat de Ionut Bragarencu
  • Proprietarii de pompe de căldură şi centrale electrice discriminați
    Clienții casnici beneficiază de prețuri plafonate la energia electrică (0,68 lei/kWh pentru un consum lunar până la 100 kWh, respectiv 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar între 100,01 și 255 kWh), precum și la lemne (400 lei/mc), iar persoanele care folosesc cel mai scump produs energetic, gazul, beneficiază de plafonarea tarifului indiferent de consumurile realizate. Pe de altă parte, însă, cei care își încălzesc locuințele cu centrale electrice, reţele electrice prin pardoseală sau cu pompe de căldură, cea din urmă fiind considerată cea mai ecologică sursă de încălzire, consumă, în medie, 700 kWh pe lună, adică peste 8.400 kWh/an şi, deci, sunt obligaţi să achite facturi uriaşe. Practic, legislația încurajează componentele neecologice, generatoare de emisii de gaz cu efect de seră. In momentul în care au investit în sistemele de încălzire pe energie electrică, nu au avut posibilitatea racordării la reţelele de gaz, întrucât acestea nu existau în zonele unde locuiesc.
    26 din 100 Semnături
    Inițiat de Stefan Dragomirescu
  • Fara praf în Bragadiru!
    Praful ne sufoca in fiecare zi, avem dreptul de a respira!
    523 din 600 Semnături
    Inițiat de Claudiu Untaru
  • Contestație colectivă la consultare „PUZ – construire variantă ocolitoare Sibiu Sud”
    A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.
    778 din 800 Semnături
    Inițiat de Locuitori Sibiu Rasinari
  • Locuri de muncă în industria energiilor regenerabile
    Conform spuselor domnului Mihai Bălan, președintele Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA), doar în sectorul foto-voltaic va fi nevoie de 40.000 - 70.000 de specialiști. Instalarea panourilor PV, necesită un volum imens de muncă.
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Marius Iulian Costache
  • STOP rachetelor antigrindină
    Rachetele antigrindină alungă ploaia din zonele în care sunt folosite. Oricât ar nega acest fapt producătorii acestor dispozitive, autoritățile și beneficiarii acestor sisteme (marile ferme viticole), toate observațiile directe ale populației care locuiește în zonele în care aceste rachete antigrindină sunt folosite reclamă aceleași neajunsuri: rachetele antigrindină risipesc norii de ploaie, împiedică formarea precipitațiilor și de multe ori nu reușesc să împiedice căderile de grindină. Cei care au ghinionul să locuiască în zonele viticole unde aceste rachete antigrindină sunt folosite sunt privați constant de precipitații iar interesele lor sunt sacrificate în detrimentu intereselor marilor ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină. Trebuie ca autoritățile să înțeleagă că pe lângă viticultură și marile ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină mai există și oameni și comunități care au nevoie de apa din precipitații pentru a produce și supraviețui. În zonele viticole respective se practică și alte forme de agricultură, există sute de mii de gospodării, ferme mici, localități care sunt constant private de precipitații prin folosirea acestui sistem de rachete antigrindină. Practic, marii beneficiari ai acestor sisteme sunt marile ferme viticole, de fapt ei fiind și cei pentru care aceste sisteme au fost achiziționate și implementate din bani publici. Toate observațiile directe ale zecilor de mii de locuitori din aceste zone indică același lucru și anume o constatare devenită deja refren: ,,dau cu rachete și se oprește ploaia''. Cu toate acestea, în ciuda evidenței și deselor plângeri ale populației, autoritățile locale, județene și centrale se fac a nu observa nemulțumirea cetățenilor. Nu este normal ca zeci de mii de cetățeni să fie sacrificați pentru interesele industriei mari viticole. Pe lângă efectul de risipire a norilor și scăderii drastice a precipitațiilor, substanțele active din rachetele antigrindină se răspândesc necontrolat în atmosferă, lucru observat și reclamat intens de către localnici. Nimeni nu a informat populația cu privire la efectele acestor substanțe asupra mediului și oamenilor pe termen mediu și lung. Nimeni nu știe în ce măsură aceste substanțe sunt dăunătoare și în ce fel. Mai mult, nu de puține ori aceste rachete au căzut în zone locuite provocând pagube materiale gospodăriilor și reprezentând un pericol real pentru siguranța localnicilor. Pentru toate aceste motive considerăm că măsura normală și logică nu poate fi alta decât oprirea imediată a lansărilor de rachete antigrindină. Ulterior opririi se impune auditarea sistemului antigrindină de un for științific serios, independent de interesele din zona viticolă și administrativă, care să certifice dacă aceste sisteme chiar au o eficiență împotriva căderilor de grindină în condițiile în care eficiența lor este contestată la nivel mondial, chiar în mediile științifice, neexistând dovezi clare ale eficienței lor obținute pe baza unor metode științifice de analiză. Mai mult, auditarea sistemului antigrindină ar trebui să certifice, dincolo de orice îndoială, că folosirea lui nu conduce la reducerea cantității de precipitații sau la afectarea mediului și sănătății locuitorilor. Măcar acum, locuitorii acestor zone trebuie să fie consultați prin referendum local asupra păstrării sau desființării acestor instalații de rachete antigrindină deoarece ei sunt cei direct afectați și doar ei au dreptul să decidă asupra modului în care este modificată clima, precipitațiile și calitatea mediului și a vieții în zonele în care locuiesc. Până când aceste aspecte nu vor fi pe deplin clarificate dincolo de orice dubiu se impune de la sine o singură măsură: STOPAREA IMEDIATĂ A LANSĂRILOR DE RACHETE ANTIGRINDINĂ!!!
    43 din 100 Semnături
    Inițiat de Liviu Perișan
  • Vrem sa respiram aer curat!
    Sunt constient ca vocea unei singure persoane este mai dificila de auzit si poate fi trecuta usor cu vederea. Cand sunt mai multe,impreuna,pot face mesajul auzit.
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de Grigoriu Ovidiu
  • Fumatul INTERZIS pentru utilizatorii TIGARILOR ELECTRONICE!
    Pentru ca tigaretele electronice sunt daunatoare, desi poate nu par, atat pentru cei care le utilizeaza, cat si pentru cei care se afla in preajma celor care le folosesc. Am si adresa de la Ministerul Sanatatii prin care mi se confirma faptul ca tigaretele electronice contine substante toxice care pot creste riscul de cancer, boli cardiovasculare sau pulmonare. Am si o colega care utiliza la greu tigari electronice (ca am inteles ca ele nu se fumeaza, ci se vapeaza..) pana ce a aflat de la doctor ca ametelile pe care le avea se datorau lor..Solutia: a renuntat la ele!!! Daca pe afara (restul UE..) nu ma intereseaza daca se interzice utilizarea lor, as dori ca macar in Romania sa facem ceva in sensul interzicerii utilizarii lor in spatiile inchise. Pot iesi afara ca si ceilalti fumatori, daca nu tin la sanatatea lor, dar nu trebuie sa fie expuse si alte persoane la substantele toxice degajate de tigarile electronice.
    22 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Radulescu
  • Registrul naţional al pacienţilor cu boli cauzate de poluare
    Un registru al pacienţilor cu boli care sunt cauzate sau agravate de poluare ar asigura un acces mai rapid la un diagnostic corect şi la tratamentul necesar. Medicii specialişti susţin că un registru de acest fel i-ar ajuta în gestionarea bolilor determinate de acest factor periculos. Astfel vorbim de mai puţină suferinţă şi o calitate a vieţii mai bună.
    217 din 300 Semnături
    Inițiat de StiriMed .ro
  • Demolati blocurile! Sunt periculoase la vijelii și furtuni!
    Vedem azi foarte bine că toaletarile excesive, abuzive, pe care le aplica administrația locală arborilor nu ajută la prevenirea ruperilor și căderilor de arbori, ci le favorizează. Toți arborii rupți sau căzuți azi au "beneficiat" de aceste toaletări neprofesioniste, ani la rând. Toaletările excesive, așa cum au fost făcute până în prezent, sunt debilitante pentru arbori și periculoase, prin potențialele lor efecte, pentru oameni. Puneți oamenii și arborii în siguranță! 1. Interveniți în coronamentul arborilor NUMAI conform recomandărilor specialiștilor cu competente recunoscute în arboricultura și instruiți personalul în conformitate cu aceste recomandari. Nu mai mutilați arborii prin toaletari excesive in stilul "cuier"! Le slabiti astfel rezistenta și favorizați accidentele! 2. Scoateți folia criminală, impermeabila, de la baza arborilor din aliniamente (acea folie de la baza tarcurilor de panseluțe din jurul arborilor). Aceasta folie criminală ucide arborii, sufocandu-i. Arborele nu mai poate beneficia de resurse vitale precum apa și oxigenul. Arborii vor începe sa se usuce, crescând riscul de cădere și pericol pentru bunuri și oameni. 3. Nu mai tăiați rădăcinile arborilor când executați lucrări de utilitate publica (precum atunci când săpați șanțuri ptr a înlocui conducte și secționati fără milă și discernământ radacinile arborilor, cu grave consecinte in viitor pentru stabilitatea arborilor și siguranța oamenilor). 4. Inventariati toți arborii din municipiu, sub coordonarea specialiștilor arboricultori, și creați un Registru Verde Digital pentru a ști în orice moment starea de sănătate a unui arbore, intervențiile efectuate și cele ce vor fi necesare în viitor, precum și orice alte informații relevante despre starea arborilor.
    100 din 200 Semnături
    Inițiat de Simona Sanda-Mir