Oricare cetățean român a urmărit evoluția acestui om și înțelege că munca de Comisar General chiar asta înseamnă, să acționezi când sunt sesizate nereguli de mediu, este invitat să se alăture campaniei acesteia. Organizațiile Non-Guvernamentale din România cu activitate în sensul protecției mediului sunt invitate să se alature de asemenea, demersul în acest sens fiind făcut separat pentru o campanie de depolitizare a anumitor funcții cheie din domeniul mediului.

Pentru că foarte mulți oameni au ajuns la spital din cauza mușcăturilor de șobolani, iar invazia tinde să se extindă și în alte cartiere.

Cărbunele este cel mai poluant combustibil pe care îl folosim pentru a produce energie. Cărbunele este depășit tehnologic, și orice măsuri compensatorii am încerca să luăm pentru reducerea impactului asupra mediului, ele ar fi foarte costisitoare și nu l-ar diminua semnificativ. Știm că în PNRR, Ministrul Energiei și-a luat angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032, iar Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, are în lucru un nou plan de decarbonizare, care va reduce drastic unitățile de producție pe bază de cărbune. Mai știm, de asemenea, că este planificat ca o mare parte din activele pe cărbune să fie înlocuite cu centrale pe bază de gaz fosil. În același timp, oamenii de știință de la IPCC spun că întregul continent european ar trebui să renunțe la cărbune până în 2030 (1) pentru a putea atinge obiectivele climatice ale Acordului de la Paris, de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Suntem aproape de a rata această țintă, indică primul capitol al raportului IPCC 6 publicat recent (2). Pe deasupra, înlocuirea energiei pe cărbune cu gaz fosil nu pare a fi nici aceasta o idee bună. Conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie, extinderea infrastructurii de aprovizionare cu combustibili fosili nu mai trebuie încurajată nicăieri în lume (3). Același raport, dar și statisticile europene arată că consumul de gaz va scădea în următoarele decenii, transformând noile investiții în pierderi financiare. De asemenea, gazul fosil contribuie fără îndoială la încălzirea globală. Metanul din gazele fosile se pierde la fiecare etapă, de la extracție la consumator, iar când pierderile se ridică la peste 3%, nu există niciun beneficiu climatic al utilizării gazelor fosile în comparație cu petrolul sau cărbunele (4). Mai multe despre impactul cărbunelui asupra mediului și oamenilor puteți citi în raportul „Cărbunele în România” (5). La finalul raportului veți regăsi o listă extinsă de recomandări pentru o tranziție energetică ce ar putea contribui cu adevărat la combaterea schimbărilor climatice, cu un impact social redus. (1) https://climateanalytics.org/media/report_coal_phase_out_2019.pdf (2) https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/downloads/report/IPCC_AR6_WGI_SPM.pdf, vezi punctul B.1, p. 17 (3) https://www.iea.org/reports/net-zero-by-2050 (4) https://www.scientificamerican.com/article/methane-leaks-erase-some-of-the-climate-benefits-of-natural-gas/ (5) https://bankwatch.ro/wp-content/uploads/2021/08/Raport-Carbunele-in-Romania.pdf

Pentru că avem dreptul la apă și pentru că încă sunt sate în metropola Cluj care nu au rețea de apă (Săliște, Pruniș, Pădureni). În anul 2021. Pentru că întreaga comună Ciurila nu are rețea de canalizare, iar practicile de evacuare a apelor uzate în satele care sunt racordate la o rețea de apă sunt un pericol real pentru sănătatea publică și pentru mediu.

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde

Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!

În cele 6 luni care au trecut de când România îl are ca ministru al mediului pe Tanczos Barna nu s-a schimbat nimic în bine. Ba din contră. Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată. Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent: ANIMALE SĂLBATICE 1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează. 2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere. 3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice). 4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs. 5. Creează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică. 6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă. PĂDURI 1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale la presiunea lui Constantin Tobescu, lobbyst al industriei lemnului, finanțat de firme austriece, precum și a noului secretar de stat Sorin Ionut Banciu. 2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG. 3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%. Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi. 4. Nu a reformat fundamental Romsilva. BIODIVERSITATE 1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații. 2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate. 3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene. Ministrul și-a luat secretar de stat pentru păduri pe Sorin Ionut Banciu pentru a păcăli Comisia Europeană că totul este în regulă, dar în realitate nu s-a schimbat nimic, nici în teren, nici în legislație. 4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive. 5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri. 6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism. 7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii. DEȘEURI 1. Blochează HG-ul pentru sistemnul garanție - returnare care a fost dezbătut și agreat încă de anul trecut. 2. Nu interzice importul de deșeuri. 3. Blochează digitalizarea deșeurilor. 4. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. APE 1. A blocat radarul balastierelor 2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile. SCHIMBĂRI CLIMATICE 1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt ambițiile Europei.

Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!

Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.

Este în sprijinul ideii "Clujul verde". Acoperișul verde oferă un loc de relaxare suplimentar pentru membrii asociației de proprietari. Deocamdată majoritatea acoperișurilor de la blocuri sunt neutilizate.

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău. Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite.  Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23  +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A).  Conform ordinului nr. 119 / 2014 modificat și completat cu Ordinul nr. 994 / 2018, limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A)  iar nivelul de vârf 50 dB(A). Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Și pentru că hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția S-N care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș.  Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud, căreia îi aducem și public mulțumiri pentru implicare.