Streiul ar trebui să fie pentru români un râu sacru. Este râul sub albia căruia se spunea că a fost ascunsă comoara lui Decebal, este râul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. Dar, din păcate, cursul său mijlociu a fost mutilat de trei hidrocentrale ceaușiste. Însă cursul Streiului amonte de acestea și-a păstrat caracterul natural, are o valoare ecologică, peisagistică și științifică enormă. Sectorul de Strei din proximitatea satului Ciopeia reprezintă singurul curs de râu mare din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Mai mult, pe vechile hărți cursul superior al Streiului, amonte de confluența cu Râul Mare, apare sub denumirea de Petros. Ea vine, desigur, de la patul pietros al albiei, acesta dă specificul și valoarea acestui râu, și este de neconceput să acceptăm să i se fure râului chiar specificul său! Așa cum nu are ce să caute un gater într-o rezervație forestieră, nu are ce să caute o stație de sortare într-un geoparc! Șefa S.T. Hunedoara al ANANP are o argumentație de avocat al distrugătorilor naturii și susține mutilarea Streiului, printr-o adresă cu tentă manipulatoare, cu date false, care denotă dispreț față de patrimoniul natural. De exemplu, alege doar ce-i convine dintre elementele cu importanță științifică protejate de geoparc și susține că acolo nu este zonă inundabilă, deși harta oficială Copiernicus prezintă întreaga parcelă ca zonă ripariană, inundabilă. Conform OUG 57/2007, managementul unui geoparc se face în conformitate cu recomandările UNESCO. Potrivit acestora, geoparcul trebuie să conserve elemente geomorfologice şi peisagistice care furnizează informaţii pentru discipline ştiinţifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia şi pedologia. Evident că singurul curs de râu relativ mare în stare cvasi-naturală din geoparc furnizează informații științifice pentru toate aceste discipline. Geomorfologia fluvială a Streiului este extrem de importantă și orice deteriorare a sa i-ar știrbi valoarea științifică. Iar această importanță este la nivel de țară, pentru că nicăieri altundeva nu mai avem un râu relativ mare, în stare cvasi-naturală, într-un geoparc. Dacă în geoparc nu protejăm geodiversitatea, atunci evident că nu o vom face nicăieri. Cele două activități industriale conexe ar reprezenta și o încălcare a Convenției de la Berna, o serie de specii protejate prin aceasta (Crex crex, Alcedo atthis, Cinclus cinclus, specii de Motacilidae, microchiroptere, Lutra lutra etc.) având habitatul pe suprafața vizată. Exploatarea substratului albiei, chiar dacă are loc doar local, face ca întreaga structură a albie în amonte să se prăbușească, ca un castel de nisip. Impactul este perceput, în timp, chiar și pe zeci de kilometri în amonte. Iar Curtea de Justiei a UE a clarificat, în în cauza C-461/13, că este interzisă deteriorarea cu o clasă a structurii și substratului patului râului. Nu doar corpul de apă de pe râu (RORW4.1.117_B1) ar fi afectat de balastieră, ci și corpul de apă subterană din luncă (ROMU16). Legea Apelor prevede că ”se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.” Fâșia de vegetație forestieră de pe malul stâng al Streiului, care acoperă și o parte din parcela 62419 (parcela pe care se propune stația de sortare), având o suprafață mult mai mare de 0,25 ha, reprezintă legal o pădure, coform art. 2, alin. 1 din Codul Silvic. Garda Forestieră ar trebui să verifice legalitatea defrișării din această pădure, de pe parcela 62419. OUG 57/2007 prevede, la art. 27, că este interzisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol ori silvic pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă. Geoparcul neavând un plan de management aprobat, nu există o zonă de dezvoltare durabilă. Acest fapt a fost clarificat deja în deciza definitivă a Curții de Apel Alba Iulia: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie1728-alba-iulia_compressed.pdf De asemenea, conform art. 2, litera d) din legea 289/2002, pădurea în cauză constituie o perdea forestieră de protecție. Ca sa nu mai avem scuze din partea distrugatorilor naturii, Direcția Silvică Hunedoara trebuie să depună toate diligențele necesare pentru intabularea perdelei forestire de protecție de pe Strei. Parcela amenințată de proiectul industrial figurează la cadastru cu date false, ca ”teren neproductiv”. O suprafață semi-naturală dintr-o arie naturală protejată nu are cum să reprezinte ”teren neproductiv”. Toate suprafețele de acest fel furnizează servicii ecosistemice. Cu atât mai mult o suprafață de luncă, implicit cu o valoare ecologică considerabilă. Nu în ultimul rând, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este menționat chiar și în ”Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România”. http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/Anexa-Strategie-ecoturism.pdf Iar stațiile de sortare și balastierele sunt incompatibile cu ecoturismul. Stim că patronul firmei, fost consilier județean, a trecut de la PSD la PNL, deci este în grațiile actualei guvernări, dar astfel de ingerințe ale politicului în domeniul protecție naturii trebuie să înceteze, dacă vrem să mai lăsăm vreo urmă de natură generațiilor următoare! Râurile României și luncile acestora sunt devastate de către mafia balasterelor. Dacă nici într-un geoparc, unde protecția geodiversității (principala victimă a balastierelor) trebuie să primeze, nu sunt interzise balastierele, înseamnă că activitatea autorităților de mediu din România a ajuns să fie complet viciată de corupție. Și că declarațiile Ministerului Mediului cu privire la balastiere nu reprezintă decât miciuni politice. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dezastru-ecologic-pe-raurile-din-romania-utilajele-care-schimba-schimba-cursul-apelor.html

Parcul Natural Văcărești, cel mai mare spațiu verde compact al Capitalei, nu are pază permanentă! În februarie 2020, peste 60 ha din suprafața parcului au ars în cel mai mare incendiu din ultimii ani. Din descrierea martorilor, focul a fost pus intenționat. Anual, în anotimpul cald, odată cu uscarea vegetației, au loc incendii care amenință echilibrul natural, vizitatorii, infrastructura turistică și chiar zonele învecinate ale parcului. Săptămânal, echipa de supraveghere a APNV, voluntari și vizitatori semnalează către ANANP acte de vandalism asupra panourilor de informare, deșeuri abandonate, acte de braconaj și chiar situații ce pot pune în peircol vizitatorii și voluntarii. Această situație este inadmisibilă, este o jignire la adresa vizitatorilor și o rușine pentru autoritățile române. Până în anul 2018, paza și spupravegherea parcului erau exercitate de Asoc. Parcul Natural Văcărești, în calitatea de administrator. Asociația demarase programe de supraveghere și avea un corp propriu de rangeri. În 2018, administrația instituită de APNV a fost desființată prin Ordonanță de Urgență iar sarcina aprobării documentelor strategice, a pazei și supravegherii parcului a fost preluată, FORMAL, de către Ministerul Mediului prin ANANP. În ciuda solicitărilor repetate, formulate în ultimii doi ani, prin care cerem instituirea pazei, parcul este în continuare nesupravegheat și expus pericolelor. Ministerul Mediului, prin ANANP, trebuie să își facă datoria legală și să se angajeze în conservarea și protejarea singurului parc natural situat în mediul urban din România. Contact Asociația Parcul Natural Văcărești: contact@parcnaturalvacaresti.ro https://parcnaturalvacaresti.ro/ https://www.facebook.com/parculnaturalvacaresti

Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti

Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari

Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

UE o subvenționează drept „biodiesel verde”, chiar dacă este de fapt de trei ori mai rău pentru schimbările climatice decât motorina obișnuită, din cauza defrișărilor pe care le provoacă. Zonele mari de păduri din Asia de Sud-Est sunt tăiate pentru a face loc culturilor precum uleiul de palmier sau soia. La rândul său, tone de dioxid de carbon sunt eliberate în atmosferă, contribuind la schimbările climatice și îmbunătățind regiunea. Pe măsură ce milioane de acri de păduri tropicale sunt distruse, orangutanii sunt privați de habitatul lor natural și mor de foame. Mulți sunt împușcați atunci când încearcă să hrănească fructe de palmier din plantații. Din cauza defrișărilor din cauza producției de ulei de palmier, populația de orangutane a scăzut cu aproximativ 50 la sută. Vestea bună este că UE are șansa de a opri defrișările din producția de ulei de palmier și de a ajuta la salvarea orangutanilor. Anul trecut, Parlamentul UE a votat încetarea subvenționării culturilor precum uleiul de palmier în motorină. Votul își propune să scadă treptat și să elimine treptat utilizarea combustibililor cu „risc ridicat” precum uleiul de palmier în UE până în 2030. În toată Europa, trebuie să facem vocea noastră auzită de Comisie pentru a ne asigura că nu mai ardem ulei de palmier în mașini, distrugând pădurile noastre, contribuind la schimbările climatice și ucigând orangutanii. Putem proteja orangutanii și pădurea tropicală de distrugerea uleiului de palmier - dar trebuie să acționăm acum. De ani de zile, UE s-a preluat la presiunea agenților de etichetare a biocombustibililor și apoi a subvenționat motorina cu ulei de palmier drept „combustibil verde” În săptămânile următoare, acestea vor continua să facă presiuni asupra UE pentru a menține și a continua să subvenționeze uleiul de palmier murdar în rezervoarele noastre încă mulți ani. Împreună, trebuie să anunțăm Comisia că vocile noastre sunt mai puternice decât lobbyiștii biocombustibili și că nu vom permite distrugerea pădurilor noastre și orangutanii să moară pentru ulei de palmier ieftin și „combustibili verzi falsi”.

Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.

Solutionarea acestei probleme este deosebit de importanta pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator.

Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.

Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!

În acest moment nu există niciun plan de monitorizare a problemelor de mediu, nu există strategie de combatere și nicio inventariere a acestor probleme. Aceste 2 persoane, ce lipsesc de ani buni deși există pozițiile în organigrama Primăriei Codlea, ar putea demara acțiuni concrete pentru protejarea mediului la Codlea. De fapt, pentru protejarea sănătății tuturor locuitorilor.