Semnați acestă petiție pentru a salva Stejarul lui Cuza!

În cele 6 luni care au trecut de când România îl are ca ministru al mediului pe Tanczos Barna nu s-a schimbat nimic în bine. Ba din contră. Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată. Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent: ANIMALE SĂLBATICE 1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează. 2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere. 3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice). 4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs. 5. Creează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică. 6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă. PĂDURI 1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale la presiunea lui Constantin Tobescu, lobbyst al industriei lemnului, finanțat de firme austriece, precum și a noului secretar de stat Sorin Ionut Banciu. 2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG. 3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%. Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi. 4. Nu a reformat fundamental Romsilva. BIODIVERSITATE 1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații. 2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate. 3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene. Ministrul și-a luat secretar de stat pentru păduri pe Sorin Ionut Banciu pentru a păcăli Comisia Europeană că totul este în regulă, dar în realitate nu s-a schimbat nimic, nici în teren, nici în legislație. 4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive. 5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri. 6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism. 7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii. DEȘEURI 1. Blochează HG-ul pentru sistemnul garanție - returnare care a fost dezbătut și agreat încă de anul trecut. 2. Nu interzice importul de deșeuri. 3. Blochează digitalizarea deșeurilor. 4. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. APE 1. A blocat radarul balastierelor 2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile. SCHIMBĂRI CLIMATICE 1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt ambițiile Europei.

Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!

Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.

Este în sprijinul ideii "Clujul verde". Acoperișul verde oferă un loc de relaxare suplimentar pentru membrii asociației de proprietari. Deocamdată majoritatea acoperișurilor de la blocuri sunt neutilizate.

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău.

Pentru ca pericolul intereselor economice ale asociațiilor de vânătoare din Romania să nu mai planeze asupra acestei specii protejate, trebuie ca uciderea urșilor sa nu mai poată fi transformată în profit. Interzicerea comercializării și deținerii (de la data intrării în vigoare a actului normativ) de trofee și carne de urs brun se impune ca cea mai eficientă și rapidă metodă prin care aceste derogări ilegale sa nu mai poată fi emise în mod abuziv. Dacă Statul român nu va lua măsurile legale, impuse de legislația națională și europeană privind conservarea speciilor și a ariilor protejate, ursul brun va fi dispărut deja ca specie, iar ariile protejate vor fi fost rase de pe fata pământului. Va rugam să dispuneți măsuri acum, până nu va fi prea târziu. For the danger of economic interest of the Romanian hunters’ associations will no longer be a threat for this protected species, the killing of brown bears should not be turned into profit anymore. The ban of selling and owning (since the normative act comes into force) of brown bear trophies and meat is the most efficient and fast method for these illegal derogations cannot be issued. If Romania will not take the legal measures required by the national and European legislation regarding the conservation of protected species and areas, the brown bear and the protected areas will disappear. Please take action now, before it will be too late!

În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Nu ne dorim poluare în zone ecologice! Proiectele SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. În acest context: 1. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au nicio garanție că groapa de la Fărcașa va fi vreodată finalizată. 2. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au de ce să fie responsabili și să își asume gestionarea defectuoasă a managementului deșeurilor administrației CJ precedente. 3. Cetățenii comunei Asuaju de Sus reprezintă un procent derizoriu la nivel județean cu privire la impactul producerii de deșeuri. Consecințele implementării gropii de gunoi sunt multiple: - va distruge hectare întregi de pășune ecologică, pentru că va determina relocarea, cu camionul, a peste 200 de tone de deșeuri pe zi!!! - va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea anvergură; - va descuraja cetățenii în implementarea strategiilor responsabile față de mediu; - va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătății populației și economiei locale. Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților. Nu vrem ca Asuajul de Sus si Asuajul de Jos să ajungă la propriu o groapă de gunoi.

Bicicleta este cel mai eficient mod de transport urban: este mult mai rapidă decât un om dar ocupă mult mai puțin spațiu decât orice autoturism; este foarte economică (costuri mici de achiziție și costuri 0 pentru exploatare), nu poluează aerul, nu produce zgomot și nu creează accidente grave unde există infrastructură bună. Majoritatea călătoriilor urbane sunt scurte și se realizează fără pasageri. În condițiile acestea bicicleta este cel mai bun mod de transport. Deși opțiuni pentru transport în comun și mașini trebuie să existe, orice oraș de succes nu își permite să nu ofere opțiunea bicicletelor. Este demonstrat că oamenii vor alege din ce în ce mai mult bicicletele dacă există infrastructură de calitate. Mai este foarte studiat și conclusiv demostrat că adăugând infrastructură pentru mașini nu reduci traficul, ci aduci mai multe mașini! Singura soluție este să le oferi alternative reale oamenilor. Traficul și poluarea sunt provocări uriașe pe care orașele noastre le au sau le vor avea; pistele de biciclete sunt soluții foarte simple, eficiente și documentate în alte țări. Dacă înlocuiești o bună parte din mașini cu biciclete, brusc ai mult spațiu pe străzi, pe care îl poți folosi pentru transport public, spații verzi și zone pietonale mai plăcute. Zonele mai plăcute și traficul crescut de biciclete și pietoni încurajează micile afaceri în locuri unde nu aveau succes înainte și cresc dramatic siguranța și calitatea vieții în zonele rezidențiale. Eliminarea nevoii de a avea un autoturism sporește mobilitatea și independența economică a oamenilor, în special cei defavorizați. Pistele de biciclete cresc calitatea vieții într-un oraș, stimulează economia locală, reduc poluarea și creează străzi mai sigure, mai plăcute și mai liniștite. Raportul dintre costuri și beneficii este inegalabil. O infrastructură modernă pentru biciclete nu este un moft, este o prioritate națională dacă ne dorim ca orașele noastre să fie competitive cu cele din Europa!