• Fără pantofari și sănii pe pârtiile din România
    Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Alexandru Horhocea
  • Cerem reducerea programului hiper/supermarketurilor!
    Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana
    32 din 100 Semnături
    Inițiat de Lori Bălan
  • Îl vrem pe Mihai Goțiu comisar general al Gărzii Naționale de Mediu
    Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.
    6.327 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses
  • DEMISIA celor vinovați de popularea apelor publice cu somn pitic!
    Popularea cu specii alohtone este interzisă prin lege, acestea reprezentând de multe ori o concurență neloială pentru speciile autohtone. Introducerea somnului pitic reprezintă o crimă ecologică în contextul în care numeroase state fac eforturi serioase de combatere a acestei specii.
    2.979 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Marcus Drimbea
  • Fiecare copil defavorizat face sport
    Este important să existe o asemenea campanie din urmatoarele motive: - România are cea mai scăzută rată de sportivi raportat la populație -asigură un mod armonios de dezvoltare a copiilor -previne delincvența juvenilă întrucât ar ține copiii departe de activități infracționale -previne munca neremunerată prestată de copii - le dă șansa de a se bucura mai mult de copilărie alaturi de copii din alte medii -le dă oportunitatea copiilor de condisera pe viitor o carieră sportivă pentru a putea să își depășească condiția - există un precedent de acest tip în Argentina unde copiii din asemenea medii fac rugby în loc să ia parte la activități infracționale
    38 din 100 Semnături
    Inițiat de Alex Popa
  • Salvăm calea ferată Ineu – Brad
    De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.
    2.278 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Euroland Banat Picture
  • Cerem redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei
    Consideram ca redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei ar fi benefica orasului mai ales cartierului, unde nu exista alte locuri de agrement similare. Fiind deschis si aproape de oameni nu va mai fi nevoie sa se foloseasca de transportul in comun, riscul imbolnavirilor va fi diminuat.Este un loc unde se poate practica sport, un loc favorabil persoanelor care vor sa isi petreaca timpul afara respectand in totalitate masurile de protectie pe toata durata aflarii la locul de fata. Deschiderea acestuia ar fi benefica in mod special copiiilor si adolescentiilor, contribuind la dezvoltarea pe plan recreativ si ajutandu-i sa practice in siguranta un sport.Practicantii se vor simti mai apropiati de normalitate si de zilele de dinaintea pandemiei.
    390 din 400 Semnături
    Inițiat de Bianca Joita
  • Solicităm menținerea dlui Marcel Vela în fruntea Ministerului de Interne
    Fenomenul cruzimii față de animale este unul foarte grav, cu implicații nu numai în rândul milioanelor de români care simt că au ajuns la capătul puterilor din cauza cruzimilor la care sunt siliți să asiste zi de zi, ci și cu implicații extrem de profunde la nivelul întregii societăți. Numeroase studii și statistici arată că la originea violenței domestice sau chiar a crimelor în serie se află cruzimile față de animale. Este vorba de siguranța noastră, a tuturor, nu numai de bunăstarea animalelor! Singurul politician care a acționat în vederea combaterii acestui fenomen este domnul Vela. Lăsați-l să își ducă proiectul la îndeplinire!
    5.199 din 6.000 Semnături
    Inițiat de FPAM Federatia pentru Protectia Animalelor si Mediului Picture
  • Uniți Salvăm Justiția și Mediul!
    Uniți am salvat Roșia Montană! Uniți am redat speranța Capitalei! Uniți salvăm toată România! Semnează și tu petiția!
    51 din 100 Semnături
    Inițiat de Răzvan-Alin Botezatu Picture
  • Poluare fonica auto
    Modificarea legii ar da putere politistilor sa opreasca orice autoturism care depaseste normele legale de poluare fonica in absenta specialistilor de la R.A.R. care actualmente sunt singurii omologati de Garda de Mediu de a amenda contraventional aceste fapte. Politistii au nevoie de aparatura speciala ( sonometre) si de posibilitatea de a sanctiona poluarea fonica auto , nu doar modificarile tehnice de emisie a noxelor care produc zgomotul specific! Oamenii din marile orase din Romania sufera de poluare fonica , mai ales in Bucuresti. Aceasta este incriminata de catre OMS pentru aparitia bolilor cardiace, a depresiei si chiar a mortii premature conform ultimelor studii efectuate la nivel european!
    6 din 100 Semnături
    Inițiat de Ruxandra Calin
  • Vrem parcuri nu betoane - Salvați Balta Craioviței
    A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?
    313 din 400 Semnături
    Inițiat de Razvan Mihail Picture
  • Groapa de Gunoi a Moflenilor, catastrofa ecologică/ edilitară a Craiovei
    Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.
    405 din 500 Semnături
    Inițiat de Asociatia AX