În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău. Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite.  Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23  +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A).  Conform ordinului nr. 119 / 2014 modificat și completat cu Ordinul nr. 994 / 2018, limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A)  iar nivelul de vârf 50 dB(A). Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Și pentru că hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția S-N care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș.  Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud, căreia îi aducem și public mulțumiri pentru implicare.

În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Nu ne dorim poluare în zone ecologice! Proiectele SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. În acest context: 1. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au nicio garanție că groapa de la Fărcașa va fi vreodată finalizată. 2. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au de ce să fie responsabili și să își asume gestionarea defectuoasă a managementului deșeurilor administrației CJ precedente. 3. Cetățenii comunei Asuaju de Sus reprezintă un procent derizoriu la nivel județean cu privire la impactul producerii de deșeuri. Consecințele implementării gropii de gunoi sunt multiple: - va distruge hectare întregi de pășune ecologică, pentru că va determina relocarea, cu camionul, a peste 200 de tone de deșeuri pe zi!!! - va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea anvergură; - va descuraja cetățenii în implementarea strategiilor responsabile față de mediu; - va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătății populației și economiei locale. Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților. Nu vrem ca Asuajul de Sus si Asuajul de Jos să ajungă la propriu o groapă de gunoi.

Bicicleta este cel mai eficient mod de transport urban: este mult mai rapidă decât un om dar ocupă mult mai puțin spațiu decât orice autoturism; este foarte economică (costuri mici de achiziție și costuri 0 pentru exploatare), nu poluează aerul, nu produce zgomot și nu creează accidente grave unde există infrastructură bună. Majoritatea călătoriilor urbane sunt scurte și se realizează fără pasageri. În condițiile acestea bicicleta este cel mai bun mod de transport. Deși opțiuni pentru transport în comun și mașini trebuie să existe, orice oraș de succes nu își permite să nu ofere opțiunea bicicletelor. Este demonstrat că oamenii vor alege din ce în ce mai mult bicicletele dacă există infrastructură de calitate. Mai este foarte studiat și conclusiv demostrat că adăugând infrastructură pentru mașini nu reduci traficul, ci aduci mai multe mașini! Singura soluție este să le oferi alternative reale oamenilor. Traficul și poluarea sunt provocări uriașe pe care orașele noastre le au sau le vor avea; pistele de biciclete sunt soluții foarte simple, eficiente și documentate în alte țări. Dacă înlocuiești o bună parte din mașini cu biciclete, brusc ai mult spațiu pe străzi, pe care îl poți folosi pentru transport public, spații verzi și zone pietonale mai plăcute. Zonele mai plăcute și traficul crescut de biciclete și pietoni încurajează micile afaceri în locuri unde nu aveau succes înainte și cresc dramatic siguranța și calitatea vieții în zonele rezidențiale. Eliminarea nevoii de a avea un autoturism sporește mobilitatea și independența economică a oamenilor, în special cei defavorizați. Pistele de biciclete cresc calitatea vieții într-un oraș, stimulează economia locală, reduc poluarea și creează străzi mai sigure, mai plăcute și mai liniștite. Raportul dintre costuri și beneficii este inegalabil. O infrastructură modernă pentru biciclete nu este un moft, este o prioritate națională dacă ne dorim ca orașele noastre să fie competitive cu cele din Europa!

Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!

De cîțiva ani buni, aerul de munte al Brașovului este istorie. Oricine petrece mai mult de 2-3 săptămîni în oraș sau doar intră pe un site de specialitate află că traficul rutier supraaglomerat (în principal) creează prezența în atmosferă a pulberilor provenite de la gazele de eșapament, pulberi care sînt extrem de nocive. Prin măsuri coerente cu costuri mici sau chiar fără costuri, aproape fără lucrări de infrastructură, doar prin asumarea unor decizii posibil nepopulare, dar sănătoase (în cel mai simplu sens al cuvîntului) care nu au nevoie de studii de fezabilitate, situația se poate îmbunătăți în doar cîteva săptămîni sau chiar zile. Trebuie să înțelegem că folosirea fără sens a mașinii personale dăunează grav sănătății comunității, în primul rînd sănătății copiilor noștri, care sînt cei mai vulnerabili.

Accidentele grave rezultand victime, atat copii, cat si adulti, din zona trecerior de pietoni de pe Bulevardul Gheorghe SIncai si Calea Vacaresti, trebuie oprite. In ultimii ani prea astfel de situatii grave s-au intamplat din cauza fie a lipsei indicatoarelor sau a altor dispozitivelor speciale pentru trecerile de pietoni, fie a nementinerii in stare corespunzatoare iar aceasta situatie trebuie radical schimbata in bine. Atragem atentia, conform articolului 5 Cod Rutier (OUG 195/2002 republicat), ca in cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare, administratorul drumului public raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.

În locul ștrandului Floreasca, abandonat de ceva vreme, cei de la One United au venit, au defrișat o pădure de 2000 de copaci, au omorât sute de animale și păsări și s-au apucat de construit un cartier de 16 blocuri. Fără a ține seama că în PUG este zona verde V3A și în PUZ inel median este zona de locuințe unifamiliale mici în zona de protecție, primarul Tudorache a dat autorizatie de constructie, cei de la primaria capitalei au dat aviz de defrișare cu condiția plantării a 1996 de arbori cu balot în primăvara anului 2021. Unde mai plantează ei acești arbori, dacă au betonat toata suprafața? Ne mirăm că avem permanent probleme respiratorii! Am sugerat primăriei să cumpere acel teren pentru a face un ștrand, așa cum era, sau parc.

Prin finanțarea amintită se alocă 7.2 milioane EURO pentru retehnologizarea, și CONSTRUIREA DE MICROHIDROCENTRALE [1] Am văzut cu toții ce înseamnă microhidrocentralele, cum au fost mutilate văi sălbatice ale Carpaților și cum rămân albii seci pentru a produce energie așa-zis ”verde”[2], deoarece evaluările de impact asupra mediului nu se fac în mod corect, sunt învăluite în corupție și nu există un control al autorităților responsabile precum Administrațiile Bazinale, Agențiile pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu. În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica[3]. Asta înseamnă o capacitate de producție cam cât a unui baraj mărișor [4]. Ei bine, nu numai că se distrug ireversibil râuri și peisaje, dar aceste microhidrocentrale nici măcar nu produc mare lucru, astfel cantitatea de energie obținută din investiții noi ar putea fi produsă prin retehnologizarea unor microhidrocentrale existente, cu investiții nu doar într-o tehnologie mai performantă ci și în îmbunătățirea conectivității, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou pe cursurile de apă. Prin retehnologizare, capacitatea de producție a MHC-urilor deja construite ar putea fi îmbunătățită substanțial, cu impact de mediu practic zero. Pe de altă parte, există alternative de energie regenerabilă cu adevărat verzi, cu impact redus asupra naturii și atunci se pune întrebarea – de ce să ne distrugem și acele puține cursuri de apă care mai sunt încă naturale? Să nu uităm că energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de energie regenerabilă, cu costuri de mediu infime [5]. Să ne bineînțelegem, au fost distruse deja sute de râuri, pentru a se construi 528 de microhidrocentrale, care produc în total, cam cât produce un baraj mai mărișor! Multe dintre aceste MHC-uri vor fi abandonate datorită ineficienței acestora, după dispariția schemei de sprijin, fără să existe planuri de reconstrucție a mediului! Atragem atenția că MHC-urile reprezintă o crimă de mediu, amenajarea lor în vremuri actuale fiind în totală opoziție cu ceea ce se întâmplă râurilor din țările civilizate, unde există o tendință clară în ceea ce privește renaturarea acestora, baraje importante fiind înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani (uneori mai mult de un secol) [6]. De asemenea, construirea unor noi MHC-uri CONTRAVINE strategiei Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european [7]! Astfel, în timp ce retehnologizarea MHC-urilor existente, cu potențialul de a integra facilități adecvate de migrație a peștilor este binevenită, finanțarea unor MHC-uri noi este inacceptabilă. Semnează petiția, nu ne mai putem permite să pierdem râuri, îngroșând buzunare ale unor ”băieți deștepți”! [1] Ghidul solicitantului https://www.innovasjonnorge.no/globalassets/eea-grants/romania/ro-energy/hydropower/2020_ro-energy_call-1-hydropower_v.1.0-nov.2020_final_ro-translation.pdf [2] ROMANIA, TE IUBESC! - PRAPAD IN NUMELE ENERGIEI VERZI https://protvplus.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/episodul/1618-romania-te-iubesc-prapad-in-numele-energiei-verzi [3] PATRES Producătorii de energie hidro vor intra în faliment datorită taxelor solicitate de Apele Române https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/16/patres-producatorii-de-energie-hidro-vor-intra-in-faliment-din-cauza-taxelor-percepute-de-apele-romane--662315 [4] Hidrocentrale construite https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=ce0b7dd5d70c40edb8973382f2df2e3b# [5] Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie https://www.go4it.ro/content/stiinta/energia-solara-oficial-cea-mai-ieftina-sursa-de-electricitate-din-istorie-19160629/ [6] Harta europeană a barierelor de migrație înlăturate https://damremoval.eu/dam-removal-map-europe/ [7] Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_886 ENGLISH Title: STOP financing the construction of new SSHPPs What do you want to achieve: Elimination of funding for “construction of small scale hydro power plants” through Call 1.1 ‘Increased capacity to deliver renewable energy’ – Hydropower, for the Energy Programme in Romania financed under the EEA financial mechanism 2014-2021 Why it is important: The mentioned funding allocates 7.2 million EURO for the refurbishment, and the CONSTRUCTION OF NEW SMALL SCALE HYDRO POWER PLANTS - SSHPPs [1] We have all seen what SSHPPs mean, how wild valleys of the Carpathians have been mutilated and how dry river beds have been left, in order to produce so-called “green” energy [2], because environmental impact assessments are not done correctly, they are shrouded in corruption and there is no control of the responsible authorities such as the Water Basin Administrations, the Environmental Protection Agencies or the National Environmental Guard. In Romania, there are currently 528 SSHPPs with capacities below 4 MW, with a total installed capacity of 468.6 MW, according to the latest data from Transelectrica [3]. This means a production capacity of about as much as a large dam [4]. Well, not only rivers and landscapes are irreversibly destroyed, but these small scale hydro power plants do not even produce much, so the amount of energy produced obtained from new investments could be produced by upgrading existing SSHPPs, with investments not only in new technologies , but also in improving connectivity, so that fish can move again freely on the watercourses. ........................................................ FOR ENTIRE ENGLISH TEXT PLEASE FOLLOW THIS LINK: https://textsaver.flap.tv/lists/3vcf

Crește gradul de satisfacție a cetățenilor in urma implementării unui astfel de proiect care are ca scop creșterea gradului de siguranță a bicicliștilor și a practicanților de jogging dar și a altor categorii de sportivi. Incurajează activitățile sportive. Valorifică spațiul urban in beneficiul cetațenilor Aliniaza orașul Petrila la standardele Europene in ceea ce privește civilizația urbană. Satisfacerea cerinței unei comunități petrilene care practică sport și care este intr-o continuă creștere. Crearea unui traseu care poate fi inclus in rețeaua zonală de cicloturism.

Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.