Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.

În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!

Update: "Ne-am bazat pe media să vă informeze, dar mai primim întrebări dacă s-a stopat inițiativa unor consilieri locali care doreau construcțiile abuzive în pădurea Făget și în livezi. Datorită aportului vostru, peste 5.000 de clujeni care v-ați mobilizat împotriva construcțiilor și defișărilor masive, dar și datorită sprijinului specialiștilor, acest furt al unor bunuri comune a fost stopat la timp. Trebuie însă să fim vigilenți în continuare pentru că sunt în continuare presiuni imobiliare pentru a construi în livezi și astfel pentru a modifica PUG-ul." - Adrian Dohotaru, co-inițiator al petiției SOS Pădurea Făget Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație. La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!

UE o subvenționează drept „biodiesel verde”, chiar dacă este de fapt de trei ori mai rău pentru schimbările climatice decât motorina obișnuită, din cauza defrișărilor pe care le provoacă. Zonele mari de păduri din Asia de Sud-Est sunt tăiate pentru a face loc culturilor precum uleiul de palmier sau soia. La rândul său, tone de dioxid de carbon sunt eliberate în atmosferă, contribuind la schimbările climatice și îmbunătățind regiunea. Pe măsură ce milioane de acri de păduri tropicale sunt distruse, orangutanii sunt privați de habitatul lor natural și mor de foame. Mulți sunt împușcați atunci când încearcă să hrănească fructe de palmier din plantații. Din cauza defrișărilor din cauza producției de ulei de palmier, populația de orangutane a scăzut cu aproximativ 50 la sută. Vestea bună este că UE are șansa de a opri defrișările din producția de ulei de palmier și de a ajuta la salvarea orangutanilor. Anul trecut, Parlamentul UE a votat încetarea subvenționării culturilor precum uleiul de palmier în motorină. Votul își propune să scadă treptat și să elimine treptat utilizarea combustibililor cu „risc ridicat” precum uleiul de palmier în UE până în 2030. În toată Europa, trebuie să facem vocea noastră auzită de Comisie pentru a ne asigura că nu mai ardem ulei de palmier în mașini, distrugând pădurile noastre, contribuind la schimbările climatice și ucigând orangutanii. Putem proteja orangutanii și pădurea tropicală de distrugerea uleiului de palmier - dar trebuie să acționăm acum. De ani de zile, UE s-a preluat la presiunea agenților de etichetare a biocombustibililor și apoi a subvenționat motorina cu ulei de palmier drept „combustibil verde” În săptămânile următoare, acestea vor continua să facă presiuni asupra UE pentru a menține și a continua să subvenționeze uleiul de palmier murdar în rezervoarele noastre încă mulți ani. Împreună, trebuie să anunțăm Comisia că vocile noastre sunt mai puternice decât lobbyiștii biocombustibili și că nu vom permite distrugerea pădurilor noastre și orangutanii să moară pentru ulei de palmier ieftin și „combustibili verzi falsi”.

Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.

Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!

În acest moment nu există niciun plan de monitorizare a problemelor de mediu, nu există strategie de combatere și nicio inventariere a acestor probleme. Aceste 2 persoane, ce lipsesc de ani buni deși există pozițiile în organigrama Primăriei Codlea, ar putea demara acțiuni concrete pentru protejarea mediului la Codlea. De fapt, pentru protejarea sănătății tuturor locuitorilor.

Lipsa de încredere în actualul sistem de monitorizare și prevenție a furtului de lemne, inclusiv prin metode "legale", ne duce la o concluzie firească: avem nevoie să putem compara documentele cu realitatea, iar aceasta presupune să existe informații foto/video cu toate autovehiculele care au circulat pe drumurile forestiere din pădurea administrată pe teritoriul UAT Codlea.

Este important ca atât publicul larg, cât mai ales autoritățile statului român să facă o diferență clară între turismul montan, așa cum este el prezentat mai sus, și picnicul, ca formă de agrement sezonier pe timp cald. Turismul montan înseamnă, în primul rând, sănătate fizică și psihică. Mai mult, el are o importantă componentă social-culturală, dar și de protecție a mediului înconjurător.

Accesul în natură trebuie să fie liber pentru toată lumea, pentru ca toţi oamenii să aibă acces la serviciile oferite de pădure: recreere, cunoaştere, educaţie, sănătate. Interdicţia actuală, existentă din 2008, este imposibil de aplicat, fiindcă este imposibil de supravegheat permanent toate pădurile şi doar lasă loc la aplicarea discreţionară de măsuri de limitare a accesului, care creează conflicte inutile între administratorii silvici şi public.

Subfinanțarea cronică a sistemului sanitar în România se datorează alocării banilor publici spre alte domenii. Consecința este faptul că decesele în România sunt provocate în mare parte de dezastrul din sistem, și nu de pandemie. Un medic român din SUA ne explica recent de ce banii europeni nu a fost alocați pentru sănătate: „Măcar atât puteam face din 2008 încoace: să ne întremăm infrastructura. Bani au fost gârlă de la UE, dar nu i-am folosit fiindcă nu puteau fi sifonaţi; iar de oameni care să nu-şi facă parte n-am avut parte.” Unde sunt ușor de sifonat banii publici? Cea mai profitabilă activitate pentru sifonarea banilor este desigur regularizarea râurilor. Pentru că la niște proiecte fără rost nimeni nu va remarca faptul că lucrările nu justifică sumele, iar dacă totuși are loc o inundație și sunt pagube va fi desigur de vină ”furia naturii”, nu faptul că banii au fost furați. Acum, când este nevoie de finanțarea sănătății mai mult ca oricând, deturnarea banilor publici spre proiecte de distrugere a naturii nu este sistată, ci amplificată! Apele Române profită că atenția românilor este concentrată spre criza de sănătate publică și încearcă ”să strecoare” chiar și proiecte ilegale oprite recent de societatea civilă, cu greu. Elocvent și revoltător este cazul proiectului de distrugere a Jiului de Vest, ascuns sub denumirea manipulatoare: ”Amenajare complexă a râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării impotriva inundațiilor a localităților riverane: Obiect I - Punerea în siguranță a barajului Valea de Pești, județul Hunedoara.” Societatea civilă de mediu încearcă din ianuarie 2019 să oprească acest proiect ilegal și a reușit după un an. În ianuarie 2020, cca. 800 de cetățeni au trimis contestații către Comisia de Analiză Tehnică și APM Hunedoara a răspuns, prin adresa 1020/20.01.2020, că titularul proiectului, Administrația Bazinală de Apă Jiu, a retras documentația proiectul. Dar acum, profitând de pandemie, Apele Române au redepus proiectul la APM Hunedoara! Iar APM Hunedoara s-a grăbit să-i emită o nouă Decizie a etapei de evaluare inițială, vădit ilegală și, deși a sistat realațiile cu publicul, refuză să posteze pe site toată documentația proiectului! Și exemplele pot continua cu Bârzava, cu Cârțișoara, Sebeș și Porumbacu, cu alte râuri pentru distrugerea cărora se instrumentează acum evaluări de mediu, când prioritățile statului ar trebui să fie cu totul altele. APM-urile ar trebui să respingă din start aceste proiecte care încalcă Directiva Cadru privind Apa. Ironia sadică merge dincolo de cinismul Apelor Române. Proiectele de regularizare a râurilor mutilează ireversibil albiile, malurile și luncile, distrug ecotonul dintre mediul acvatic și cel terestru. Sunt, prin definiție, proiecte de defrișare, de fragmentare a habitatelor și de schimbare a destinației terenurilor. Iar acum se recunoaște oficial că pandemia aceasta este cauzată chiar de aceste forme de agresare a mediului înconjurător. Dar astfel de intervenții nocive asupra mediului înconjurător pun în pericol viețile oamenilor și direct, prin ele însele, cum s-a văzut în cazul Rast. Măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, această realocare este indispensabilă. Se tot spune că avem nevoie de o remodelare a normelor curente, de o resetare a societății. Cum este deja oficial recunoscut că pandemia COVID-19 este cauzată de distrugerea naturii, la baza acestei resetări trebuie să fie stoparea oricărei distrugeri inutile a naturii. Guvernele Românie nu au părut până acum interesate nici de lege, nici de natură. Prin răspunsul la această petiție vom afla dacă decidenților din vârful statului român nu le pasă nici măcar de viețile oamenilor! Semnează acum petiția!

Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la [email protected] Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.