Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.

Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!

În acest moment nu există niciun plan de monitorizare a problemelor de mediu, nu există strategie de combatere și nicio inventariere a acestor probleme. Aceste 2 persoane, ce lipsesc de ani buni deși există pozițiile în organigrama Primăriei Codlea, ar putea demara acțiuni concrete pentru protejarea mediului la Codlea. De fapt, pentru protejarea sănătății tuturor locuitorilor.

Lipsa de încredere în actualul sistem de monitorizare și prevenție a furtului de lemne, inclusiv prin metode "legale", ne duce la o concluzie firească: avem nevoie să putem compara documentele cu realitatea, iar aceasta presupune să existe informații foto/video cu toate autovehiculele care au circulat pe drumurile forestiere din pădurea administrată pe teritoriul UAT Codlea.

Este important ca atât publicul larg, cât mai ales autoritățile statului român să facă o diferență clară între turismul montan, așa cum este el prezentat mai sus, și picnicul, ca formă de agrement sezonier pe timp cald. Turismul montan înseamnă, în primul rând, sănătate fizică și psihică. Mai mult, el are o importantă componentă social-culturală, dar și de protecție a mediului înconjurător.

Accesul în natură trebuie să fie liber pentru toată lumea, pentru ca toţi oamenii să aibă acces la serviciile oferite de pădure: recreere, cunoaştere, educaţie, sănătate. Interdicţia actuală, existentă din 2008, este imposibil de aplicat, fiindcă este imposibil de supravegheat permanent toate pădurile şi doar lasă loc la aplicarea discreţionară de măsuri de limitare a accesului, care creează conflicte inutile între administratorii silvici şi public.

Subfinanțarea cronică a sistemului sanitar în România se datorează alocării banilor publici spre alte domenii. Consecința este faptul că decesele în România sunt provocate în mare parte de dezastrul din sistem, și nu de pandemie. Un medic român din SUA ne explica recent de ce banii europeni nu a fost alocați pentru sănătate: „Măcar atât puteam face din 2008 încoace: să ne întremăm infrastructura. Bani au fost gârlă de la UE, dar nu i-am folosit fiindcă nu puteau fi sifonaţi; iar de oameni care să nu-şi facă parte n-am avut parte.” Unde sunt ușor de sifonat banii publici? Cea mai profitabilă activitate pentru sifonarea banilor este desigur regularizarea râurilor. Pentru că la niște proiecte fără rost nimeni nu va remarca faptul că lucrările nu justifică sumele, iar dacă totuși are loc o inundație și sunt pagube va fi desigur de vină ”furia naturii”, nu faptul că banii au fost furați. Acum, când este nevoie de finanțarea sănătății mai mult ca oricând, deturnarea banilor publici spre proiecte de distrugere a naturii nu este sistată, ci amplificată! Apele Române profită că atenția românilor este concentrată spre criza de sănătate publică și încearcă ”să strecoare” chiar și proiecte ilegale oprite recent de societatea civilă, cu greu. Elocvent și revoltător este cazul proiectului de distrugere a Jiului de Vest, ascuns sub denumirea manipulatoare: ”Amenajare complexă a râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării impotriva inundațiilor a localităților riverane: Obiect I - Punerea în siguranță a barajului Valea de Pești, județul Hunedoara.” Societatea civilă de mediu încearcă din ianuarie 2019 să oprească acest proiect ilegal și a reușit după un an. În ianuarie 2020, cca. 800 de cetățeni au trimis contestații către Comisia de Analiză Tehnică și APM Hunedoara a răspuns, prin adresa 1020/20.01.2020, că titularul proiectului, Administrația Bazinală de Apă Jiu, a retras documentația proiectul. Dar acum, profitând de pandemie, Apele Române au redepus proiectul la APM Hunedoara! Iar APM Hunedoara s-a grăbit să-i emită o nouă Decizie a etapei de evaluare inițială, vădit ilegală și, deși a sistat realațiile cu publicul, refuză să posteze pe site toată documentația proiectului! Și exemplele pot continua cu Bârzava, cu Cârțișoara, Sebeș și Porumbacu, cu alte râuri pentru distrugerea cărora se instrumentează acum evaluări de mediu, când prioritățile statului ar trebui să fie cu totul altele. APM-urile ar trebui să respingă din start aceste proiecte care încalcă Directiva Cadru privind Apa. Ironia sadică merge dincolo de cinismul Apelor Române. Proiectele de regularizare a râurilor mutilează ireversibil albiile, malurile și luncile, distrug ecotonul dintre mediul acvatic și cel terestru. Sunt, prin definiție, proiecte de defrișare, de fragmentare a habitatelor și de schimbare a destinației terenurilor. Iar acum se recunoaște oficial că pandemia aceasta este cauzată chiar de aceste forme de agresare a mediului înconjurător. Dar astfel de intervenții nocive asupra mediului înconjurător pun în pericol viețile oamenilor și direct, prin ele însele, cum s-a văzut în cazul Rast. Măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, această realocare este indispensabilă. Se tot spune că avem nevoie de o remodelare a normelor curente, de o resetare a societății. Cum este deja oficial recunoscut că pandemia COVID-19 este cauzată de distrugerea naturii, la baza acestei resetări trebuie să fie stoparea oricărei distrugeri inutile a naturii. Guvernele Românie nu au părut până acum interesate nici de lege, nici de natură. Prin răspunsul la această petiție vom afla dacă decidenților din vârful statului român nu le pasă nici măcar de viețile oamenilor! Semnează acum petiția!

Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la [email protected] Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.

Arderea deseurilor a atins o dimensiune catastrofica in Bucuresti si Ilfov. Legea prea blanda si ineficienta a permis ca arderea deseurilor de catre o mana de oameni sa afecteze viata si sanatatea a milioane de oameni. Cred ca ar trebui ca cei care fac acest lucru sa fie pasibili de inchisoare, sa le fie confiscate bunurile cu care savarsesc aceste actiuni cat si veniturile realizate astfel.

Acum, la Oravita sunt mii de tone imprastiate in diverse 'gropi'. Singura soluție este reducerea cantității de deșeuri care ajunge în depozite. Acest lucru se poate face foarte simplu prin reciclare. Nu mai este timp de așteptat! Fiecare zi de întârziere duce la creșterea cantității de deșeuri din depozitele temporare, crescând astfel riscul de autoaprindere și contaminare a solului și a apei cu levigat. Oravita trebuie să înceapă să colecteze selectiv.

Un miros pestilențial de gunoi invadează zeci de mii de locuințe din România, în special în orașele. Sute de reclamații au fost făcute și, deși confirmă problema, autoritățile ridică din umeri. Administratorii gropiilor de gunoi susțin că nu există probleme. Pe lângă aceste probleme se enumeră și deversările de gunoaie in apele din România, defrișările de păduri etc. Și totuși… * Mirosul resimțit în România este identic cu cel al hidrogenului sulfurat (H2S), unul dintre gazele emanate în urma descompunerii deșeurilor. Hidrogenul sulfurat este un gaz toxic, folosit în trecut drept gaz de luptă
 * Gropiile de gunoi nu are un sistem funcțional de captare și de tratare a gazelor de depozit, acestea fiind emise în atmosferă în mod liber
 * Numărul alunecărilor de teren și a inundațiilor a crescut in zonele in care s-a făcut activități de despădurire
 * Dovada existenței unor probleme privind emisiile de gaze în atmosferă este dată și de incendiile repetate din ultimii ani, lucru inadmisibil la un depozit de deșeuri considerat conform
 Cine trebuie să ia măsuri? - Ministerul Mediului  - Garziile de Mediu - organ de control și de obligare la conformare cu prevederile Autorizației Integrate de Mediu, a dat răspunsuri vagi, dar care admit existența problemelor privind emisiile de gaze - Primăriile și Consiliile Locale - organe de legiferare locală și de execuție care pot impune condiții mai restrictive în ceea ce privește autorizarea activităților generatoare de poluare Ce putem face, împreună? Trebuie să determinăm autoritățile de mediu să efectueze măsurători și determinări exacte din punct de vedere chimic al cauzei poluării olfactive, inclusiv studii de dispersie. Trebuie să ne implicăm activ în procesul de autorizare, care a permis până acum desfășurarea unei activități ce a eliberat în atmosferă cantități semnificative de hidrogen sulfurat. Cetățenii au acest drept la implicare, atât din perspectiva consultărilor publice obligatorii în faza de autorizare/reautorizare, cât și din prisma dreptului constituțional la un mediu sănătos.
 Semnează petiția pentru aer curat în România!   Totodată poți intra pe  pagina noastră de Facebook la www.facebook.com/THENEWPAGANDAWN ca să afli detalii și situația reclamațiilor noastre. Problema mediului și a calității vieții este prioritară pe agenda ASOCIATIEI THE NEW PAGAN DAWN, care militează pentru respectarea dreptului constituțional la un mediu sănătos și echilibrat ecologic (Art. 35 din Constituția României) pentru toți locuitorii țării.

Primaria nu a construit infrastructura necesara unui numar atat de ridicat de locuinte si de locuitori. Retelele de apa potabila sunt proiectate pentru un numar limitat de consumatori si nu fac fata blocurilor nou construite. Nu sunt prevazute parcari, nu sunt prevazute spatii verzi etc. În ultimii ani, Mamaia Sat s-a dezvoltat ca un cartier de case, vile și mici pensiuni, unde cei mai mulți dintre localnici și turiști caută liniște, relaxare, verdeață și evadarea din aglomerația urbană. Cu toate acestea, zona a devenit o țintă preferată pentru rechinii imobiliari, care din dorința de a face bani cu orice preț, construiesc blocuri pe terenuri foarte mici, aflate intre case deja construite, afectându-le liniștea, intimitatea, însorirea și confortul. Solicităm ferm Primăriei Năvodari să actualizeze neîntârziat PUZ-ul cartierului Mamaia Sat, prin revenirea la regimul de înălțime al constructiilor P+1+M. De asemena, solicitam să se ia măsuri pentru respectarea cu strictețe POT, CUT și limitele între proprietăți.