Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!

Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.

Este în sprijinul ideii "Clujul verde". Acoperișul verde oferă un loc de relaxare suplimentar pentru membrii asociației de proprietari. Deocamdată majoritatea acoperișurilor de la blocuri sunt neutilizate.

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

Dacă această lege va trece atunci Comisia Europeană va duce România direct la Curtea Europeană de Justiție pentru că ursul este strict protejat. Mai mult, parlamentari vânători care votează această lege sunt în conflict de interese căci fac parte din asociații de vânătoare care primesc bani sau obiecte din animalele ucise și vândute. Sintagma ”cote de recoltare” promovată de proiectul legislativ ridică atât de multe întrebări de natură științifică și etică: 1. Ursul este plantă sau animal? Se recoltează ca porumbul sau se ucide? 2. Dacă un om pune în pericol viața altor oameni atunci se dau cote de recoltare pentru uciderea preventivă a unui număr de oameni? 3. Dacă se dă o cotă de ucidere de 500 de urși pentru că unul a făcut probleme, atunci se va număra ursul problemă printre cei 500 uciși? Întrebările pot contiunua, dar este bine de știut că ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești. Nu se poate da derogare când cineva trăiește la marginea habitatului ursului și nu și-a protejat gospodăria cu gard adecvat, câini speciali și dispozitive luminoase și sonore. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice,persecuția omului și chiar deranjarea liniștii (sporturi motorizate). Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei Poate îți mai amintești de cazul Arthur ucis în Covasna de Prințul Emanuel von und zu Liechtensten. Pentru a-I satisfice pofta de a lua o viață, ministerul a oferit pe tavă o derogare pentru eliminarea unei ursoaice cu pui despre care s-a presupus că ar fi cauzat pagube. Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. A fost o crimă emblematică care arată că în spatele derogărilor stă indsutria trofeelor de vânătoare, iar ministerul mediului este doar marioneta acesteia. România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. România este privilegiată că poate încă oferi un habitat pentru această specie emblemă din zona de climă temperată. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa speciei și care prioritizează măsurile de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil. Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Parlamentul României trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, iar măsurile letale interzise. Află aici cum funcționează industria vânătorii de trofee și cine se ascunde în spatele acesteia: Partea I-a: https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/razboiul-ong-urilor-cu-autoritatile-care-vor-reluarea-vanatorii-de-ursi-marturia-unui-director-de-la-mediu.html Partea a II-a https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/dosar-penal-la-brasov-pentru-stabilirea-modului-in-care-au-fost-acordate-cotele-de-vanatoare.html

În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău. Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite.  Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23  +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A).  Conform ordinului nr. 119 / 2014 modificat și completat cu Ordinul nr. 994 / 2018, limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A)  iar nivelul de vârf 50 dB(A). Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Și pentru că hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția S-N care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș.  Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud, căreia îi aducem și public mulțumiri pentru implicare.

În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Nu ne dorim poluare în zone ecologice! Proiectele SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. În acest context: 1. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au nicio garanție că groapa de la Fărcașa va fi vreodată finalizată. 2. Cetățenii comunei Asuaju de Sus nu au de ce să fie responsabili și să își asume gestionarea defectuoasă a managementului deșeurilor administrației CJ precedente. 3. Cetățenii comunei Asuaju de Sus reprezintă un procent derizoriu la nivel județean cu privire la impactul producerii de deșeuri. Consecințele implementării gropii de gunoi sunt multiple: - va distruge hectare întregi de pășune ecologică, pentru că va determina relocarea, cu camionul, a peste 200 de tone de deșeuri pe zi!!! - va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea anvergură; - va descuraja cetățenii în implementarea strategiilor responsabile față de mediu; - va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătății populației și economiei locale. Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților. Nu vrem ca Asuajul de Sus si Asuajul de Jos să ajungă la propriu o groapă de gunoi.

Bicicleta este cel mai eficient mod de transport urban: este mult mai rapidă decât un om dar ocupă mult mai puțin spațiu decât orice autoturism; este foarte economică (costuri mici de achiziție și costuri 0 pentru exploatare), nu poluează aerul, nu produce zgomot și nu creează accidente grave unde există infrastructură bună. Majoritatea călătoriilor urbane sunt scurte și se realizează fără pasageri. În condițiile acestea bicicleta este cel mai bun mod de transport. Deși opțiuni pentru transport în comun și mașini trebuie să existe, orice oraș de succes nu își permite să nu ofere opțiunea bicicletelor. Este demonstrat că oamenii vor alege din ce în ce mai mult bicicletele dacă există infrastructură de calitate. Mai este foarte studiat și conclusiv demostrat că adăugând infrastructură pentru mașini nu reduci traficul, ci aduci mai multe mașini! Singura soluție este să le oferi alternative reale oamenilor. Traficul și poluarea sunt provocări uriașe pe care orașele noastre le au sau le vor avea; pistele de biciclete sunt soluții foarte simple, eficiente și documentate în alte țări. Dacă înlocuiești o bună parte din mașini cu biciclete, brusc ai mult spațiu pe străzi, pe care îl poți folosi pentru transport public, spații verzi și zone pietonale mai plăcute. Zonele mai plăcute și traficul crescut de biciclete și pietoni încurajează micile afaceri în locuri unde nu aveau succes înainte și cresc dramatic siguranța și calitatea vieții în zonele rezidențiale. Eliminarea nevoii de a avea un autoturism sporește mobilitatea și independența economică a oamenilor, în special cei defavorizați. Pistele de biciclete cresc calitatea vieții într-un oraș, stimulează economia locală, reduc poluarea și creează străzi mai sigure, mai plăcute și mai liniștite. Raportul dintre costuri și beneficii este inegalabil. O infrastructură modernă pentru biciclete nu este un moft, este o prioritate națională dacă ne dorim ca orașele noastre să fie competitive cu cele din Europa!

Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!

De cîțiva ani buni, aerul de munte al Brașovului este istorie. Oricine petrece mai mult de 2-3 săptămîni în oraș sau doar intră pe un site de specialitate află că traficul rutier supraaglomerat (în principal) creează prezența în atmosferă a pulberilor provenite de la gazele de eșapament, pulberi care sînt extrem de nocive. Prin măsuri coerente cu costuri mici sau chiar fără costuri, aproape fără lucrări de infrastructură, doar prin asumarea unor decizii posibil nepopulare, dar sănătoase (în cel mai simplu sens al cuvîntului) care nu au nevoie de studii de fezabilitate, situația se poate îmbunătăți în doar cîteva săptămîni sau chiar zile. Trebuie să înțelegem că folosirea fără sens a mașinii personale dăunează grav sănătății comunității, în primul rînd sănătății copiilor noștri, care sînt cei mai vulnerabili.