• SOS Tarnița
    Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprindea și reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicția de navigatie cu motor. Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Județean Cluj a aprobat un plan urbanistic de zonă protejată prin care se prevede interdicția ambarcațiunilor motorizate, fără ca prevedea să fie pusă în aplicare. Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița. În concluzie, permiterea ambarcațiunilor motorizate unde bem apă, e o ilegalitate. De aceea, Hidroelectrica trebuie să intabuleze proprietatea până la cota 521.5, iar Apele Române până la cota 525. După identificarea construcțiilor ilegale și a proprietarilor privați care au construit ilegal, cerem aplicarea legii 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică demolare. Arată instituțiilor amintite mai sus că suntem o forță colectivă și că nu mai pot rămâne nepăsătoare în fața abuzurilor, mai ales când e amenințat dreptul nostru la o apă curată și la un mediu nepoluat. Semnează petiția și dă mai departe!
    8.763 din 9.000 Semnături
    Inițiat de Societate Organizată Sustenabil SOS Picture
  • Stop Alergiei - Stop Ambroziei
    Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii.O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).
    216 din 300 Semnături
    Inițiat de Florin-Claudiu Visan
  • Salvează Amazonul
    Padurile din Amazon, Brazilia, sunt cuprinse de un numar record de incendii in acest an. Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită „plămânul Lumii”. Dacă va fi distrusă irevocabil, atunci ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la colapsul Planetei care era deja greu încercată de schimbările climatice în ultimele decenii. Lumea dă vina pe presedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru ca acesta ar fi incurajat defrisarile, pentru a face loc mai multor terenuri arabile. Este drept că președintele are vina sa, dar cea mai mare este a țărilor care cumpăra carnea ieftină de la vite hrănite cu furaje produse pe suprafețe proaspăt defrișate din Amazon. În 2018, Brazilia a exportat 1,6 milioane de tone de carne de vită. Este un nou record mondial, iar anul acesta se așteaptă să se exporte 1,8 milioane de tone. Putem ajuta Amazonul chiar dacă trăim în România. Înlocuiește carnea de vită ieftină din America de Sud cu cea românească. Sau dacă îți dorești să fii și mai generos atunci este bine de știut că fiecare om care renunță la carnea de vită salvează 10 arbori/zilnic sau 3432/anual: https://rainforestfoundation.org/agriculture/ Hrana oamenilor bazată pe ingrediente de origine animală necesită mult mai mult teren decât dacă am hrăni toată omenirea cu plante: https://academic.oup.com/ajcn/article/78/3/660S/4690010 Mai precis, mâncarea produsă din animalele de fermă ne oferă doar 18% din caloriile pe care le consumăm dar utilizează 83% din terenul arabil. Asta înseamnă că pentru a crește mai multe animale este nevoie de tot mai mult teren, adică de noi defrișări: https://www.theguardian.com/environment/2018/may/31/avoiding-meat-and-dairy-is-single-biggest-way-to-reduce-your-impact-on-earth
    3.821 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Nu există ulei de palmier în rezervorul meu
    Utilizarea uleiului de palmier în motorină, care este determinat de obiectivele de energie regenerabilă ale UE, va fi redus treptat începând cu 2023, pentru a dispărea din biodiesel în 2030. Statele membre ale UE și Parlamentul UE au acum două luni pentru a adopta sau vetoa Legea, dar nu au puterea de a modifica regula. Deși ne așteptăm la unele critici, credem că va fi aprobat. Decizia de astăzi de a eticheta uleiul de palmier ca nesustenabil este un progres. Acesta va oferi un relief mult necesar vieții sălbatice și pădurilor din lume. Dar aceasta este doar o victorie parțială, deoarece soia și unele ulei de palmier pot fi încă etichetate „verde”. Campania noastră nu s-a încheiat și acum vom duce lupta către guvernele și companiile petroliere care doresc să-i oblige pe șoferi să plătească pentru combustibilii „verzi” falsi. Deși incompletă, aceasta este o victorie a societății civile. Este victoria ta. Șapte din 10 europeni se opun folosirii uleiului de palmier în motorină, peste 650.000 au semnat petițiile pentru a-l opri și peste 65.000 de cetățeni ai UE au luat parte la consultarea publică pentru modificarea și îmbunătățirea legii.
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Slava Procenko Picture
  • Stop alergiei-stop ambroziei !
    Datele arata ca in medie 1 din 4 persoane sufera de o forma de alergie. Daca acest trend se mentine, pana in anul 2020, 1 din 2 persoane va dezvolta o forma de reactie alergica. La nivel global, ponderea Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii. O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani. Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).Cantităţile de polen,depăşesc in Romania de 15 ori nivelul cât de cât cunoscut în restul Europei. Şi dacă nivelul plantei se reduce la jumătate, jumătate tot înseamna de 7 ori mai mare, care tot este foarte mult.
    14.801 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Roxana Patru
  • Nu mai reduceți spațiile verzi din jurul blocurilor!
    În urma valurilor de caniculă care au lovit statele europene în ultimii ani, a recordurilor de temperatură înregistrate, autoritățile din Paris au decis amenajarea unor adevărate ”păduri urbane”, chiar dacă în acest fel va fi redus numărul locurilor de parcare. Bucureștiul n-ar putea avea și el mai multe parcuri? Se extinde Capitala României, mai ales partea răsăriteană a Sectorului 3, se construiesc haotic blocuri peste blocuri până în zona Nicolae Teclu (mai sus de metrou, în plin câmp), dar nu se amenajează deloc parcuri de agrement, distrugându-se toate oazele de verdeață și crângurile. Pavarea trotuarelor nu este în prezent o necesitate. Intervenția asupra acestora se poate realiza în mod punctual, acolo unde există fisuri mai mari, borduri lipsă, deteriorări ample. Marea majoritate a trotuarelor asupra cărora se intervine sunt perfect utilizabile, se prezintă acceptabil, putând rămâne ani întregi în starea bună de acum. Se creează atâta disconfort locatarilor prin operațiuni de reamenajare și lărgire a trotuarelor, neanunțate din timp de către Primăria Sectorului 3, iar fostele garduri de la grădinile blocurilor, molozul de la trotuare se vor aduna în cantități tot mai mari, poluând natura. Pe timpul regimului comunist a existat tendința autorităților de a distruge grădinile vilelor și caselor. Din anul 1990, bucureștenii au avut mai multă grijă de spațiile verzi din sectorul 3, pe care dumneavoastră îl denumiți cel mai verde sector al Capitalei. Să nu repetăm greșelile trecute, aducând excavatoarele, pavând peste tot, micșorând spațiul grădinilor de la blocuri! Trotuarele sunt bune, lăsați-le cum sunt, nu se plâng bucureștenii de ele! Reparați-le, când este nevoie, dar nu le mai lărgiți și nu le mai pavați inutil!
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Vişan Dragoş
  • Stop Plasticului in Natura
    Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!
    163 din 200 Semnături
    Inițiat de Florin Nan
  • Curatarea si plantarea de copaci pe terenul dintre Manasia si Urziceni
    Incalzirea globala cauzata de poluarea masiva isi revarsa consecintele asupra fiecaruia dintre noi. Toti trebuie sa luam atitudine deoarece schimbarea vine prin fiecare gest al nostru de a ne proteja planeta. Terenul in cauza este lasat de izbeliste de foarte multi ani, oamenii vin si arunca gunoaie fara a fi sanctionati, asa ca in loc sa fie un posibil spatiu verde, a devenit o groapa de gunoi impanzita de buruieni. Curatarea acestuia si plantarea copacilor este un bun inceput pentru a combate problemele grave cu care ne confruntam. Copacii, dupa cum bine stim, sunt o sursa de oxigen, o bariera impotriva razelor soarelui, un filtru care se poate permite noua, cetatenilor celor doua localitati, sa ne bucuram de o gura de aer proaspat. Schimbarea trebuie sa inceapa, asa ca de ce sa nu inceapa acum? Cu totii ne dorim sa lasam mostenire copiilor si nepotilor nostri ,un camin care sa sustina viata. Nu putem realiza acest lucru daca suntem impanziti de gunoaie, de aer murdar, de terenuri defrisate sau lasate in paragina. Aceasta initiativa are scopul atat de a strange semnaturi pentru a o putea pune in practica, dar si de a semnaliza nevoia de voluntari care sa ajute la intemeierea acestui vis: al unei planete mai curate. Schimbarea incepe cu noi!
    297 din 300 Semnături
    Inițiat de Georgiana Munteanu
  • Spune STOP nesimțirii în Urziceni!
    Deoarece în ultimele zile ne am scăldat într o mizerie de nedescris, mizerie făcută de cetățenii acestui oraș, cred ca este timpul ca Urziceniului sa iasă din zona de confort și cu ajutorul nostru sa se stabileasca ordinea și liniștea acestui municipiu.
    445 din 500 Semnături
    Inițiat de Andreea Muntean
  • Patrimoniul natural al țării nu are culoare politică!
    Această lege pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung. Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății. Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale. Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză. De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/ Organizații care susțin petiția: 1. Federația Coaliția Natura 2000 2. Asociația Parcul Natural Văcărești 3. Asociația Kogayon 4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor 5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE) 6. Fundația Eco-Civica 7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice 8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 9. Organizația GeoEcologică ACCENT 10. ECOTOP Oradea 11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate 12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus” 13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius 14. Fundaţia Conservation Carpathia 15. Declic 16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S. 17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS 18. Asociația Rangerilor din România 19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași 20. Asociația ARIN 21. Societatea Ornitologică Română 22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis 23. Asociația 2 Celsius 24. Asociația ECOTECA 25. Asociația REPER 21 26. Fundația ACTIVITY 27. Asociația Biosilva 28. Clubul de Cicloturism "Napoca" 29. A.E. Turism Verde 30. Asociația Greeninitiative 31. Asociația Viitor Plus 32. Asociația Natura Transilvaniei 33. Asociația Ateliere Fără Frontiere
    4.732 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican
  • Fără bioplastic și publicitate înșelătoare
    Plasticul biodegradabil este un plastic care se descompune sub acțiunea factorilor biologici (în mare parte a micro-organismelor). Câteva tipuri de plastic biodegradabil pot fi puse la compost, însă nu toate. Oricum, chiar și cele compostabile se degradează doar în condiții controlate, precum cele din stațiile de compost sau de digestie anaerobă. Specialiștii atrag atenția că plasticul biodegradabil, inclusiv cel compostabil, nu ar trebui niciodată văzut ca un înlocuitor 100% pentru plasticul tradițional. Reducerea folosirii articolelor de unică folosință ar trebui să fie prioritară. Apoi, plasticul biodegradabil sau compostabil nu rezolvă problema deșeurilor aruncate în natură, chiar dacă se bio-degradează. Acestea sunt materiale care trebuie incluse în schemele de colectare separată a materiilor organice și a celor de realizare de compost. Plasticul biodegradabil și cel compostabil nu sunt însă mai prietenoase cu mediul atunci când ajung în gropile de gunoi (dimpotrivă). În lipsa oxigenului, microorganismele din gropile de gunoi degradează materialele biodegradabile, producând metan. Metanul poate fi o sursă de energie valoroasă atunci când este captat, cum se întâmplă într-o unitate de digestie anaerobă. Dar este un gaz cu efect de seră mult mai periculos decât CO2, atunci când ajunge în aer. În incineratoare, arderea bio-plasticelor generează emisii de gaze cu efect de seră și toxine. Plasticele biodegradabile și compostabile nu pot fi reciclate împreună cu cele convenționale. Cele două fluxuri trebuie separate, pentru a optimiza atât compostarea bioplasticului, cât și reciclarea plasticului tradițional. Puteți afla mai multe detalii despre impactul bioplasticului din următoarele articole și studii: Ro: http://www.ecomagazin.ro/bio-plasticul-o-falsa-solutie-la-problema-poluarii-cu-plastic-a-planetei/ En: https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts https://zerowasteeurope.eu/downloads/why-bioplastics-wont-solve-plastic-pollution/ Fr: https://www.ecoconso.be/fr/content/les-bioplastiques-sont-ils-vraiment-ecologiques
    351 din 400 Semnături
    Inițiat de Irina Breniuc
  • Combaterea invaziei fără precedent de țânțari din județul Giurgiu
    Bolile transmisibile sunt nenumărate, mai ales pentru copii, iar disconfortul fizic a ajuns la forme extreme.
    2.294 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Laura Fatu