Această petiție împotriva zgomotului cauzat de traficul rutier de tranzit din municipiul Târgoviște este o consecință a lipsei răspunsurilor autorităților locale cu privire la solicitările locuitorilor de pe Bulevardul Eroilor pentru eliminarea marcajelor cu benzi producătoare de zgomot și găsirea unor soluții pentru reducerea zgomotului produs de cele câteva mii de autocamioane cu masa mai mare de 3,5 tone care circulă zilnic cu viteză excesivă pe Bulevardul Eroilor.

Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.

Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!

- Expansiunea imobiliară a cartierului Bucium: Cartierul Bucium este în plină expansiune imobiliară, însă lipsesc spațiile de promenadă și relaxare pentru ieșenii care rezidențiază aici. - Necesitatea unui spațiu de joacă pentru adolescenți: În prezent, adolescenții din cartier se joacă în zona spațiului de joacă pentru copii. Pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit. - Combaterea poluării: Terenul propus pentru parc este mărginit de o arteră de circulație foarte solicitantă, șos. Bucium, care generează poluare atmosferică și fonică. Construirea unui parc în această zonă ar contribui la reducerea acestor tipuri de poluare.

Turismul sustenabil, care presupune activități recreative cu impact minim asupra mediului; precum drumețiile, cicloturismul, alergarea montană, schiul de tură sau fotografierea florei și faunei sălbatice; contribuie semnificativ la conservarea durabilă pentru generațiile următoare a patrimoniului natural unic în Europa al munților României, sursă vitală de aer și ape curate, îndeosebi în contextul climatic actual, și care va genera bunăstare pe termen lung în comunitățile locale prin activități economice complementare, limitând astfel exodul tinerilor din mediul rural, un fapt confimat prin asemenea exemple de bune practici în multe arii naturale protejate din Europa și din lume, inclusiv în comunitățile adiacente acestora. Prin comparație, turismul montan de masă, în afara impactului distructiv evident pe care îl are asupra mediului, nu aduce beneficii reale decât administratorilor domeniilor schiabile și marilor operatori din industria HORECA, comunitățile locale rămânând în mare măsură marginalizate. Nu sacrificați binele tuturor pentru profitul câtorva! Vă mulțumim!

Cerem demisia lui Mihai Tomescu,președinte al ANPDPD pentru comportamentul inacceptabil și atitudinea avuta la adresa persoanelor cu dizabilități și a asistenților personali ai acestora in cadrul emisiunii „România, te iubesc”, difuzată în data de 9 aprilie pe canalul PRO TV Persoanele cu dizabilități, familiile lor și asistenții personali cer demisia lui Mihai Tomescu. Cer dreptul la o viață decentă și respect Cer să fie văzuți și acceptați.

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde

România are dificultăți serioase în ceea ce privește gestionarea problemelor de mediu. Vrem o țară curată, dar mizeria se strânge sub ochii noștri, aerul și apa devin din ce în ce mai poluate, iar măsurile întârzie să apară. Odată cu sfârșitul iernii, ies la iveală mormane întregi de gunoaie la marginea orașelor și satelor, de-a lungul drumurilor și al căilor ferate , în păduri și pe malurile apelor. România își pierde din frumusețe, fiind îngropată în pet-uri, doze și mucuri de țigară. Aerul din orașe devine greu de respirat, iar apa fântânilor adeseori nu mai este potabilă. Imaginea noastră de țară are cumplit de suferit, iar brand-ul turistic Grădina Carpaților se transformă într-o glumă proastă. Adeseori, ne petrecem timpul într-un mediu poluat și murdar, deși Constituția României, prin articolul 35, ne spune că avem dreptul la un mediu sănătos. Proiectul Pentru Eco și Turism – o inițiativă civică de curățare a naturii din România (PET România) este derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. www.pet.asociatiaaer.ro

Asa este firesc in conditiile in care ne afecteaza pe toti si este un subiect de o importanta majora.

Ce se întâmplă cu aerul din România la momentul actual? ❌ Peste 29.000 de oameni anual din cauza unor boli asociate poluării atmosferice. ❌ Poluarea aerului crește cu până la 30% riscul de accidente cerebrale vasculare. ❌ O serie de afecțiuni sunt influențate semnificativ de poluare. ❌ Copiii au un risc de 10 ori mai crescut decât adulții de a dezvolta afecțiuni cauzate de poluare. Calitatea aerului este, în acest moment, în România o problemă de sănătate publică! Prin neadoptarea unor măsuri, factorii de decizie îi îmbolnăvesc, zi de zi, pe oameni. Doar în Ilfov, în luna ianuarie a anului 2023, peste 250 de cetățeni au făcut sesizări Gărzii de Mediu cu privire la calitatea precară a aerului. ❌ În țara noastră, costul social asociat cu problemele legate de poluare, calculat pe cap de locuitor/an, este cel mai mare din UE, în valoare de 1810 euro. La nivel de oraș, recordul este deținut de București, mai exact în valoare de 3004 euro/cap de locuitor. Asta înseamnă că românii suferă cel mai mult dintre europeni, atât din punct de vedere al sănătății, cât și financiar. De ce am ajuns în topul acestor clasamente? Pentru că legislația română care vizează acest domeniu este incompletă și neactualizată și pentru că la nivelul Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA) există o serie lungă de probleme, precum puncte insuficiente de măsurare, echipamente vechi şi calibrate defectuos, problema informării ineficientă a cetăţenilor și multe altele. 👉 Propunerea legislativă prevede noi definiții ale poluanților, rețele de senzori pentru monitorizare, asigură accesul la date deschise din RNMCA, extinde competențele Gărzii Naționale de Mediu în acest domeniu, creează un nou organism pentru gestionarea și monitorizarea calității aerului, care promovează deciziile incluzive, cu participarea mediului academic și a societății civile și multe alte soluții privind calitatea aerului înconjurător. 🗣 Haideți să aducem împreună în atenția Camerei Deputaților efectele negative pe care amânarea votării acestui proiect de lege le are asupra aerului pe care îl respirăm cu toții. Dacă urgența adoptării propunerii legislative nu este deja înțeleasă, studiile arată că bolile asociate poluării omoară de 15 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. ✍️ Semnează și tu petiția dacă dorești să te alături celor care vor să respire un aer mai curat și să nu mai fie expuși la nenumărate riscuri de sănătate!

Credem că este datoria fiecărui român să se implice și să tragem împreună un semnal de alarmă pentru toată clasa politică din România, ca să schimbe urgent această lege!!!

În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.