• Stop sutelor de decibeli!
    Liniștea și posibilitatea de a te odihni în cadrul propriului cămin este vitală. Pe termen lung expunerea repetată la un stres de acest gen îți afectează sănătatea. Chiar Directiva UE din 2002(2002/49/CE) prevede că este necesar să fie constituite la nivel local hărți de zgomot pe zone. Poliția invocă faptul că nu au pârghii pentru a stopa acest trend ascendent al încălcării liniștii publice. E în puterea noastră să ne recâștigam dreptul la o viață liniștită, prin adoptarea de măsuri similare utilizate în alte țări, unde Poliția are dreptul să confiște sursa zgomotului, dacă tulburarea linișteii publice persistă și după avertisment sau amendă.
    130 din 200 Semnături
    Inițiat de Madalina Cazacu
  • Craiova nu e groapă de gunoi! Vrem să trăim nu vrem să murim!
    Craiova nu e groapa de gunoi!!! Vrem sa traim nu vrem sa murim! Mirosul emanat de Groapa de gunoi de la Mofleni deterioreaza calitatea aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă si pune in pericol sanatatea doljenilor si umbreste toate obiectivele turistice de maxim interes din Dolj!
    24 din 100 Semnături
    Inițiat de Vava Claudiu Stefan
  • Festivalul Massif trebuie oprit! Impacteaza negativ viata animalelor salbatice!!
    Toate fiintele de pe aceasta planeta minunata sunt interconectate, fie ca vorbim de oameni, de animalele de companie, domestice sau salbatice, de plante, copaci, si natura, in general, toate acestea fac parte din sfera vietii noastre si avem nevoie sa traim cat mai mult in armonie cu tot ce ne inconjoara. Haideti sa dam un exemplu pozitiv! Sa le aratam tuturor ca noua chiar ne pasa de animale si ca tratam natura cu respectul care i se cuvine! 🌍🙏❤
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de Maria E.
  • Cerem demiterea domnisoarei profesoare Pok Francisca
    "În urma verificărilor efectuate s-a constatat că au fost încălcate urmatoarele: Lege 1/2011 Art 7 (1) În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios. OMEN 4831/2018 ART. 4 Personalul didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii: k) atitudine decentă şi echilibrată; ART. 5 În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul didactic are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură: a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi ai educaţiei prin: (ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcţi ai educaţiei; OMEN 4183/2022 Art.39 (5)Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional copiii/elevii şi/sau colegii. Art. 163 Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. OMECS 4742/2016 ART. 6 (2) Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii. Regulamentul intern al Colegiului National Pedagogic Regele Ferdinand Art. 21 Salariaţilor unităţii le este interzis: c) să adreseze injurii sau jigniri celorlalţi salariaţi sau sefilor pe linie ierarhică; să adreseze injurii sau jigniri elevilor şi/sau vizitatorilor unităţii, să vorbească pe un ton ridicat cu ceilalti salariaţi, cu conducerea unității sau cu copiii școlarizați în unitățile de învățământ, cu părinții acestora, precum și cu orice alte persoane cu care intră în contact în incinta unităţii; Regulamentul de organizare si functionale al Colegiului National Pedagogic Regele Ferdinand Sighet Art. 28. (5) Personalului îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii și/sau colegii. Art. 37. – Cadrele didactice din Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” au următoarele obligaţii: (14) niciun cadru didactic nu are voie să se substituie dirigintelui/învăţătorului clasei și să motiveze absenţe, să comunice note, să comenteze situaţii din catalog; toate aceste situaţii se vor limita la rubrica disciplinei pe care o predă; Art. 2.5, art. 5.4 si art.8.1 Din Fisa Postului cu nr. ........ din 07.10.2022 pentru anul scolar 2022-2023" Sancționarea? (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii. (2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
    139 din 200 Semnături
    Inițiat de Ionica Viorica Opris
  • Petiție împotriva zgomotului cauzat de traficul rutier de tranzit din municipiul Târgoviște
    Această petiție împotriva zgomotului cauzat de traficul rutier de tranzit din municipiul Târgoviște este o consecință a lipsei răspunsurilor autorităților locale cu privire la solicitările locuitorilor de pe Bulevardul Eroilor pentru eliminarea marcajelor cu benzi producătoare de zgomot și găsirea unor soluții pentru reducerea zgomotului produs de cele câteva mii de autocamioane cu masa mai mare de 3,5 tone care circulă zilnic cu viteză excesivă pe Bulevardul Eroilor.
    26 din 100 Semnături
    Inițiat de Oliver Magdun
  • Spune-le europarlamentarilor români să voteze PENTRU REFACEREA NATURII
    Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.
    456 din 500 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Păstrarea arborilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității în amplasamentul lor actual
    Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!
    5.684 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Anca Hatiegan
  • Susține amenajarea unui Parc cu terenuri Sportive la ”Plopii fără Soț”
    - Expansiunea imobiliară a cartierului Bucium: Cartierul Bucium este în plină expansiune imobiliară, însă lipsesc spațiile de promenadă și relaxare pentru ieșenii care rezidențiază aici. - Necesitatea unui spațiu de joacă pentru adolescenți: În prezent, adolescenții din cartier se joacă în zona spațiului de joacă pentru copii. Pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit. - Combaterea poluării: Terenul propus pentru parc este mărginit de o arteră de circulație foarte solicitantă, șos. Bucium, care generează poluare atmosferică și fonică. Construirea unui parc în această zonă ar contribui la reducerea acestor tipuri de poluare.
    1.380 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Razvan Timofciuc
  • Fără drumuri modernizate și turism de masă în arii protejate
    Turismul sustenabil, care presupune activități recreative cu impact minim asupra mediului; precum drumețiile, cicloturismul, alergarea montană, schiul de tură sau fotografierea florei și faunei sălbatice; contribuie semnificativ la conservarea durabilă pentru generațiile următoare a patrimoniului natural unic în Europa al munților României, sursă vitală de aer și ape curate, îndeosebi în contextul climatic actual, și care va genera bunăstare pe termen lung în comunitățile locale prin activități economice complementare, limitând astfel exodul tinerilor din mediul rural, un fapt confimat prin asemenea exemple de bune practici în multe arii naturale protejate din Europa și din lume, inclusiv în comunitățile adiacente acestora. Prin comparație, turismul montan de masă, în afara impactului distructiv evident pe care îl are asupra mediului, nu aduce beneficii reale decât administratorilor domeniilor schiabile și marilor operatori din industria HORECA, comunitățile locale rămânând în mare măsură marginalizate. Nu sacrificați binele tuturor pentru profitul câtorva! Vă mulțumim!
    13 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Florea
  • Demisia lui Mihai Tomescu președinte al ANPDPD.
    Cerem demisia lui Mihai Tomescu,președinte al ANPDPD pentru comportamentul inacceptabil și atitudinea avuta la adresa persoanelor cu dizabilități și a asistenților personali ai acestora in cadrul emisiunii „România, te iubesc”, difuzată în data de 9 aprilie pe canalul PRO TV Persoanele cu dizabilități, familiile lor și asistenții personali cer demisia lui Mihai Tomescu. Cer dreptul la o viață decentă și respect Cer să fie văzuți și acceptați.
    1.659 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Manuela Dumitru
  • Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor, prin crearea Centurii Verzi București-Ilfov
    Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro  *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro  "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde
    12.281 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Fundația Alex Găvan Picture
  • #faragunoaie: Dreptul la un mediu sănătos ! Cer respectarea art. 35 din Constituția României
    România are dificultăți serioase în ceea ce privește gestionarea problemelor de mediu. Vrem o țară curată, dar mizeria se strânge sub ochii noștri, aerul și apa devin din ce în ce mai poluate, iar măsurile întârzie să apară. Odată cu sfârșitul iernii, ies la iveală mormane întregi de gunoaie la marginea orașelor și satelor, de-a lungul drumurilor și al căilor ferate , în păduri și pe malurile apelor. România își pierde din frumusețe, fiind îngropată în pet-uri, doze și mucuri de țigară. Aerul din orașe devine greu de respirat, iar apa fântânilor adeseori nu mai este potabilă. Imaginea noastră de țară are cumplit de suferit, iar brand-ul turistic Grădina Carpaților se transformă într-o glumă proastă. Adeseori, ne petrecem timpul într-un mediu poluat și murdar, deși Constituția României, prin articolul 35, ne spune că avem dreptul la un mediu sănătos. Proiectul Pentru Eco și Turism – o inițiativă civică de curățare a naturii din România (PET România) este derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. www.pet.asociatiaaer.ro
    3.114 din 4.000 Semnături
    Inițiat de AER - Asociația de Ecoturism din România Picture