În ultimii 3 ani depozitul de deșeuri din Sighișoara a luat foc de 20 de ori. Primăria a avertizat cetățenii de mai multe ori să țină geamurile închise în timpul incendiilor de la depozitul de deșeuri. Vrem să știm în ce măsură aceste incendii reprezintă un risc pentru sănătatea populației, pentru flora și fauna din Sighișoara și din împrejurimi. Din acest motiv și din motivul poluării rezultate din traficul infernal din intravilanul orașului, considerăm că este necesar să fie monitorizată calitatea aerului în Sighișoara, pe de o parte pentru a lua măsuri de protecție în cazul unui nou incendiu la depozitul de deșeuri, pe de altă parte pentru a avea date certe drept probe pentru a-i trage la răspundere pe cei reponsabili cu poluarea.

Vrem să trăim într-un mediu curat și natural, iar atunci când comunitatea se dezvoltă, așa cum e normal, vrem să contribuim și noi, locuitorii, la planurile autorităților pentru a ne asigura că natura din jurul nostru nu este compromisă în favoarea banilor. Zona Ciurila are șansa de a se dezvolta coerent și sustenabil, haideți să nu repetăm greșelile din alte zone metropolitane. Haideți să ne protejăm natura!

Mai avem 2-3 ani la dispoziție să evităm cele mai rele consecințe ale schimbărilor climatice (potrivit raportului IPCC publicat în aprilie). Cum să facem asta, când o mare parte din populația țării nici măcar nu dă importanță acestui subiect? Crescând numărul de tineri educați cu privire la mediu și la schimbările climatice, creștem și șansele de a ajunge o țară care apreciază cu adevărat natura și care știe să aibă grijă de aceasta.

Salcamii marcati pentru taiere se afla pe latura de E-NE a bulevardului, pe portiunea cuprimsa intre intersectia Bulevardului Nicolae Iorga cu Bulevardul Dimitrie Cantemir si Podul de Piatra. Salcamii de pe Bulevardul Nicolae Iorga, din Mun. Iasi, sunt marcati pentru taiere. Salcamii traiesc in jur de 100 de ani. Acestia au maximum 60 de ani. De ce sa fie taiati acesti arbori? Nu mai bine ar fi ingrijiti si ocrotiti? Printre ei au fost plantati arbori noi, tineri. Pana vor creste acestia ca sa faca umbra vara, ar fi bine sa-i pastram si pe cei batrani. Frunzisul salcamului este des si da umbra buna vara. In situatia in care vor disparea, va fi foarte inconfortabil de circulat pe acest trotuar la vara, prin canicula. Acesti salcami merita pastrati. Au rezistat eroic 60 de ani, iar, in continuare, in loc sa fie respectati si ocrotiti ca pe niste monumente ale naturii, ei sunt marcati pentru taiere. Nu sunt specialist in horticultura, dar stiu ca salcamul are radacini adanci si rezista atat la seceta, cat si in soluri umede. In zona in care se afla nivelul hidrostatic este cantonat la circa 1 m adancime si fluctueaza in functie de precipitatii. Acesti arbori au rezistat foarte bine 60 de ani, semn ca sunt adaptati perfect mediului in care se afla. Apelez la parerea specialistilor in horticultura sa sara in apararea acestor arbori si sper la ajutorul lor. Apelez la cetatenii care iubesc si apara natura sa ia atitudine, pentru a opri taierea lor.

”DACĂ ALBINELE VOR DISPĂREA, OMENIREA VA MAI SUPRAVIEȚUI 4 ANI, CEL MULT” -Albert Einstein O serie de studii științifice publicate în ultimii ani au convins instituțiile Uniunii Europene să adopte măsuri pentru a limita uzul lor întrucât reziduurile pe care acestea le lasă în natură dăunează ciclului de viață al albinelor, scurtându-le viața sau chiar producând moartea. Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi. În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state. Se poate și fără! Date statistice oficiale aferente campaniilor agricole din vara anului 2020 și 2021 arată că suprafețele cultivate cu floarea soarelui și recoltele obținute nu au fost mai prejos decât în anii în care au fost utilizate semințe tratate cu neonicotinoide. În vara anului 2021, tot în absența utilizării semințelor tratate cu neonicotinoide, au fost cultivate 1.254.000 ha, un plus de 34.000 ha față de 2020, iar producția raportată a fost de 3.007.000 t, mai mare decât în 2020 și decât în anii anteriori, când a fost permisă utilizarea neonicotinoidelor. Aceste date contrazic previziunile negative formulate atunci când ministerul nu a mai acordat ( în 2020 ) derogare pentru neonicotinoide la cele două culturi melifere. România a rămas și în 2021 cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană.

Oare ne putem lasa otraviti zilnic fara sa ripostam? E timpul sa luam atitudine, sa urlam ca nu mai suportam! "Studiul facut de Institutul Național de Sanatate Publica, realizat pentru perioada 2010-2017, arata ca în Bucuresti este o asociere certa intre cresterea poluarii cu PM10 și PM2,5 (praf) si numărul tot mai mare de boli grave care afecteaza bucurestenii: infarct acut de miocard, infectii acute ale cailor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obtinut de HotNews.ro arata ca, daca poluarea ar fi scazut la nivelul asumat in 2010, bucurestenii ar avea o speranta de viata mai lunga cu 4 ani.", preluat de pe hotnews.ro

Este simplu: trotuarele din Bucuresti sunt pline de obstacole care ingreuneaza accesul la oras pentru persoanele care se deplaseaza pe jos. Este din ce in ce mai dificil pentru persoanele varstnice, persoanele cu dizabilitati si persoanele cu carucior cu copil sa circule prin aceasta capitala europeana care a picat fiecare examen la capitolul mobilitate urbana si accesibilizare a spatiului public. Solicitarile noastre sunt simple si tin de bun simt: Administratia locala si autoritatile trebuie sa ia masurile care se impun pentru ca trotuarele sa redevina ale pietonilor. Vrem trotuare libere!

Consider că toți elevii au dreptul la o opinie și că ar trebui ascultată. Elevii vin la școală și stau cate 7-8 ore într-un colectiv de maxim 30 de persoane și pe holurile școlilor/liceelor unde intră în contact cu alți elevi de la alte clase. Cadrele didactice, fiind vaccinate, nu au nicio treabă, dar noi copiii? Ar trebui sa ne vaccinam obligați numai să fim noi in siguranță.

Toți elevii au nevoie de abonamentul gratuit în mijlocul de transport în comun pentru a se putea deplasa la școală. Astfel nu ar mai fi discriminări și unii părinții nu ar fi puși la cheltuieli suplimentare, iar rata abandonului școlar nu ar mai crește.

Pentru că foarte mulți oameni au ajuns la spital din cauza mușcăturilor de șobolani, iar invazia tinde să se extindă și în alte cartiere.

Pentru că avem dreptul la apă și pentru că încă sunt sate în metropola Cluj care nu au rețea de apă (Săliște, Pruniș, Pădureni). În anul 2021. Pentru că întreaga comună Ciurila nu are rețea de canalizare, iar practicile de evacuare a apelor uzate în satele care sunt racordate la o rețea de apă sunt un pericol real pentru sănătatea publică și pentru mediu.

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde