Este un eveniment amplu de educație emoțională, atât de necesară în contextul social actual, dedicat publicului larg și oferit gratuit. 

Această petiție nu este despre un nume sau o funcție. Este despre dreptul fiecărui pacient din România de a fi tratat cu respect, empatie și profesionalism. Este despre spitale care să nu mai fie surse de suferință, despre acces la tratamente salvatoare, despre un sistem medical care să funcționeze în slujba oamenilor,  nu a intereselor de partid sau a rețelelor de influență.  Ministrul Alexandru Rafila a avut ani la dispoziție să demonstreze că poate schimba ceva. În schimb, a ales tăcerea în fața urgențelor, lipsa de dialog cu pacienții și a girat pasiv degradarea unui sistem aflat deja în colaps. A dovedit că nu vrea și nu poate să reformeze.  Este important să ne unim vocile acum, când se formează un nou guvern. Dacă tăcem, riscăm să continuăm pe același drum al nepăsării.

Viața copiilor contează!  Am inițiat o petiție prin care cerem ca spitalele din România să respecte legea și pacientul:  • Dosarul electronic să funcționeze; • Dosarele medicale să poată fi accesate ușor; • Să existe responsabilitate reală în cazurile în care nu se intervine medical; • Să se sancționeze spitalele care nu respectă drepturile pacienților minori; • Să existe respect și comunicare decentă față de copii și părinți. 📣 Hai să nu mai fim tăcuți. Semnează și distribuie Sănătatea nu e un privilegiu. E un drept. Iar copiii noștri nu trebuie să sufere din cauza unui sistem care nu funcționează.  Numele meu este Oana. În mai 2025, fiica mea de 13 ani a fost internată și operată la Spitalul de Pediatrie „Petrolul” din Ploiești, într-un caz aparent simplu de apendicită. Din cauza întârzierii operației, a făcut peritonită generalizata (apendicita acuta gangrenoasa cu reactie peritoneală fibrino-leucocitara). La externare nu am primit niciun act oficial. Acasă copilul s-a simțit foarte rău din cauza complicațiilor postoperatorii, am ajuns de urgență la un spital din București. Medicul a fost nevoit să trateze copilul fără nicio informație despre tratamentul anterior, analize, evoluție sau complicatii postoperator. Dosarul Electronic al Pacientului (DEP), deși implementat și finanțat cu milioane de euro prin PNRR nu poate fi accesat. Nicio analiză, nicio fișă, nicio externare.    Am cerut dosarul medical de la Spitalul din Ploiești prin e-mail, prin telefon, personal, mergând fizic la spital. Nu am primit nimic. Mi s-a spus că personalul este în concediu. Registratura era închisă. Dosarul electronic – inexistent. Am trimis cerere, reclamație, somație. Tăcere.  Medicii au fost puși în situația de a „ghici” ce s-a întâmplat.    Sănătatea copiilor nu trebuie să depindă de noroc, de cine e de gardă, dacă e vineri la ora 14 sau daca doamna de la registratura e in concediu. Este dreptul nostru să fim informați, respectați și îngrijiți corect.  📎 Semnează și tu această petiție!  Poate mâine vei avea și tu nevoie de un dosar medical. Și sistemul îți va spune:  „E închis. Reveniți marți.”   

Când rezidenții sunt tratați ca forță de muncă ieftină, nu ca viitori specialiști, noi toți pierdem: pacienții primesc îngrijiri întârziate, medicii seniori sunt copleșiți, iar societatea plătește prețul dublu - în bani și în vieți. Imaginează-ți scena: e ora 3 dimineața, iar Maria, rezidentă în anul II, este la a 26-a oră de gardă. Răsfoiește fișe medicale cu genele grele de somn, temându-se să nu greșească o doză de insulină. În salonul alăturat, un pacient așteaptă confirmarea unui antibiotic care nu poate fi eliberat fără semnătura medicului primar, plecat la altă urgență. Minutele trec, iar tratamentul întârzie. Situații ca aceasta se petrec zilnic în spitalele noastre.  Datele vorbesc clar:  • După 12 ore de lucru continuu, riscul de eroare medicală crește cu 38 %; după 24 de ore, se dublează. • În ultimii zece ani, peste 10 000 de medici români au plecat în străinătate, majoritatea invocând epuizarea și lipsa de formare reală. Educația fiecărui medic costă bugetul public în jur de 100 000 € – bani pierduți odată cu exodul. • NHS-ul britanic, după introducerea limitei de 13 ore/tură și a sistemului „Guardian of Safe Working Hours”, a raportat o scădere cu 32 % a incidentelor grave legate de oboseală în primii trei ani. Dar dincolo de cifre e povestea fiecărui pacient și a fiecărui medic.   

Semnează și tu pentru ca abuzurile de putere să nu se normalizeze!

În ultimii 20 de ani foarte multe echipe de fotbal au irosit banii publici pe salarii și bugete pentru a face "performanță" și acolo unde nu există suporteri (de ex.: Voluntari, Chiajna, Clinceni, Călărași etc.). Echipele au consumat milioane de euro deși nu s-au obtinut performanțe și validarea bugetelor a fost facută de consilii județene, fără a întreba pe locatarii și plătitorii de taxe din zonele respective. În urma unor anchete făcute de jurnaliști sportivi, parlamentul acum câțiva ani a aprobat o limită maximă de salariu a unui jucător în jurul a 7 mii euro net. Ținând cont că un lot de jucători + staff tehnic este numeros, în continuare se pot pierde sute de mii de euro anual. În condițiile în care defecitul bugetar este mare, nu ne perimitem să irosim ca societate banii pe asemenea proiecte. Echipele de fotbal au devenit modalități de spălare de bani pentru unii oameni politici sau arme electorale pentru a dobândi popularitate. Orice proiect de fotbal finanțat din bani publici a sfârșit fie prin retrogradare sau desfințare a echipei, nicidecum performanță și vizibilitate europeană în competiții. Câteva exemple de echipe: -  FC Voluntari (fără suporteri, cu un primar ce crede că sportul trebuie prioritizat, neînțelegând că educația în combinație cu sportul de masă sunt mai importante pentru un oraș), - Concordia Chiajna (sigur problemele Chiajnei nu sunt construcțiile haotice, ilegale si aglomerația, ci salariile lui Tamaș si Torje?) - CSA Steaua ( abominația MAPN, buget de 10 milioane de euro per sezon Liga 2, având nevoie de mai multe resurse pentru apărare) - U Cluj (folosită drept armă electorală pentru Emil Boc), Și lista poate continua fără probleme pentru că este lungă: UTA, Petrolul, Poli Iași, Chindia Târgoviște, Unirea Slobozia, Dunărea Călărași, Corvinul Hunedoara, etc.

Ma adresez tuturor celor care au pus ani la rand, prin munca și devotamentul lor, baze tot mai solide în dezvoltarea și implementarea medicinii de laborator în microbiologie.  Laboratorul de Microbiologie a avut un rol esential de-a lungul anilor, deoarece acest spital a venit in sprijinul pacientilor cu afectiuni infecto-contagioase. A fost indispensabil in lupta impotriva Covid 19  dar si a tuturor afectiunilor cu această adresabilitate.  Secția de Boli Infectioase avea acest laborator,  functional si acreditat. S-a mai construit unul nou, inaugurat cu fast in octombrie 2024, construit si dotat cu aparatura de ultima generatie din fonduri PNRR. Insa pana in momentul actual, laboratorul ramane inchis. Motivul dat de cei din cadrul conducerii este "lipsa personalului". In realitate, functionarea laboratorului este posibila, insa coruptia din cadrul spitalului impiedica acest lucru. Analizele pacientilor sunt realizate in alta parte, iar toti banii investiti sunt irositi. Cum este posibil ca probele  cu HIV  și alte analize cu înalt risc de contaminare să fie lucrate în același regim fără masurile de decontaminare corectă? Cine raspunde pentru banii aruncati pe geam din PNRR?   Dorim sa beneficiem de investitiile facute, iar noi cetatenii avem dreptul la explicatii si raspunsuri concrete. 

Pentru că aceste substanțe pot provoca depresie, infarct, dependență și chiar moarte. Pentru că România nu poate fi un coș de gunoi pentru medicamente interzise în UE. Pentru că sute de adolescenți și femei sunt păcăliți zilnic cu promisiuni false și riscă sănătatea pe viață. Pentru că sănătatea publică trebuie protejată, nu ignorată!

De ce este important?  Consumul excesiv de alcool cauzează boli grave, accidente și distruge vieți și familii. Reclamele la alcool promovează un stil de viață periculos, mai ales în rândul tinerilor, care sunt cei mai vulnerabili. Interzicerea reclamelor este un pas esențial pentru a proteja sănătatea publică și a reduce impactul negativ al alcoolului în societate. De ce ar trebui să ți se alăture și alte persoane?  Pentru că împreună avem mai multă putere să schimbăm legislația și să protejăm generațiile viitoare. Fiecare semnătură contează în a arăta autorităților că societatea românească nu mai acceptă ca sănătatea publică să fie subminată de interese comerciale. Acționând în comunitate, putem opri promovarea alcoolului și salva vieți.

De ce să semnezi? Pentru că lupta antidrog nu se face cu diplome simbolice, ci cu implicare reală.   Pentru că prevenția trebuie să aibă continuitate, mai ales într-un oraș unde fenomenul consumului de droguri crește alarmant.   Pentru că George Drăgan și Asociația Tomis Antidrog au fost printre puținii care au stat constant alături de tineri, nu doar în campanii de imagine, ci în teren, zi de zi.  

Persoanele cu autism nu sunt "săracul" sau "săraca", nu sunt hoți sau criminali, sa nu le îngreunăm viața lor si a celor din jurul lor aratandu-i cu degetul, marginalizandu-i, batjocorindu-i sau considerandu-i inferiori! Haideți să nu mai căutăm tipare, sa nu mai căutăm să ne încadrăm in niste limite!

 1. Pentru că legea actuală este ficțiune, fără semnăturile comunității. Legea spune că nu ai voie să servești alcool unui om deja băut, dar nu există instrumente clare pentru aplicarea ei. Fără presiune civică, legea va rămâne ca și până acum, teorie nefolositoare. 2. Pentru că există o posibilitate mare ca fiecare român să cunoască cel puțin o persoană alcoolică sau în prag de alcoolism. Vulnerabilitatea este cât se poate de reală. 3. Pentru că dacă nu noi, atunci cine? Instituțiile reacționează oricum greu, chiar și trase de mânǎ, iar aceste campanii sunt printre puținele noastre arme colective. 4. Pentru că, deși viața acestui tânăr s-a pierdut, poate reușim să nu mai pierdem și altele. 5. Pentru că la alții funcționează, de ce să nu funcționeze in viitor și la noi și să protejăm viața prin reguli clare? Protocolul de refuz al servirii persoanelor în stare de ebrietate este deja realitate în state ca Irlanda, Suedia, Germania și altele.