În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău. Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite.  Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23  +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A).  Conform ordinului nr. 119 / 2014 modificat și completat cu Ordinul nr. 994 / 2018, limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A)  iar nivelul de vârf 50 dB(A). Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Și pentru că hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția S-N care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș.  Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud, căreia îi aducem și public mulțumiri pentru implicare.

Dreptul de vot al cetățenilor din Cartierul Independenței, localitatea Bragadiru, județul Ilfov, se dorește a fi restricționat! De altfel, fostul primar al localității, actual deținut la Penitenciarul Rahova, nu dădea 1 leu pe locuințele noastre! În urmă cu doi ani, secțiile de votare alocate cetățenilor cu drept de vot din Independenței au fost mutate în Cartierul Scandinavia – Fortuna, cartier aflat peste drum de DN6 – Șoseaua Alexandriei! Această decizie a generat o prezență mai slabă la vot din cauza distanței de aproximativ 3 kilometri pe care locuitorii sunt nevoiți să o parcurgă, traversând Șoseaua Alexandriei pe o pasarelă cu lifturi nefuncționale! Într-un oraș ca Bragadiru, în care rata de infectare cu virusul SARSCOV 2 este în prezent de 11,58 la mia de locuitori, considerăm că este inadmisibil ca secțiile de votare să fie amplasate într-o grădiniță, înghesuite astfel încât să încapă două într-o sală de clasă!

Fără aceste modificări aduse legii pentru protecția persoanelor cu handicap, persoanele cu diabet sunt condamnate la o viață de mizerie și la dizgrație. Odată cu trecerea timpului devenim paria societății dacă nu putem munci și nici nu putem să ne asigurăm medicamentația și traiul zilnic. DACĂ NU NE VOM UNI VOM FI CĂLCAȚI ÎN PICIOARE AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ACUM. Eu personal m-am saturat să tot mint si să mă ascund, să îmi fie rușine de boala mea!

Efectuarea de analize medicale si stomatologice obligatorii , incluzand testarea populatiei tarii pentru Covid 19 si obtinerea in mod real a cazurilor de infectare la nivel national cu acest virus !

Fenomenul "fake news" este scăpat de sub control, generând un val de proteste în toată țara, proteste care au avut loc inclusiv în incinta spitalelor din Bacău și Galați.

Aducem aminte că România este membră ONU iar la 28 Iulie 2010, prin Rezoluția 64/292, Adunarea Generală a ONU a recunoscut în mod explicit dreptul omului la apă și canalizare și a fost recunoscut faptul că apa potabilă curată și canalizarea sunt esențiale pentru realizarea tuturor drepturilor omului. Rezoluția solicită statelor și organizațiilor internaționale să furnizeze resurse financiare, să contribuie la consolidarea capacităților și la transferul de tehnologie pentru a ajuta țările, în special țările în curs de dezvoltare, să furnizeze apă potabilă și canalizare sigură, curată, accesibilă pentru toți. In prezent, la nivel național avem legea 458/2002*republicată care reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII OAMENILOR, împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă, DAR CU TOATE ACESTEA, DIN CAUZA POLUĂRII, LIPSEI DE INFORMAȚII ȘI A CORUPȚIEI DINTRE INSTITUȚII, cetătenii au fost și vor fi îmbolnăviți din cauza apei contaminate. În mediul rural, mulți oameni nu își permit să cumpere apă îmbuteliată, care și acest fapt duce la o poluare masivă de plastic. În prezent, românii au ales să consume tot mai multă apă îmbuteliată, înregistrând o creștere a acestui consum de aproximativ 30% în 5 ani, de la 69 litri/cap locuitor în 2012, la 90 de litri/cap locuitor în 2017. România este încă în urma obiectivelor Tratatului de Aderare la UE privind acoperirea națională cu servicii de apă și tratarea apelor uzate. În prezent, rata de conectare la servicii de apă este în jur de 70% iar la servicii de canalizare în jur de 53% fiind cele mai scăzute dintre țarile UE atât pentru apa potabilă, cât și pentru canalizare. Dacă autoritățile publice generale cunosc situația în care cetațenii sunt orăviți, încet dar sigur, în fiecare zi cu o apă plină de nitrați, nitriți și bacterii, atunci voit, participă la un atentat la sănătatea publică iar acest lucru este inadmisibil!!! Cetățenilor trebuie să li se ofere periodic toate informațiile despre apa pe care o consumă, să aibă dreptul de a o verifica în mod gratuit, odată pe an iar dacă aceasta este neconformă, să li se ofere din partea primariilor în mod gratuit posibilitatea de a instala filtre de apă în locuințe. Acest lucru este la fel de important și pentru școlile din România, acolo unde copiii noștri nu au poibilitatea de a consuma o apă potabilă de calitate. În anul 2021, cu toata tenhonogia și posibilitațiile de care dispunem, este de neacceptat ca cetățenii, atât din mediul rural cât și urban, să nu aibă posibilitatea de a consuma în mod gratuit apă potabilă de calitate. APA ESTE SURSA VIETII! ESTE UN BUN PUBLIC ȘI NU O MARFĂ!

În prezent, un pacient sau succesorii unei persoane decedate despre care consideră că a fost victima unui caz de malpraxis pot să se adreseze Comisiei de disciplină și monitorizare a malpraxisului. Cazul reclamantului este preluat și analizat de către Comisie doar după achitarea, în termen de doar 5 zile lucrătoare, a unui onorariu stabilit după criterii proprii și care depășește de obicei câteva mii de lei. Din cauza acestor costuri foarte mari și a termenului extrem de scurt de plată, foarte mulți pacienți nici nu mai reușesc să înainteze vreo reclamație către comisie și multe nedreptăți ajung astfel să nu fie sancționate. Aceste reguli sunt stipulate în cadrul a două ordine aprobate de Ministerul Sănătății în 2006. În Ordinul nr 1398/2006 se menționează: (Art 2, alineatul 2) „Comisia stabileşte onorariul care trebuie achitat de partea interesată”, (Art. 4) „preşedintele comisiei îi pune în vedere (persoanei care a făcut sesizarea) să achite onorariul stabilit în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia și (Art. 8) că „în situaţia în care partea interesată nu face dovada achitării onorariului potrivit prevederilor art. 6, comisia are dreptul să respingă sesizarea.”. De asemenea, în Ordinul 1356/2006 se menționează onorariile pentru serviciile prestate de către experții medicali, care pornesc de la 700 lei, pentru asistenți medicali sau moașe, și pot ajunge până la 4000 lei pentru un conferențiar. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor suspectate de malpraxis este nevoie de expertiza mai multor specialiști și că numărul și nivelul lor de implicare rămâne strict la latitudinea Comisiei (în lege nu există un sistem transparent și detaliat cu criteriile de stabilire a onorariilor), costurile unei astfel de expertize pot ajunge, cu ușurință la câteva mii de lei. Sunt costuri pe care majoritatea românilor nu și le permit. În anul 2020, salariul mediu net în România a fost de 3.342 de lei (conform Ziarul Financiar ), iar salariul minim se află mult mai jos, la 1.386 de lei (conform Ziarul Financiar ). Toți pacienții ar trebui să aibă acces egal la investigarea și sancționarea unui caz de malpraxis, în mod nediscriminat, iar statul ar trebui să le asigure aceste drepturi, indiferent de posibilitățile materiale. Doar reformând sistemul actual de plată a onorariilor către Comisia de disciplină și monitorizare a malpraxisului medical se poate schimba acest lucru. Ne dorim acordarea unor scutiri la plată pentru cei cu venituri mici sau ajutoare publice pentru onorariile experților chemați să se pronunțe în astfel de cazuri, iar termenul de plată să fie unul rezonabil, de 30 de zile lucrătoare. Semnează și tu petiția și distribui-o și cunoscuților. Oricare dintre noi poate fi o victimă a acestui sistem, dar împreună putem să-l schimbăm. Cu cât vom strânge mai multe semnături, cu atât vom avea mai multe șanse să convingem Ministerul Sănătății să ia în calcul transformarea pe care ne-o dorim. Surse pentru verificarea datelor: Lege5.ro, "Ordinul nr 1356/2006 privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de catre expertii medicali", Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 929 din 16 noiembrie 2006; ZiarulFinanciar.ro, „ Salariul mediu net a ajuns la 3.343 lei (686 euro) în octombrie 2020, în creştere cu 7,3%. Cele mai mari salarii au fost cele ale angajaţilor din IT&C, ale celor din extracţia petrolului brut şi ale celor din fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului”, 14.12.2020; ZiarulFinanciar.ro, Salariul minim pe economie a fost majorat cu 3%, până la 2.300 de lei brut. Cum se va vedea această creştere în economie?”, 15.01.2021.

Spitalele din România sunt puține, (367 spitale de stat pentru 20 de milioane de locuitori), vechi (Spitalul Marius Nasta - 1906), cu infecții nosocomiale în pereți, saloane mici și neconforme pentru pacienți, uși neîncăpătoare și coridoare înguste ce nu permit evacuarea de urgență și în siguranță a pacienților, nu permit crearea de circuite funcționale și sterile, iar structurile de construcție ale acestora sunt incompatibile cu regulile de avizare ISU. În România exista județe întregi în care nici un spital nu are aviz de securitate la incendiu. Totodată, deficitul grav de medici și cadre medicale din România este generat astăzi, în principal, de lipsa dotărilor din spitale, prăpastia față de orice standarde europene. Medicii nu pot salva vieți omenești cu mâinile goale! Un singur spital a fost inaugurat după 1990. Guvernanții nu au găsit niciodată bani pentru spitale. Astăzi, Europa da o șansă sănătății noastre și a cetățenilor României iar decizia corectă a dumneavoastră este alocarea unei sume din Fondul de Redresare și Reziliență post covid pentru construcția spitalelor. Dacă din acești bani veți aloca o sumă suficientă pentru sănătate, mai avem o șansă. Semnează și tu petiția și cere-le acum miniștrilor Cristian Ghinea, Vlad Voiculescu și premierului Florin Cîțu, să aloce, din Fondul de Redresare și Reziliență, bani pentru construcția și echiparea a 100 de spitale în România. Campanie sustinuta de Colegiul Pacientilor din Romania.

În ultima vreme asistăm la multe accidente soldate cu deces datorită faptului că martorii accidentelor nu cunosc măsuri elementare de prim ajutor. Fie că e vorba de o simplă tăietură care netoaletată corespunzător poate duce la infecții serioase, sau că e vorba de un stop cardio-respirator care necesită intervenție promptă pentru menținerea oxigenării creierului până la venirea ambulanței, populație trebuie să cunoască modul în care trebuie procedat pentru ajutarea victimei până la sosirea specialiștilor. Există prea multe cazuri de înec accidental prin aspirație (la copii, de exemplu) care ar fi putut evitate, multe cazuri de stopuri cardio-respiratorii posibil resuscitabile, dar nefiind nimeni pregătit să intervină, s-au soldat cu decesul victimei. Cunoștințele de prim ajutor ar trebui să faca parte din pachetul de cultură generală oferit în învățământul obligatoriu, acordarea ajutorului fiind o datorie civică și morală esențială unei societăți.

Mancatul sanatos o solutie nu doar la covid19 ci si la cele mai pericoloase boli: obezitate, diabet, boli cardiovasculare. Aceste boli sunt principalele comorbiditati in aceasta pandemie dar si principalele boli care cauzeaza suferinta, stres si scad calitatea vietii. Studii recente au aratat rolul deosebit de grav pe care hiperglicemia si hiperinsulinemia le au in distrugerea metabolismului si a sistemului imunitar. Zaharul introdus in mai toate alimentele procesate este principalul vinovat in sindromul metabolic. Astfel in pandemia de covid bolnavii internati sunt pusi pe dieta redusa in carbohidrati cu scopul de a le reduce nivelele crescute de glucoza si insulina din sange, rezultatul fiind ca trec mai usor prin boala si au efecte mai blande pe timp lung ( post covid ). Pandemia se datoreaza intersectiei dintre un virus deosebit de virulent cu o populatie alimentata nesanatos ( cu metabolismul la pamant ) iar rezultatul este ceea ce vedem in zilele acestea. Problemele acestei pandemii nu sunt doar mastile, spalatul pe maini si lipsa distantarii ci sunt mai vechi si pot fi gasite in studiile de specialitate. Dincolo de aceste masuri urgente trebuie luate si masuri de redresare a sanatatii populatiei iar aici alimentatia este cheia. Este momentul ca opinia publica sa devina constienta ca deciziile alimentare sunt fundamentul unei sanatati de lunga durata. Lipsa acestei constientizari este motivul pentru care vanzarile de junk-food, a dulciurilor si bauturilor racoritoare au cunoscut o explozie in ultimul an ceea ce a facut din lock-down o perioada care pregateste o viitoare si poate mult mai dura pandemie.

Mastile FFP2/FFP3 cu supapă (valvă) de expirație ușurează respirația și previne acumularea umezelii în interiorul măștii, dar permit picăturilor respiratorii expirate să ajungă la persoanele din jur. Astfel, este protejată doar persoana care o poartă, nu și persoanele din jur, în situația în care purtătorul este infectat cu coronavirus.

Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.