• Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri pentru siguranța victimelor violenței în familie
    Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr 217/2003 vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament. Introducerea unor brățări electronice de monitorizare a agresorilor, împotriva cărora s-a obținut un ordin de protecție, împreună cu adoptarea unor proceduri de lucru ale Poliției Române cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție sunt două măsuri concrete, care pot fi adoptate pentru siguranța victimelor violenței în familie.
    5.440 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Andreea Braga
  • Cerem adoptarea DE URGENȚĂ a Planului Național Strategic HIV/SIDA (2019-2021)
    De 10 ani Guvernul României nu are un Plan și nu alocă un buget adecvat pentru implementarea strategiei naționale de prevenire și supraveghere a infecției cu HIV/SIDA. Asta face ca mare parte din acțiunile directe de prevenție în rândul grupurilor vulnerabile să fie asigurate de organizațiile neguvernamentale aproape exclusiv din fonduri internaționale. Alte țări europene derulează programe în domeniul prevenirii, controlului și supravegherii HIV/SIDA bazate pe: → abordarea integrată a nevoilor pacienților → accesibilitatea, continuitatea și acoperirea serviciilor de prevenire → diagnostic și tratament plecând de la o bună cunoaștere a epidemiei În România însă, prevenirea se limitează la disponibilitatea testării gratuite pentru HIV (a gravidelor, în special). Monitorizarea tratamentului este precară, iar întreruperile de tratament apar în continuare în lanțul terapeutic. Educația sexuală a adolescenților și tinerilor nu este regula ci excepție în școlile românești. Programele de reducere a riscurilor și intervențiile de prevenire adresate grupurilor cele mai afectate de HIV în România sunt mereu în pericol de întrerupere din lipsa finanțării. Poate vei spune ca ție nu ți se poate întâmpla. Poate consideri că România nu este în topul țărilor cu număr îngrijorator de mare de persoane cu HIV/SIDA*. Însă în România, majoritatea celor cu HIV declară că au ajuns în această situație în urma unui contact sexual neprotejat. Asta arată că populația nu este informată suficient și nu este conștientă de riscuri. Iar asta, dragă cititorule, te pune și pe tine, pe mine, pe rudele și prietenii nostri, în fața unui risc. ✍ Te rog, semnează și distribuie mai departe: hai să cerem Guvernului să trateze cu responsabilitate această chestiune și să adopte de urgență Planul Național Strategic HIV/SIDA pentru perioada 2019-2021 impreuna cu bugetul aferent și alocarea resurselor adecvate pentru implementarea acestuia. ___________________________________________ * 15.212 de români trăiau cu HIV, conform datelor disponibile la 30 iunie 2018. Poate nu îi cunoști pe niciunul dintre ei, sau poate se feresc să îți mărturisească. Dar ei există și au nevoie de ajutor.
    4.752 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Alina Dumitriu Picture
  • Acces echitabil la servicii de medicină dentară pentru copiii de la sate și copiii cu cancer
    Pentru copiii cu afecțiuni oncologice, tratamentul stomatologic este vital. O infecție la dinți, netratată la timp, poate provoca septicemie care poate duce chiar la deces. În zonele dezavantajate din mediul rural, deficitul de medici dentiști face ca accesul copiilor la medic dentist să fie extrem de dificil, ceea ce are consecințe grave pe termen lung asupra sănătății lor orale. Cu toate acestea, din cauza faptului că Ministerul Sănătății nu a reglementat în ultimii 11 ani funcționarea cabinetelor medicale mobile, acestea nu pot furniza îngrijiri acolo unde îngrijirile nu pot fi furnizate altfel (pentru copiii care suferă de cancer și sunt internați perioade lungi de timp, neputându-se deplasa la cabinetul medicului dentist, sau pentru copiii din zone dezavantajate unde nu există medic dentist sau, chiar dacă există, situația financiară a familiei nu permite plata serviciilor). Funcționarea cabinetelor stomatologice mobile este reglementată prin Legea 95/2006, titlul VI, art 135, aliniat e)). Deși legea a prevăzut încă de la început obligația Ministerului Sănătății de a elabora normele de aplicare, acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. Consecința este că nu pot fi create cabinete mobile de medicină dentară atâta vreme cât nu există reguli care să stabilească funcționarea lor. În acest timp, în care Ministerul Sănătății nu elaborează normele de aplicare, există categorii sociale care nu beneficiază de dreptul garantat de Constituție de a avea acces la servicii de sănătate. Situația accesului la servicii de medicină dentară pentru copii în mediul rural și pentru copiii cu afecțiuni oncologice este critică: 51% dintre copii trăiesc sub spectrul sărăciei, iar 74% din copiii săraci locuiesc la sat; 75% dintre copiii cu vârste între 6 și 11 ani au carii la dinții temporari și 39% la dinții definitivi; 80% dintre români au probleme dentare; Numai 30% dintre români au toți dinții naturali (media europeană: 41%); Pentru România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%); În satele în care există cabinete stomatologice, medicii dentiști nu doresc să facă naveta; Cabinetele stomatologice de la sate sunt o raritate. În România, există județe fără niciun cabinet stomatologic de stat (în 2016 numărul lor a scăzut la 30 în întreaga țară); Pe lângă faptul că părinții nu pot susține financiar tratamentul stomatologic al copilului, lipsa cabinetelor și drumul până la singurul cabinet stomatologic din comună (acolo unde există), reprezintă o reală problemă; pentru copiii cu afecțiuni oncologice, tratamentul stomatologic este vital. Una dintre soluții este crearea de cabinete de medicină dentară mobile care să ofere acces la servicii de medicină dentară persoanelor aflate în localități rurale pentru care transportul este dificil din motive financiare sau fizice (nu se pot deplasa). Pentru ca această soluție să fie posibilă este nevoie de o lege cu norme de aplicare care să permită funcționarea lor. Vă invităm să semnați această petiție pentru ca toți copiii aflați în zone rurale defavorizate, fără infrastructură, fără cabinete în apropiere sau fără posibilități financiare, să poată fi tratați în mod echitabil, cu aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni de pe teritoriul României.
    5.733 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Merci Charity Boutique Picture
  • IN SANATATE EXISTA SI TESA
    Personalul TESA din SANATATE (22 000 de angajati la nivel national ) este parte componenta a sistemului sanitar din Romania si sustine buna functionare a acestuia.Sectoarele administrative,contabilitate,secretariat ,RUNOS , serviciile tehnice aprovizionare-achizitii , curatenie, bucatarie, paza sunt esentiale in buna functionare a fiecarui spital. In ciuda importantei sale ,personalul TESA este constant discriminat ,fiind ori ignorat ,ori pur si simplu "uitat" ,in cele mai importante si actuale legi si acte normative privind sistemul sanitar din Romania. Uniunea Nationala a Sindicatelor TESA din Sanatate sustine ca INTREG PERSONALUL din SANATATE (inclusiv personalul TESA) sa fie tratat egal si corect de catre autoritatile STATULUI ROMAN
    3.649 din 4.000 Semnături
    Inițiat de UNIUNEA TESA
  • MEDICII NU SUNT NOMAZI – Cere Ministerului Sănătății să amelioreze situația medicilor din România
    Sistemul medical din România se confruntă de mai bine de două decenii cu o criză majoră care afectează vizibil pacienții și cadrele medicale. În prezent tot mai mulți pacienți își pierd încrederea în actul medical oferit de spitalele din România, iar tot mai mulți profesioniști din domeniu aleg să lucreze în sisteme medicale performante din alte țări. În acest context, Noi, tineri medici, actuali și viitori specialiști în domenii medicale, Vrem să ne utilizăm expertiza medicală, cu prioritate, în beneficiul concetățenilor noștri, a pacienților din România. În ciuda dorinței noastre, condiția profesioniștilor din sistemul sanitar autohton este foarte precară, condițiile de muncă sunt de cele mai multe ori inacceptabile, iar perspectiva de a profesa în România este descurajantă. Tineri medici, colegi din generația noastră de studenți și tineri absolvenți, aleg, azi, să lucreze în alte state, membre ale Uniunii Europene sau din afara Uniunii, alăturându-se celor câteva zeci de mii de specialiști care au părăsit deja țara. Nu condamnăm ideea de a valorifica un drept fundamental, facilitat prin integrarea în Uniunea Europeană, dar ne este limpede că la scara unei întregi societăți, pierderea unui volum atât de mare de specialiști se va citi în scăderea calității vieții și în creșterea mortalității cetățenilor din România. De aceea ne dorim ca sistemul sanitar din țara noastră să fie reformat pentru a readuce pacienților încrederea în sistemul medical din România, pentru a readuce medicilor speranța unei cariere medicale în România, pentru a asigura medici eficienți pentru cetățenii români.
    404 din 500 Semnături
    Inițiat de Ana Ciutu
  • D-le Boc, Clujul se îneacă în gunoi! Vrem acum colectare selectivă reală!
    Clujul e al doilea oraș din țară, atât ca dezvoltare economică, cât și ca număr de locuitori. Orașul produce anual peste 200.000 tone de gunoi. Cu toate acestea, Clujul nu are o groapă de gunoi autorizată și funcțională. Una este în închidere, alta este în construcție, iar deșeurile ajung în două depozite temporare. Când noua groapă de gunoi va fi gata, ea se va umple cu deșeurile din depozitele temporare, iar noi ne vom găsi în aceeași situație de acum. Acum, la Pata Rât sunt peste 1.500.000 de tone de deșeuri, în 160.000 de metri pătrați. Depozitele de deșeuri de la Pata Rât se confruntă continuu cu una din cele două probleme: Autoaprindere - din cauza gazului metan format la descompunerea deșeurilor Scurgerile de levigat - din cauza precipitațiilor și a apei folosite pentru stingerea incendiilor. Dacă plouă avem probleme cu levigatul, dacă nu plouă rampele de gunoi se aprind! Singura soluție este reducerea cantității de deșeuri care ajunge în depozite. Acest lucru se poate face foarte simplu prin reciclare. Nu mai este timp de așteptat! Fiecare zi de întârziere duce la creșterea cantității de deșeuri din depozitele temporare, crescând astfel riscul de autoaprindere și contaminare a solului și a apei cu levigat. Clujul trebuie să înceapă să colecteze selectiv.
    5.074 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Sandor Korosfoy Picture
  • Acelasi act medical platit egal in toate spitalele indiferent de categoria de spital
    Pentru ca in primul rand aceasta masura este anticonstitutionala: desi in fata legii toti copiii se nasc egali, in spitale actul medical este decontat dupa cum au noroc si proximitatea unui spital mai bine finantat. In al doilea rand: ca o mare parte a populatiei nu are acces la spitale cu TCP mare si astfel ei desi platesc taxe egale cu locuitorii din Bucuresti sau Cluj beneficiaza de servicii pe acelasi act medical la 50% din finantare si e evident ca nu au aceleasi rezultate sau aceleasi sanse. In al treilea rand: Ca nu putem alege unde ajungem in Urgenta. Daca avem ghinion ca spitalul de urgenta in care ajungem sa fie de categoria 3 vom avea acces la investigatii, medicamente si tratament mai prost decat intr-un spital de categoria 1, pentru acelasi act medical.
    49 din 100 Semnături
    Inițiat de Mihai Negrea Picture
  • Vrem păduri, nu gropi de gunoi și incineratoare!
    In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/
    1.335 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Zero Waste Romania
  • Nu aruncați la gunoi legea risipei alimentare!
    Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)
    1.677 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Raluca Ouriaghli Picture
  • Deputați, votati legea tuberculozei!
    https://www.youtube.com/watch?v=4adlAbkSOmE În fiecare zi 3 români mor din cauza tuberculozei. Tuberculoza nu e boala pușcăriașilor sau a săracilor, lovește pâna și în cele mai protejate medii: 12 mii de români se îmbolnăvesc anual. Tuberculoza stigmatizează bolnavii diagnosticați, de cele mai multe ori angajatorul român preferă să îl concedieze pe cel cu TBC. De multe ori, tuberculoza nu e tratată până la capăt de cei mai săraci pacienți, care preferă să renunțe la tratament din cauza costurilor colaterale (hrană, transport pana la dispensarul TBC etc.) În alte cazuri, tuberculoza îi trimite în pensie pe pacienții tineri cu formele rezistente la tratament, deși boala lor se vindecă. Ajung să moară de foame în loc să se vindece. Tuberculoza îi lasă fără venituri pe cei mai amarâti care își castigă existența prin muncă, de multe ori la negru. Nevindecați, se întorc la muncă și devin contagiosi din nou, pericol pentru ceilalți. Tuberculoza nu este un fenomen izolat. Tuberculoza ucide, stigmatizează, schimbă viețile pacienților și ale familiilor lor în cel mai crunt mod posibil. Dar tuberculoza nu este doar boala lor, a celor care poartă această povară. Este boala unei societăți / țări care nu previne, nu tratează corespunzător și nu învață din propria boală. O țară care are nevoie de o lege clară care să impună măsuri clare. Legea Pl-x nr. 470/2016 se află deja pe masa deputaților. Ajutați-ne să îi convingem să o voteze!
    8.790 din 9.000 Semnături
    Inițiat de Paula Rusu
  • Investigații IRM gratuite pentru fiecare cetățean român
    În acest moment gratuitatea RMN-ului este asigurată doar celor cu asigurarea de sănătate. Acest lucru face ca investigația să fie imposibilă pentru cei din mediile rurale sau persoanele cu situații financiare precare. Gratuitatea garantată a investigației trebuie să vină la pachet cu achiziționarea de noi aparate. Doar așa se poate schimba situația sănătății din România. Sunt cazuri în care pentru un RMN trebuie să așteți și 4 luni de zile. Prevenirea tumorilor, a cancerului sau altor boli devine imposibilă. Avem nevoie de sănătate pentru toți românii!
    28.306 din 30.000 Semnături
    Inițiat de Robert Șerban
  • Dă și tu o mână de ajutor Comerțului Echitabil
    Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.
    2.602 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Robert Buburuzanu Picture