Sunt multiplii factori contributori care ar putea explica aceasta “anomalie statistica”, dar ce cred e că în primul rand aceste date sublineaza că pacienții în tratament cu terapii moleculare sau imunoterapie finanțate de CNAS au decedat în proporție de 90% în interval de un an de la începerea tratamentului. Sunt de acord că relevanta statistică și interpretarea acestor date este îngreunată de eterogenitatea grupurilor de pacienți incluși, prognostic diferit, nivel de îngrijire paliativă diferit. Însă cred că a vedea acest procent releveaza existenta unui exces de mortalitate în anul 2020. Doua posibile cauze pentru excesul de mortalitate: 1. COVID-19 – o problema ce nu putea fi evitata Excessul de mortalitate cauzat de COVID-19 pentru pacienții oncologici raportate de UK: https://bmjopen.bmj.com/content/10/11/e043828 Romania – calcularea excesului general de mortalitate: Jurnaliștii ziarului The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/coronavirus-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR0iw-r7sMhRKhZnESkYFiMFmfpt3O2uVkm6OK5ICpzGliA4AjAnUsZR_4U ) au dorit să afle numărul real de decese în fiecare tara (inclusiv Romania). Au comparat datele cu cele publicate oficial și au aflat că în intervalul 30 martie - 27 iunie 2021, excesul de mortalitate în Romania a fost de 63520 de persoane fata de cel raportat de 30820 de persoane. Acesta valoare dubla este raporatata pentru o perioada în care în Romania transmiterea coronavirusului era în scădere (oare care sunt cifrele pentru lunile cu incidenta crescuta? - Acestea se pot calcula folosing modelul matematic accesibil aici: https://github.com/TheEconomist/covid-19-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR2XK_b31RHNlhE6X0U7XIwMI2En7B2o9UObXpnyuF2wxGKZA4qO-2SN1jk ). 2. Dar….Existenta problemelor cronice pre-COVID19 ale sistemului de îngrijire a pacienților oncologici din Romania ar fi putut fi a. Subfinantare sistemului și lipsa rețelei multidisciplinare de tratament a pacienților oncologici aflați sub tratament in toate spitalele din tara ce duce la aderenta scăzută la ghidurilor de tratament internaționale b. Abesenta unui sistem de management a datelor clinice în timp real c. Lipsa datelor oficiale de supravietuire a pacienților sub tratament oncologic Ilustrare de caz: melanom Stadiul IV – exista și pacienți în stadiul IV ce pot fi poate vindecați Să fiu mai ilustrativ. In graficul de supraviețuire Kaplan-Meier atasat pentru pacienții cu melanom metastatic tratați cu imunoterapie (inclusa în lista de tratamente decontate de CNAS) versus pacienți tratați cu terapie standard (chimioterapie). Daca în primele luni de tratament ambele grupe au o rata a mortalității similare după un an aceste grupe se despart, iar la câțiva ani putem vedea că 1 din 5 pacienți cu melanom sunt încă în viață, ceea ce indica o șansă că acești pacienți să fie vindecați de melanom metastatic a cărui prognostic se măsură în luni (sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910836). Propuneri: 1. Transparentizarea datelor de mortalitate și accesarea acestora pentru efectuarea unei analize pentru calcularea excesului de mortalitate. 2. Crearea unor cadre de implentarea a auditurilor la nivelul fiecărui spital pentru a măsură succesul schimbării folosind metode validate (de exemplu: SPC rules to identify unusual patterns in a dataset). 3. Inițierea unei monitorizări pentru măsurarea gradului de aderenta la valorile medii europene de supraviețuire. Addendum Noi declaratii CNAS încercând sa lămurească procentul de 88%: „Tratăm anual în jur de 137.000 de pacienţi oncologici. Din analiza internă efectuată de CNAS pe perioada 2014-2020, a reieşit că numărul deceselor survenite între 0-1 an şi 1-2 ani de la data iniţierii tratamentului oncologic este de 121.000, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din numărul pacienţilor trataţi în medie pe an. Aceasta nu este rata supraviețuirii prin boli oncologice, ci reprezintă procentul anual din media anuală tratată”, CNAS. Ce reprezintă procentul anual din media anuala? Deci ce înțeleg eu. Timp de un an se depun 137000 de cereri de tratament pentru pacienții cu cancer. Aici sunt incluși toți pacienții care primesc un tratament ce necesită aprobarea CNAS, curativ si necurativ. Dintre aceștia 121000 au decedat la mai puțin de doi ani de la începerea tratamentului. Asta arata ca sunt pacienți care erau tratați cu intenție curativă dar au murit la mai puțin de 2 ani. Toate acestea reprezintă argumente că trebuiesc analizate datele pe subgrupe de pacienți si începuta o monitorizare prospectiva pentru a înțelege unde si când se pierd acești pacienți. Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/cnas-a-iesit-public-cu-un-procent-macabru-88-din-bolnavii-de-cancer-tratati-in-romania-in-2019-ar-fi-murit-intr-un-an-care-este-adevarul-3740723

Aprobarea noului medicament KAFTRIO este urgentă deoarece fără acesta starea pacientilor diagnosticați cu fibroză chistică (mucoviscidoză) se agravează. Fibroza chistică este o boala progresivă și limitatoare de viață, ea avansează o dată cu vârsta și puțini din bolnavii diagnosticați ajung la vârsta maturității adultului. Oamenii ar trebui să mi se alăture deoarece în Romania se nasc din ce în ce mai mulți copii cu fibroză chistică.

Astfel, se va rezolva problema exodului medicilor precum și acoperirea deficitului de medici pe specialitățile deficitare, dar mai ales cea a medicilor de familie din mediul rural.

După 6 ani de facultate care implică studiu intens și foarte mult stres, un absolvent de Medicină Generală se vede după absolvire în postura în care nu are niciun aviz de liberă practică în a profesa fiind condiționat de a da un alt examen național și acela foarte greu. Nici acest examen de rezidentiat nu îți oferă garanția că iți alegi o specializare pentru care ai vocație și aptitudini, mai mult, sunt mai multe locuri decât posturi pe specializări și nici după terminarea rezidențiatului, medicul specialist nu are garanția unui loc de muncă. Cerem astfel aviz de liberă practică și ca rezidențiatul să fie o continuare firească a programelor de pregătire în profesia de medic fără a mai fi condiționată de susținerea unui examen. Teoretic având statutul de studenți al ciclului 3 de învatamant universitar, studenții mediciniști nu trebuie să fie conditionați de un examen pentru a intra în programul de rezidențiat, acest examen trebuind sa fie dat doar pentru obținerea gradului de specialist.

Imaginați-vă că părinții voștri cu pensii mici, după 40 de ani de vechime în muncă, în vârstă, cu boli cronice, au nevoie de operații de cataractă pentru a continua să fie independenți, să poată merge încă la cumpărături și la câte o plimbare singuri, să poată citi, să poată să își vadă încă nepoții și copii și să se bucure de restul de viață pe care îl mai au. Orașul în care locuiesc ei nu le poate oferi servicii medicale oftalmologice în Spitalul Public. Secția de Oftalmologie s-a desființat. Intervențiile chirurgicale oftalmologice se pot face doar într-un alt oraș la o ora distanță de mers cu mașina. În condițiile în care orice deplasare cu mașina și stresul inevitabil pot fi fatale pentru ei odată ajunși la destinație pe masa de operații, având în vedere vârsta și alte afecțiuni de care suferă, este mai mult decât necesar ca într-o țară membră a Uniunii Europene, un municipiu să fie echipat cu o Secție de Oftalmologie în Spitalul său public, cel puțin ca respect pentru părinții și bunicii săi și mai mult decât atât ca o dovadă de normalitate și înțelegere a nevoilor populației acelui municipiu și localităților aferente.

Sănătatea este cea mai importantă din viaţa unui om. Dezvoltarea oraşului s-ar putea face pe mai multe paliere altele decât intoxicarea cetăţeniilor cu amoniac si alte substanţe nocive pentru animalele si oamenii ce traiesc în zona combinatului.

Daca iti doresti dreptul la aer curat si o viata in siguranta, semneaza aceasta petitie.

E nevoie de educatie sexuala in scoli pentru a evita sarcinile timpurii si transmiterea bolilor sexuale. E nevoie de asta pentru a educa copii in ceea ce priveste relatiile cu oamenii, cunoasterea propriului corp si al partenerului/partenerei..

Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!

In data de 31.05.2021 Piata Norilor se demoleaza – asa cum ne anunta un afis de pe usa pietei. Ce urmeaza sa se intample acolo ne priveste si poate tine si de noi. În această perioadă Primaria Sectorului 4 solicita Consiliului Local Sector 4 să aprobe diferite împrumuturi de la BCR, fara sa detalieze macar conditiile în care acestea se vor realiza. Scopul acestor împrumuturi este finantarea diverselor obiective de investiții din sector, printre care suma de 21 991 856 lei pentru modernizarea Pieței Norilor. În solicitarea aprobarii pentru finantare, Primaria Sector 4 invoca o Hotărâre de Consiliu Local din 2019 care nu are ca obiect un proiect de remodelare a Pieței Norilor. Respectiva hotărâre nu poate constitui temeiul demarării unor lucrări pe un proiect ținut până acum în mare parte secret și gândit împotriva necesităților locuitorilor zonei. Nu ne opunem modernizării și remodelării Pieței Agroalimentare Norilor din Cartierul Tineretului! Vrem transparență și legalitate în cheltuirea banilor publici! Vrem ca autoritățile locale să ne trateze cu respect și să lucreze pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, nu împotriva necesităților reale ale acestora.

România ocupă un trist loc 1 la incidența și mortalitatea datorată cancerului de col uterin. Soluția salvatoare pentru această boală cumplită este vaccinarea în masă a fetelor înainte de debutul vieții sexuale. Precedenta campanie a fost derulată acum mai bine de 10 ani, când fetele care au acum 15-18 ani erau prea mici pentru a fi incluse în programul de vaccinare. Acea campanie a fost soldată cu un eșec grav de comunicare și au fost irosite 98% din vaccinurile disponibile. Acum aceste fete au ramas nevaccinate din ignoranța Ministerului Sănătății și sunt discriminate fără un motiv real. Ideea e că multe dintre ele se încadrează încă în criteriile de vaccinare, respectiv nu și-au început viața sexuală dar continuă să li se facă o mare nedreptate neavând acces gratuit la acest vaccin. De ce această nedreptate?! Aveți puterea să spuneți STOP acestei discriminări ACUM.

În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău. Raportul măsurătorilor de zgomot făcute la nivelul unei proprietăți private din satul Pruniș, comuna Ciurila, indică faptul că limitele legal admise noaptea sunt depășite.  Zgomotul măsurat a rezultat la valoarea de 44,23  +/- 8,383 dB(A) iar nivelul de vârf la 59,63 +/- 8,377 dB(A).  Conform ordinului nr. 119 / 2014 modificat și completat cu Ordinul nr. 994 / 2018, limita admisă la exteriorul locuinței, între 23:00 și 7:00 este de 45 dB(A)  iar nivelul de vârf 50 dB(A). Studiul a fost făcut pe o perioadă redusă de timp, pentru că a fost finanțat din resurse private. Și pentru că hărți de zgomot oficiale nu există, deși legea impune acest lucru. Nu este exhaustiv și a fost făcut în condiții meteo extrem de calme (fără vânt cu direcția S-N care amplifică zgomotul), dar dă o indicație asupra poluării fonice pe care o suportă localnicii din localitatea Pruniș.  Demersurile pentru studiu au avut sprijinul unei companii acreditate pentru efectuarea acestui tip de studii, Geostud, căreia îi aducem și public mulțumiri pentru implicare.