Cerem RESPINGEREA proiectului de lege aflat azi la Senat. Investiții reale în infrastructura de sănătate, spații verzi și siguranță la incendiu, înainte de orice schimbare de rang. Organizarea unui nou Referendum Local prin care cetățenii să decidă viitorul orașului Voluntari. Semnează și tu dacă vrei ca orașul Voluntari să se dezvolte întâi cu servicii de calitate și abia apoi să ne ceară taxe de municipiu!

  Impozitele s-au dublat, dar omenia a rămas pe loc? În timp ce Primăria Dragalina colectează sume record din noile taxe, vecinii noștri cu dizabilități pierd din puterea de cumpărare în 2026 din cauza inflației. Alte primării din țară oferă deja acest ajutor (ex: București, Cluj).  Semnează pentru a cere Consiliului Local să folosească banii noștri pentru fapte bune, nu doar pentru birocrație! Fiecare semnătură pune presiune pe primar să includă acest sprijin în bugetul pe 2026. 

  Argumentele noastre pentru sesizarea Guvernului: 1. Contextul Economic Critic: Municipiul Hunedoara este o fostă zonă mono-industrială, grav afectată de închiderea Combinatului Siderurgic( Arcelor Mittal). Lipsa alternativelor economice și dependența majoră de sistemul public (Spitalul Municipal fiind cel mai mare angajator-1300 angajași) justifică necesitatea unui sprijin fiscal similar celui din Munții Apuseni sau Delta Dunării. 2. Vulnerabilitatea Socială: Cu peste 20.000 de pensionari și un proces de îmbătrânire accelerat, comunitatea noastră nu poate suporta majorări de impozite care depășesc capacitatea de subzistență. 3. Precedentul Legislativ (Ianuarie 2026): Guvernul României a reconfirmat la 30.01.2026 că reducerea de 50% la impozitul pe proprietate este o măsură vitală pentru susținerea populației din regiuni cu constrângeri economice. Solicităm Primăriei să argumenteze în fața Guvernului că Hunedoara îndeplinește aceleași criterii de „constrângeri structurale majore”.   4.  Precedentul deciziei din Decembrie 2024: Guvernul a demonstrat recent, prin HG nr. 1697/18.12.2024, că lista localităților protejate se poate completa dacă există interes. S-au adăugat localități din  județele Alba si Hunedoara, respectiv comuna Certeju de Sus (jud. Hunedoara) 5. Ce solicităm aleșilor locali: 6. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care să se ceară oficial Guvernului completarea Anexei 1 din HG 323/1996 cu Municipiul Hunedoara si în concordanță cu OG nr. 27/1996.  7. Negocierea unui „Pact pentru Hunedoara” care să prevadă scutiri sau reduceri masive pentru a preveni falimentul personal al mii de familii. 8. Nu suntem „cetățeni de rangul doi”! Dacă satele din Apuseni, Municipiul Brad și orașul Geoagiu primesc protecție, hunedorenii care au construit industria țării merită același respect. 

Este important pentru ca școala ar trebui să fie un spațiu sigur și echitabil pentru toți copiii, indiferent de situația financiară a familiei lor. Fără uniforme, diferențele sociale devin vizibile și de zi în clase, ceea ce duce la:  - stigmatizare și bullying, - presiune emoțională asupra copiilor,  - cheltuieli suplimentare pentru părinți,  - mutarea atenției de l educație la aparente. Uniforma școlară este un instrument simplu care poate reduce aceste probleme și poate contribui la un climat educational mai calm, mai sigur și mai concentrat pe învățare.  Această problema nu afectează doar un copil sau o familie, ci întreaga comunitate școlară. 

 De ce este această petiție vitală ACUM? - România se confruntă cu o criză tăcută a sănătății mintale în rândul tinerilor. „Acordul părinților” e doar o iluzie a controlului. Părinții nu pot lupta singuri împotriva unor algoritmi de miliarde de dolari. Avem nevoie de o barieră legală clară, așa cum există deja în Australia sau cum se va implementa anul acesta în Franța, pentru a proteja copiii înainte ca daunele neurologice să devină ireversibile. - Există o recunoaștere a riscurilor majore de către autoritățile de siguranță publică și sănătate din România (ex. declarațiile recente ale lui Raed Arafat, șeful DSU). - Beneficiem de o aliniere tehnologică. Există tehnologii de Age Assurance (estimarea vârstei prin AI/biometrie) care nu existau acum 5 ani, deci interdicția este, pentru prima dată, posibilă tehnic fără a încălca masiv viața privată.  I.                 Cercetările I.1. România Cel mai recent raport al Organizației Salvați Copiii România arată că: ·       Peste 40% dintre copii declară că au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 12 ani, deși majoritatea platformelor cer oficial vârsta de 13 ani.  ·       Aproximativ 48% dintre adolescenți petrec peste 4 ore/zi pe internet, iar în weekend mulți peste 6 ore.  ·       O corelație directă între timpul petrecut online și stări de singurătate și izolare.  ·       1 din 2 copii afirmă că a fost victima bullying-ului online sau a primit mesaje cu conținut nepotrivit/sexual. Sursa: Salvați Copiii - Resurse și Studii.  I.2. Fundamentare - neurologie și științele cognitive  Studiile remarcă o imaturitate a cortexului prefrontal (controlul impulsurilor și judecata pe termen lung) în raport cu sistemul dopaminergic hiper-activ la adolescenți.  - Association of Screen Time and Mind Wandering With Cognitive Control in Children arată că supraexpunerea modifică substanța albă în regiunile creierului care susțin limbajul și abilitățile de alfabetizare. Sursa: JAMA Pediatrics - Screen Use and Brain Development. -  Windows of Developmental Sensitivity to Social Media (Amy Orben, University of Cambridge) arată că există două „ferestre de vulnerabilitate” majore. Pentru fete între 11 și 13 ani, iar pentru băieți între 14 și 15 ani. În aceste intervale, creierul trece printr-o reorganizare masivă a circuitelor socio-emoționale. Algoritmii de social media „deturnează” această reorganizare, prioritizând validarea digitală în fața dezvoltării mecanismelor interne de reglare emoțională. Sursa: Nature Communications - Windows of developmental sensitivity to social media  - Technology and Psychology: 6 ways screens and social media affect the mind  (Comisia Europeană)  analizează modul în care „economia atenției” afectează neuroplasticitatea. Expunerea timpurie la recompense digitale imediate (like-uri, scroll infinit) alterează pragul de plăcere al creierului, făcând ca învățatul, lectura să pară imposibil de urmărit. Sursa:EU Science Hub - Impact of social media on attention and cognition  I.3. Impactul asupra sănătății mintale   În ultimul deceniu, a fost documentată corelația dintre utilizarea rețelelor sociale și creșterea ratelor de depresie, anxietate și dismorfie corporală. Rețelele sociale nu sunt nocive doar prin conținut, ci prin însuși faptul că înlocuiesc somnul, activitatea fizică și interacțiunea față în față.  - Jean Twenge (San Diego State University), autoarea cărții iGen, demonstrează o ruptură statistică clară începând cu anul 2012 (anul expansiunii smartphone-urilor), observând o scădere drastică a stării de bine a adolescenților. Sursa: Jean Twenge - iGen / Generations.  -  A Health Crisis in the Digital Age (OMS Europa, 2024) notează simptome similare dependenței: sevraj, neglijarea altor activități.  - Aproximativ 28% dintre fetele de 15 ani din Europa raportează sentimente de singurătate extremă și anxietate. Sursa: WHO/Europe - Adolescent mental health and digital media  I.4. Perspectiva sociologică  Interzicerea accesului la rețelele sociale sub vârsta de 16 ani previne fenomenul de cyberbullying, -  The Anxious Generation (Jonathan Haidt, NYU) argumentează că am trecut de la o copilărie „bazată pe joacă” la una „bazată pe telefon”, blocând dezvoltarea competențelor sociale esențiale. Sursa: The Anxious Generation - Research Documents  II.              Fundamentarea juridică II.1. Constituția României (Art. 49): „Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.” Statul are obligația de a interveni atunci când un mediu (chiar și digital) pune în pericol sănătatea acestora.  II.2. GDPR (Art. 8), vezi Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016: Regulamentul European permite statelor membre să reglementeze vârsta consimțământului digital. Prezenta lege extinde acest principiu de la protecția datelor la protecția integrității psihice.  II.3. Precedente: - Australia (2025): prin Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Bill, 2024, statul australian a instituit o interdicție totală a accesului sub vârsta de 16 ani. Această lege nu permite derogări prin acordul părinților, considerând că protecția sănătății mintale este un imperativ de siguranță publică ce depășește sfera deciziei individuale. Sursa: Australian Government - Online Safety Act 2021 (Updated with 2024 Amendments) - Franța (2023): Franța a făcut primul pas prin Legea nr. 2023-566, stabilind 'Majoratul Digital' la 15 ani. În Franța există în prezent dezbateri intense și proiecte noi de lege pentru a trece de la „acordul părinților” la o interdicție totală sub 15 ani, similară cu cea din Australia, deoarece s-a constatat că simplul acord parental este greu de verificat și nu protejează suficient copilul de presiunea colegilor. O sursă care explică bine contextul: Majorité numérique à 15 ans - vie-publique.fr.  III.           Ce vom obține prin această lege?  • Eliminarea presiunii sociale: Dacă accesul este interzis tuturor celor sub 16 ani, copilul tău nu se va mai simți „exclus” pentru că nu are TikTok. • Recuperarea copilăriei: Redăm timpul copiilor pentru somn, lectură și interacțiune umană reală. • Responsabilizarea platformelor: Companiile tech vor fi obligate să implementeze verificări stricte sub sancțiunea unor amenzi de până la 4% din cifra de afaceri. România trebuie să aleagă: protejăm profiturile giganților tehnologici sau sănătatea viitoarei generații? Semnează și tu!      

statele dezvoltate “tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică. Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”. Citat din Raed Arafat si Biziday

  Renumele și identitatea litoralului românesc s-au bazat tocmai pe stratul istoric și peisagistic unic, alcătuit din elemente naturale și culturale. Dacă acest strat, cu componentele sale militare vechi, se va pierde total sub presiunea unor amenajări nesensibile, în curând coasta nu va mai avea cu ce să se legitimeze în fața istoriei, în afara unui șir uniform de plaje și a aglomerației sezoniere. Avem nevoie ca patrimoniul fortificat al perioadei 1940-1950 să fie protejat și valorificat, inclusiv prin măsuri cum sunt inventarierea, clasarea ca monument istoric a ansamblului și a unora dintre componentele sale cele mai valoroase, alături de reglementări ferme care să interzică distrugerea și să impună integrarea atentă a acestor structuri în orice operă de amenajare. Ansamblul fortificațiilor de coastă reprezintă un sistem defensiv de excepție, care ilustrează o primă punere în practică a doctrinelor militare moderne la scara întregului litoral românesc, realizate într-o logică strategică remarcabilă. Linia de apărare a Mării Negse constituie ca o „fâșie fortificată”, alcătuită dintr-o serie de poziții de tragere, posturi de comandă și observație și adăposturi, realizate după tipologii specifice epocii. Dintre acestea, buncărele și punctele forte din sectorul Mangalia - 2 Mai - Saturn ocupă o poziție cheie în cadrul acestui ansamblu, reprezentând cel mai bine conservat și mai pregnant segment vizibil al întregii linii. Structurile de beton armat ale fortificațiilor, cu grosimile lor pereți, deschiderile lor defensive și organizarea lor internă, reprezintă o tipologie constructivă militară definită și eficientă pentru amenințarea specifică a epocii. Estetica acestor fortificații este una pur funcțională și dramatică, dictată de necesitatea de a rezista și de a riposta. Formele lor masive, integrate în relieful coastiei, au un rol mai presus de plastic: acela de a atesta, prin prezența lor fizică brută, realitatea istorică a unui secol conflictual. Aceste tehnici de construcție în masă de beton reprezintă o etapă esențială în istoria tehnicii și ingineriei militare românești.  Eng.   The reputation and identity of the Romanian coast have been built precisely on its unique historical and landscape layer, composed of natural and cultural elements. If this layer, with its ancient military components, is completely lost under the pressure of insensitive development, soon the coast will have nothing left to justify its place in history, beyond a uniform row of beaches and seasonal overcrowding. We need the fortified heritage of the period 1940-1950 to be protected and valorized, including through measures such as inventorying, designating the complex and some of its most valuable components as historical monuments, alongside strict regulations that prohibit destruction and mandate the careful integration of these structures into any development project. The complex of coastal fortifications represents an exceptional defensive system, which illustrates the first large-scale implementation of modern military doctrines across the entire Romanian coast, executed with remarkable strategic logic. The Black Sea defense line functions as a "fortified strip," consisting of a series of firing positions, command and observation posts, and shelters, built according to typologies specific to the era. Among these, the bunkers and strongpoints in the Mangalia - 2 Mai - Saturn sector hold a key position within this complex, representing the best-preserved and most prominent visible segment of the entire line. The reinforced concrete structures of the fortifications, with their thick walls, defensive apertures, and internal layout, represent a defined and effective military construction typology for the specific threats of the era. The aesthetics of these fortifications are purely functional and dramatic, dictated by the necessity to withstand and return fire. Their massive forms, integrated into the coastal relief, serve a purpose beyond the visual: to attest, through their raw physical presence, to the historical reality of a conflict-ridden century. These mass concrete construction techniques represent an essential stage in the history of Romanian military engineering and technology.  BS-Defense Architecture Data base: https://blacksea.defensearchitecture.org/ Apps: https://apps.apple.com/us/app/black-sea-defense-front/id6727013083 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.urbanica.black_sea_defense_front&pli=1

Aceste întreruperi repetate afectează:  • Functionarea centralelor, pompelor si a sistemelor de incalzire  • activitatea gospodăriilor (ex. Electrocasnice, si echipamente sensibile)  • siguranța locuitorilor (ex. iluminat stradal deficitar) • activitatea economică locală și conectivitatea comunicațiilor.  

  Pentru că în România, cancerul este depistat prea târziu, iar acest lucru costă vieți.  În multe județe, analizele de screening pentru cancer nu sunt gratuite sau nu sunt disponibile deloc. Asta înseamnă că mii de oameni ajung la medic abia când boala este deja într-un stadiu avansat, când tratamentele sunt mai grele, mai scumpe și șansele de supraviețuire scad dramatic.  În același timp, în București există programe de screening gratuite, ceea ce creează o inegalitate gravă între cetățeni, în funcție de locul în care trăiesc. Sănătatea nu ar trebui să depindă de domiciliu sau de posibilitățile financiare.  Prevenția salvează vieți.  Depistarea precoce:  • crește semnificativ șansele de vindecare, • reduce costurile uriașe ale tratamentelor suportate de stat, • oferă oamenilor timp, speranță și demnitate. Această campanie nu este despre politică.  Este despre dreptul fiecăruia la viață și la șanse egale.   Alăturându-te acestei inițiative, contribui la:   • acces egal la prevenție pentru toți românii, • un sistem de sănătate mai corect și mai eficient, • salvarea de vieți prin diagnostic la timp. Împreună putem transforma prevenția într-o normalitate, nu într-un privilegiu.  

Pentru că nu este vorba doar despre un drum prost, ci despre siguranța copiilor noștri. Astăzi, copiii din zonă: • merg prin noroi până la glezne ca să ajungă la școală • sau sunt obligați să circule pe un drum intens circulat, fără trotuar, unde riscul de accident este real, zi de zi Mâine, poate fi copilul oricui pus în aceeași situație. Această problemă nu afectează doar câteva familii, ci întreaga comunitate: • părinți îngrijorați • bunici care nu se pot deplasa • pietoni și bicicliști expuși pericolului • o comună care merită condiții decente, nu improvizații Autoritățile reacționează atunci când o comunitate este unită. O singură voce poate fi ignorată, dar zeci sau sute de oameni care cer același lucru nu mai pot fi trecuți cu vederea. Alăturându-te acestei campanii: • contribui direct la protejarea copiilor • susții respectarea unor promisiuni făcute • ajuți la obținerea unor condiții normale de trai • arăți că îți pasă de viitorul comunității tale Schimbarea începe atunci când nu mai tăcem și alegem să acționăm împreună.

De ani de zile sunt aruncate adăposturile care sunt construite de locatarii blocului din Str Vrancioaia 2-4, București , sector 2, de către o parte de locatari . Pe grupul  blocului sunt blamați cei care le dau de mâncare și li se aruncă mâncarea de alții și adăposturile construite 

Sportul este esențial pentru sănătatea fizică și mintală a copiilor. Înseamnă mișcare, disciplină, socializare și timp petrecut departe de ecrane. Blocarea accesului la sălile de sport afectează direct dezvoltarea copiilor și comunitățile locale. Cerem revenirea la o soluție care funcționa și care permitea copiilor să facă sport în condiții sigure și organizate.