În Sânpetru, viitorul copiilor noștri este sacrificat pe altarul confortului administrativ.  În timp ce 780 de copii sunt lăsați pe dinafară din cauza lipsei de locuri în grădinițe și școli, Primăria plănuiește să dea 6.000.000 de lei pe un nou sediu de birouri pentru funcționari și Poliția Locală. Nu este vorba că „nu sunt bani”. Bugetul pe 2026 este unul record (99,5 milioane lei). Este vorba de priorități greșite.  Noi credem că educația celor 900 de copii mici din comună este mai importantă decât fotoliile noi din birouri. Solicităm Consiliului Local Sânpetru și Primarului realocarea sumelor din proiectul de buget 2026 pentru a finanța: 1. ACHIZIȚIA DE UNITĂȚI MODULARE (CONTAINERE ȘCOLARE): Prin anularea achiziției imobilului de 6 milioane RON și reducerea cheltuielilor de funcționare, cerem asigurarea a 900 de locuri noi până în septembrie 2026. 2. BUGETARE PARTICIPATIVĂ REALĂ: Alocarea a 500.000 RON într-un fond administrat direct prin votul cetățenilor. Vrem să decidem noi prioritățile cartierelor noastre! 3. TRANSPARENȚĂ LEGALĂ: Respectarea Art. 42 din Legea 273/2006. Nu acceptăm investiții de milioane fără fișe tehnice și fundamentări publice! REALITATEA ÎN CIFRE • 585 LEI/locuitor – Atât ne-a costat in 2025„mașinăria” administrativă a Primăriei (Autorități Executive). • 474 LEI/locuitor – Atât  a „investeștit” Primăria în Învățământ in 2025. • 6.000.000 LEI – Prețul Palatului administrativ din Proiectul de Buget 2026 vs.        900 DE COPII care au nevoie de clase. • 14.900.000 LEI – Găura neagră a „funcționării” (hârtie, curent, protocol), în creștere cu 97%.  

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

  Tunari este una dintre localitățile cu cea mai rapidă dezvoltare din Ilfov. Cu toate acestea, școala publică a comunității nu reflectă nivelul de așteptare pe care copiii și familiile îl au în mod legitim. Rezultatele la Evaluarea Națională din ultimii ani arată lipsa unei evoluții constante: • 2021 – media generală 4,82 • 2022 – media generală 5,32 • 2023 – media generală 6,05 • 2024 – media generală 5,75 • 2025 – media generală 6,05  

Pentru că eu consider că nu este normal ca niște copii de clase mici să ajungă să se confrunte cu anxietate și stres cronic din cauza mediului școlar. Programa este prea stufoasă, noțiunile sunt mult peste nivelul lor de dezvoltare și se simt depășiți și stresați zi de zi.

Această inițiativă este importantă deoarece reflectă o problemă structurală de pe piața muncii, generată de decizii administrative și reorganizări din industria jocurilor de noroc, care au un impact direct asupra unui număr semnificativ de angajați. În lipsa unor mecanisme unitare de protecție socială și de tranziție profesională, persoanele afectate sunt expuse riscului de instabilitate financiară și profesională pe termen scurt și mediu.    Alăturarea unui număr cât mai mare de persoane este esențială pentru a evidenția amploarea reală a situației și pentru a demonstra că nu este vorba despre cazuri izolate, ci despre un fenomen care afectează în mod colectiv forța de muncă din acest sector. Doar printr-o reprezentare cât mai largă a celor afectați poate fi transmis un semnal clar către autorități cu privire la necesitatea unor măsuri coerente și aplicabile la nivel național.    O participare extinsă oferă legitimitate demersului și creează premisele unui dialog real între angajați, operatori și instituțiile statului, în vederea identificării unor soluții echilibrate care să țină cont atât de reglementare, cât și de protecția locurilor de muncă. În absența unei astfel de mobilizări colective, problema riscă să rămână fragmentată și insuficient adresată la nivel decizional.

  Casa lui George Togan este o parte din memoria Mediașului, iar memoria unui oraș merită protejată. 

 Pentru că astăzi este Brezoianu, mâine poate fi strada ta.  Decizia Primăriei Municipiului București de a include Strada Ion Brezoianu în programul Străzi Deschise fără nicio consultare prealabilă a locuitorilor stabilește un precedent îngrijorător: autoritățile pot transforma orice stradă rezidențială în spațiu de evenimente, pentru oricâte weekenduri consideră de cuviință, fără să întrebe pe nimeni.  Nu este vorba doar despre o stradă. Este vorba despre dreptul oricărui locuitor al acestui oraș de a fi consultat atunci când deciziile administrației îi afectează direct viața acasă. Este vorba despre dreptul la liniște, la odihnă și la accesul neîngrădit la propria locuință — drepturi garantate de Constituție și de Codul Civil, dar ignorate în acest caz.  Semnând această petiție nu aperi doar locuitorii din zona strazii Brezoianu. Aperi principiul că un oraș mai bun se construiește împreună cu oamenii, nu peste ei. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Este important pentru că sistemul actual folosește o „taxă statistică” ascunsă care ne devalorizează munca în fiecare lună. Iată subtilitatea pe care majoritatea românilor nu o cunosc: 1. Capcana Matematică: Punctajul tău de pensie se obține împărțind salariul tău la Salariul Mediu pe Economie. Cu cât acest „salariu mediu” este mai mare, cu atât ție îți ies mai puține puncte. Este o fracție simplă: dacă numitorul crește, rezultatul scade. 2. „Specialii” ne umflă media, dar nu și pensia: În acest salariu mediu sunt incluse salariile uriașe ale magistraților, polițiștilor și serviciilor secrete. Aceste venituri ridică media națională cu peste 15-20%. 3. Marea Inechitate: Acești „speciali” NU își iau pensia pe baza acestor puncte. Lor nu le pasă cât de mare este salariul mediu, pentru că pensia lor este un procent fix din salariul lor de lux. Însă, pentru noi, ceilalți, prezența lor în statistici funcționează ca o „greutate” care ne trage punctajul în jos. 4. Efectul în bani: Includerea „specialilor” în media salarială ne scade tuturor punctajul, indiferent de venit. Iată cât pierzi din pensia viitoare pentru fiecare an lucrat în aceste condiții: • La un salariu de 4.050 lei brut (minim): Pierzi 0,10 puncte lunar. După o carieră completă, asta înseamnă o pensie mai mică cu 283 lei în fiecare lună. • La un salariu de 7.500 lei brut: Pierzi 0,19 puncte lunar. La final, pensia ta va fi diminuată cu 465 lei în fiecare lună. • La un salariu de 10.000 lei brut: Pierzi 0,25 puncte lunar. Prejudiciul final este de 605 lei în fiecare lună. Este vital să corectăm această anomalie ACUM. Nu este corect ca munca unui salariat contributiv să valoreze mai puțin doar pentru a „cosmetiza” statisticile statului cu salariile gigantice ale unor categorii privilegiate. Munca noastră trebuie măsurată cu o unitate de măsură corectă! Este ca și cum ai alerga la un maraton unde timpul tău este comparat cu media tuturor, dar în medie sunt incluși și cei care merg cu mașina. Evident că vei părea mereu mai lent și vei fi depunctat pe nedrept!

Spatele blocului a fost, pentru mulți dintre noi, primul loc de socializare. Nu ar trebui să devină, pentru copiii de astăzi, un spațiu interzis. Semnează această petiție dacă și tu crezi că spațiile din jurul blocurilor trebuie redate comunității: pentru joacă, pentru umbră, pentru sănătate și pentru viață de cartier.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026