Este important deoarece cartierul Hipodrom, unul dintre cele mai populate din Brăila, nu are în prezent o legătură directă cu Gara CFR și cu principalele spitale din oraș (Spitalul Nr 1 și Sf. Spiridon). Elevii, navetiștii și pacienții sunt obligați să schimbe mai multe mijloace de transport sau să parcurgă distanțe mari pe jos din Barieră. ​Introducerea Liniei 9 va decongestiona traficul de pe Linia 2 și va oferi o alternativă rapidă și eficientă prin centrul istoric, folosind autobuze de capacitate medie adaptate infrastructurii. Alăturarea brăilenilor la această petiție este esențială pentru a demonstra Primăriei că transportul public are nevoie de soluții logice, nu doar de trasee vechi care nu mai fac față nevoilor actuale.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate.  (1) Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. (2) 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. (3) În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. (4) Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. (5) Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. (1) - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA (2) - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară (3) - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele (4) - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders (5) - Ordonanța de urgență 7/2026

Această petiție este importantă deoarece vizează corectitudinea și credibilitatea unei competiții naționale destinate elevilor performanți.    Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane ar trebui să fie un reper al meritocrației, unde elevii sunt evaluați obiectiv, pe baza unor criterii clare și transparente. În realitate, experiențele relatate de mai mulți participanți indică probleme serioase în procesul de evaluare: lipsa transparenței, aplicarea neuniformă a baremului și posibile influențe subiective în acordarea punctajelor.    Aceste aspecte nu afectează doar rezultatele individuale, ci și încrederea elevilor în sistemul educațional. Atunci când munca și pregătirea nu sunt evaluate corect, motivația și respectul față de competiții scad semnificativ.    De asemenea, solicitarea de a avea acces la lucrările premiate (în formă anonimizată) este esențială pentru a asigura transparența și pentru a permite o înțelegere reală a criteriilor de evaluare. Fără această deschidere, diferențele de punctaj rămân neclare și pot genera suspiciuni legitime. Din 89 de contestatii depuse,88 au fost RESPINSE,iar una a fost admisa,fara marire de nota.Elevii participanti,profesorii si parintii cer CLARIFICARI!De ce atat de multe respinse?Pe ce TEMEI?Care este motivul pentru care a fost doar O CONTESTATIE ADMISA?   Această petiție nu reprezintă doar nemulțumirea unui singur participant, ci reflectă o problemă semnalată de un număr mai mare de elevi, care își doresc un sistem corect, predictibil și bazat pe merit.    Prin urmare, considerăm că este necesară o intervenție din partea instituțiilor responsabile pentru a verifica modul de evaluare și pentru a restabili încrederea în această competiție. 

Această schimbare este vitală pentru mii de femei din România care doresc să își construiască o carieră onestă în industria frumuseții. În prezent, fetele care termină un curs de calificare se lovesc de un zid: nu se pot angaja fără experiență, dar nici nu pot dobândi experiență legal, deoarece nu își permit să plătească chirii și utilități comerciale de sute de euro fără a avea încă un portofoliu de clienți.  Este important pentru că:  • Susține educația: Orice meserie se învață prin practică. Statul trebuie să permită această etapă de învățare fără a o pedepsi cu amenzi.  • Combate munca la negru: Oferind o alternativă legală pentru primul an, încurajăm fetele să rămână în sistemul legal, nu să se ascundă.  • Ajută mamele și tinerele: Multe cursante sunt mame care au nevoie de flexibilitatea de a exersa de acasă până când afacerea lor devine sustenabilă.  Nu cerem privilegii, cerem doar șansa de a învăța corect și legal meseria pe care am ales-o!  Noi, absolventele cursurilor acreditate de STILIST PROTEZIST DE UNGHII , școlile de formare profesională, saloanele din România și susținătorii noștri, solicităm introducerea în legislație a „Stagiului de practică independentă la domiciliu” pentru debutantele din industria de înfrumusețare. 1. Care e problema? După finalizarea cursului acreditat ANC și obținerea diplomei, o cursantă nu are unde să exerseze legal pentru a căpăta experiența minimă cerută de piața muncii.  •  Saloanele nu angajează debutante fără portofoliu de minim 100-200 de lucrări, pentru că nu pot risca să lase o începătoare să învețe direct pe clientele fidele, plătitoare. •  Școlile nu pot oferi practică post-curs, deoarece legea le obligă să angajeze cu contract de muncă orice persoană care prestează activitate în spațiul școlii, chiar dacă e practică neremunerată. •  Lucrul la domiciliu propriu e interzis fără autorizații de spațiu comercial de la DSP, care presupun investiții de minim 4.000€. Rezultatul: Piața e blocată. 80% din fete sunt forțate să intre în ilegalitate și să lucreze „la negru” pe prietene ca să învețe. Statul pierde, clientele riscă igienic, fetele riscă amenzi, iar saloanele nu găsesc personal. 2. Ce solicităm concret: Modificarea Legii 76/2002 și a Normelor DSP pentru a permite: „Stagiul de practică independentă la domiciliu – 12 luni” pentru absolvenții cu diplomă acreditată ANC, cod COR 514102, în următoarele condiții: 1.  Durată limitată: 12 luni calendaristice, o singură dată în viață, pe CNP.  2.  Fără încasări: Beneficiara stagiului nu realizează venituri. Poate solicita persoanelor-model doar contravaloarea consumabilelor folosite, strict pe baza bonului fiscal de achiziție de la furnizor, prezentat la cerere organelor de control. 3.  Înregistrare oficială: La începerea stagiului, persoana se înregistrează online, gratuit, într-un Registru Național gestionat de ANOFM. 4.  Transparență: Ține un „Caiet de practică” cu data, numele persoanei-model și semnătura acesteia. 5.  Norme minime de igienă obligatorii: sterilizator cu aviz, dezinfectanți avizați de Ministerul Sănătății, mănuși de unică folosință, mască. 6.  După 12 luni: Pentru a continua activitatea, persoana are obligația să se autorizeze conform legislației în vigoare (PFA/II/SRL + avize DSP). 3. De ce susțin și saloanele această măsură: În prezent, piața se confruntă cu un paradox: saloanele se plâng că „nu se mai găsesc fete bune de angajat”, dar în același timp refuză debutantele pentru că nu au experiență și nu pot risca imaginea salonului cu o începătoare pe clientele fidele.   Stagiul de practică la domiciliu rupe acest cerc vicios. Timp de 1 an, fata învață pe cont propriu, pe răspunderea ei. La final, salonul poate angaja o manichiuristă cu 300 de lucrări la activ, cu poze before/after, cu recenzii, care poate produce din ziua 1. Scade riscul pentru patron, crește calitatea serviciilor din piață, se rezolvă criza de personal calificat. 4. De ce e corect și sigur pentru toată lumea: Pentru STAT: Reduce munca la negru. Apare o bază de date cu debutantele. După 1 an, trec pe PFA și plătesc taxe. Impact bugetar zero pe perioada stagiului. Pentru CLIENTE: Cresc standardele de igienă, pentru că stagiul impune sterilizator cu aviz. Clientele știu că fata e „la practică” și își asumă. Pentru CURSANTE ȘI ȘCOLI: Deblochează intrarea în meserie. Școlile nu mai sunt în ilegalitate. Fetele capătă portofoliu legal și devin angajabile. Pentru SALOANE: Rezolvă criza de personal calificat. Saloanele recrutează fete cu mână formată, fără să mai piardă timp și bani cu formarea de la zero. Scade riscul de a pierde cliente din cauza greșelilor de începător. Nu cerem pomeni. Nu cerem să lucrăm fără taxe. Cerem dreptul legal la PRACTICĂ, exact cum au rezidenții la medicină sau avocații stagiari. Cerem 1 an în care o debutantă să poată face 300 de seturi de unghii legal, pe consumabile, ca să nu mutileze prima clientă plătitoare.  Precedent european există: În Marea Britanie „sole trader” poate lucra de acasă din prima zi. În Franța există „micro-entrepreneur” cu regim simplificat. România poate face un pas mic: să permită practica, nu încasarea. Semnează dacă ești de acord că siguranța clientelor, startul corect în meserie și deblocarea pieței muncii sunt mai importante decât birocrația. UPDATE 12.04.2026: Am completat textul cu garanțiile anti-abuz, problema școlilor acreditate și beneficiile directe pentru saloane, la sugestia comunității. Scopul petiției rămâne neschimbat: drept la practică legală, nu la evaziune.

​Este timpul ca infrastructura Craiovei să se adapteze nevoilor cetățenilor, nu invers. Parcul Nicolae Romanescu este cel mai frumos spațiu verde din oraș, dar utilitatea lui este limitată în prezent de ora de deschidere stabilită recent, care nu acoperă nevoile celor matinali.  ​Această schimbare este vitală pentru că:  • ​Sănătatea nu poate aștepta: Sute de craioveni — alergători sau bicicliști — vor să facă mișcare înainte de muncă. Ora 06:30 este mult prea târziu pentru cineva care trebuie să ajungă la birou la 08:00 sau 08:30. • ​Evitarea căldurii sufocante: Verile în Craiova sunt foarte călduroase, iar după ora 07:00 dimineața disconfortul termic începe deja să se simtă. Intervalul 05:00 - 07:00 oferă răcoarea necesară pentru un antrenament eficient și plăcut, fie că ești pe bicicletă, la alergat sau la plimbare. • ​Accesibilitate pentru toți: Fie că alergi, te plimbi sau preferi o tură cu bicicleta, parcul ar trebui să fie accesibil atunci când temperaturile și timpul ne permit să îl folosim. • ​Comunitate activă: Oamenii care aleg să se trezească la 5 dimineața pentru mișcare sunt motorul unui oraș sănătos. Ei merită susținuți, nu ținuți la poartă. ​Semnează această petiție pentru a arăta autorităților că suntem mulți și că vrem un oraș care încurajează sportul la orice oră. Fiecare semnătură ne aduce mai aproape de o Craiovă cu adevărat europeană!  

Nu contestăm prietenia dintre România și Statele Unite ale Americii. Dimpotrivă, o înțelegem, o respectăm și tocmai de aceea considerăm că o asemenea relație nu trebuie redusă la numele unui politician aflat la putere, cu atât mai mult într-un moment internațional tensionat și profund controversat.    Berceniul nu este un teren de marketing politic.Parcul Tudor Arghezi a fost primit de comunitate ca o gură de aer într-o zonă sufocată de betoane, trafic și dezvoltare imobiliară grăbită. Extinderea lui ar trebui să însemne mai mult verde, mai mult loc pentru locuitori, mai multă decență urbană. Nu un botez politic, improvizat peste capul locuitorilor.    Un parc de cartier, mai ales unul folosit de familii și copii, ar trebui să poarte un nume care unește comunitatea, nu unul care o divide, o irită sau o transformă în spectator la deciziile superficiale ale unui edil.    Atribuirea unui nume american, cu ocazia celebrării independenței Statelor Unite și în onoarea prieteniei dintre țările noastre este o idee pertinentă și în acest sens, nu lipsesc personalitățile americane care să marcheze acest eveniment istoric - Thomas Jefferson de exemplu; de asemenea, generații întregi de copii, români și americani s-au regăsit cu siguranță și au în comun poveștile lui Tom Sawyer sau Huckleberry Finn, scrise de Mark Twain, o altă posibilitate care să depășească interesele politice deconectate de realitatea trăită de beneficiarii parcului.    În final, alegerea unui nume american este pertinentă doar dacă aceasta ține cont și de interesele locuitorilor și dacă alegerea rezultă din consultarea reală a comunității locale.    Solicităm, așadar:    • renunțarea la denumirea „Donald J. Trump” pentru extinderea parcului; • organizarea unei consultări publice reale cu locuitorii Sectorului 4; • asocierea locuitorilor în decizia alegerii numelui parcului.

Pentru că Mircea Lucescu nu a fost doar un nume mare din fotbal, ci una dintre personalitățile care au făcut România cunoscută și respectată în lume. A reprezentat excelența, disciplina, inteligența și demnitatea, iar pentru multe generații a fost un reper de caracter și performanță. Propunerea ca pasajul aflat în construcție la intersecția Turnu Măgurele – Șoseaua Berceni să poarte numele „Il Luce” nu este doar un gest simbolic, ci o formă concretă prin care memoria lui poate rămâne vie în orașul de care a fost legat încă din copilărie. Un astfel de nume ar transforma un obiectiv de infrastructură într-un loc cu semnificație, într-un omagiu public și durabil adus unei legende. Alte persoane ar trebui să se alăture acestei campanii pentru că este o inițiativă despre respect, memorie și recunoștință. Este despre a arăta că știm să ne cinstim valorile adevărate, nu doar prin mesaje și emoție de moment, ci și prin gesturi care rămân peste ani. „Pasajul Il Luce” ar fi un simbol pentru București, pentru Berceni și pentru toți cei care cred că marile nume ale României merită să fie păstrate vii în memoria publică.

În prezent, aceste ambalajele de lapte si iaurt nu sunt incluse în sistemul SGR, deși ele reprezintă o sursă semnificativă de deșeuri. Considerăm că această excludere este nejustificată, având în vedere următoarele aspecte: • Ambalajele de lapte și iaurt sunt fabricate din plastic mai gros și mai rezistent, ceea ce le face mai dificil de degradat în natură. • Acestea contribuie în mod semnificativ la poluarea mediului, în special în lipsa unei colectări eficiente. • Lipsa unui stimulent financiar (garanția) reduce motivația consumatorilor de a le returna pentru reciclare. • Includerea lor în SGR ar crește rata de colectare și reciclare, reducând impactul negativ asupra mediului.

De ce este important? Denumirea unui spațiu public nu este un simplu detaliu, ci reflectă valorile, identitatea și respectul unei comunități față de propriile repere. Alegerea numelui „Mircea Lucescu” pentru noul parc din Sectorul 4 ar însemna recunoașterea unei personalități care a contribuit semnificativ la imaginea României în lume și care poate inspira generațiile tinere prin muncă, disciplină și performanță. În același timp, atribuirea unui nume fără legătură directă cu comunitatea locală nu reprezintă interesele și identitatea locuitorilor. Este important ca spațiile publice din București să poarte nume care au relevanță pentru cultura și societatea românească. Prin această petiție, ne dorim să transmitem un mesaj clar: comunitatea trebuie să fie consultată, iar deciziile privind identitatea orașului trebuie să reflecte valorile celor care trăiesc aici.

Vă rugăm să semnați această petiție pentru Oprirea Eutanasieri Obligatorie a câinilor și pisicilor  Județul  Bacău !