Dovadă  de Respect pentru cel care a fondat parcul Bazilescu din sectorul 1,  București, care îi poartă numele și de recunoaștere pe vecie a contribuției sale decisive la punerea bazelor comunității cartierului Bucureștii Noi din prezent, a cărui “inimă’ este chiar acest parc. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Această măsură afectează direct mii de cetățeni care depind zilnic de aceste linii pentru a ajunge la muncă, școală sau alte activități esențiale. Efectele concrete ale acestei decizii: ❗ Eliminarea legăturii directe dintre Bragadiru, Clinceni, Cornetu și București ❗ Creșterea timpului de deplasare prin transbordări suplimentare ❗ Supraaglomerarea altor linii de transport deja insuficiente ❗ Creșterea traficului auto pe Șoseaua Alexandriei ❗ Creșterea poluării și scăderea calității vieții Această decizie nu este o „optimizare”, ci o degradare a serviciului public de transport.

Această problemă afectează direct sănătatea, siguranța și echilibrul financiar al cetățenilor. Atunci când persoanele bolnave sunt penalizate prin pierderi de venit, ele pot ajunge în situația de a amâna concediul medical sau de a merge la muncă în ciuda stării de sănătate precare. Acest lucru are consecințe grave: agravează problemele de sănătate ale individului și poate duce la complicații pe termen lung; crește riscul de îmbolnăvire pentru colegi și pentru comunitate, mai ales în cazul bolilor contagioase; pune presiune suplimentară pe sistemul medical, prin apariția unor cazuri mai severe care ar fi putut fi prevenite; creează un sentiment de nedreptate socială, în care oamenii vulnerabili sunt cei mai afectați. Un sistem corect trebuie să protejeze cetățenii în momentele dificile, nu să îi descurajeze să aibă grijă de sănătatea lor. Accesul echitabil la concediu medical plătit este o componentă esențială a unei societăți sănătoase și responsabile. De aceea, revenirea la un sistem echitabil de impozitare și plată a concediilor medicale nu este doar o chestiune financiară, ci una de sănătate publică și respect față de cetățeni.

  Dat fiind ca nu exista nici o unitate de invatamant in cartier, iar in cele trei scoli existente din orasul Voluntari nu gasim locuri si nici la gradinitele publice, o noua unitate de invatamant ar putea deservi atat cartierului ANL cat si altor cartiere noi create de dezvoltatorii imobiliari in ultimii ani, in aceasta parte a orasului. In prezent cei mai multi dintre copii si nepotii nostri sunt inscrisi la unitati de invatamant din Bucuresti. O scoala noua si o gradinita ar servi si obiectivelor de armonizare a realitatilor din orasul Voluntari care a cunoscut un proces de expansiune, cu cerintele actuale de urbanism.  Existenta unei gradinite si a unei scoli in cartier, ar degreva o mare parte traficul auto intr-o zona extrem de aglomerata, care nu mai face fata cerintelor actuale.  Realizarea unei scoli si a unei gradinite in cartierul cu peste o mie de familii, precum si pentru cartierele apropiate, este o necesitate reala si ar trebui tratata ca o prioritate de catre administratia orasului Voluntari.   

        Experiența alegerilor prezidențiale a dovedit că serviciile de informații nu sunt doar ieșite de sub control public dar și incapabile să apere interesele majore ale României cu actualele reglementări legale și sub actualele conduceri.       Semnează această petiție și fi alături de noi țn susținerea acestei cauze!

  Către Primăria Comunei Chiajna,  Noi, locuitorii din Chiajna, vă solicităm construirea unui skatepark modern, similar celui din Parcul Liniei din Drumul Taberei (Sector 6, București), destinat copiilor și tinerilor din comunitatea noastră.  Deși Chiajna dispune de parcuri și locuri de joacă, lipsește un spațiu special amenajat pentru activități precum skateboarding, role, trotinete sau BMX. Aceste activități sunt din ce în ce mai populare în rândul copiilor și adolescenților și merită un cadru sigur și adecvat.  Considerăm necesară realizarea unui skatepark care să fie:  •  adaptat diferitelor categorii de vârstă, de la copii mici până la adolescenți și tineri,  •  realizat atât din materiale tip ciment (pentru utilizatori avansați), cât și din materiale mai sigure, precum cauciuc sau plastic (pentru începători),  •  conceput ca un spațiu sigur, modern și accesibil tuturor.  În prezent, mulți dintre noi sunt nevoiți să se deplaseze în alte zone, în special în Sectorul 6, pentru a avea acces la astfel de facilități, ceea ce duce la aglomerarea acestora și la disconfort pentru familii.   Un skatepark în Chiajna ar:   •  completa infrastructura existentă pentru copii,  •  oferi activități diversificate pentru toate vârstele,  •  încuraja mișcarea și socializarea,  •  răspunde unei nevoi reale a comunității.  Exemplul din Parcul Liniei arată clar cât de apreciat și utilizat este un astfel de spațiu.   Având în vedere dezvoltarea accelerată a comunei Chiajna și creșterea numărului de familii tinere, considerăm că includerea unui skatepark modern în planurile de investiții ale administrației locale reprezintă o măsură necesară și justificată.   Vă solicităm includerea acestui proiect în bugetul local și/sau în strategia de dezvoltare a comunei, precum și analizarea posibilităților de finanțare prin fonduri europene sau alte surse disponibile. Această investiție răspunde direct unei nevoi reale a comunității și contribuie la creșterea calității vieții în Chiajna.   Prin această petiție, vă solicităm să analizați această nevoie concretă și să demarați demersurile pentru construirea unui skatepark modern în Chiajna, adaptat atât celor mici, cât și celor mai mari.   Cu respect,  Cetățenii din Chiajna și susținătorii acestei inițiative  

Astfel, protejăm zonele rezidențiale, reducem expunerea copiilor si păstrăm echilibrul între libertate economică și interes public 

  I. Context și evoluția intervențiilor cu impact negativ În ultimul an, în Parcul Tineretului și în alte parcuri administrate de ALPAB, s-a conturat un tipar îngrijorător de intervenții care afectează echilibrul ecosistemelor urbane: • Mai 2025 – Utilizarea utilajelor de tip șenilat pe peluzele din Parcul Tineretului a generat degradarea solului (compactare, denivelări), afectând capacitatea acestuia de regenerare și viața microorganismelor esențiale pentru sănătatea ecosistemului. • Noiembrie–decembrie 2025 – Au fost efectuate lucrări de tundere a ierbii, în Parcul Tineretului și Parcul Izvor în afara sezonului adecvat, intervenții fără justificare ecologică, realizate în detrimentul habitatelor de iernare pentru insecte și alte specii. • Primăvara 2025–2026 (recurent) – Tunderea extensivă a vegetației spontane în perioada de înflorire a redus drastic resursele de hrană pentru polenizatori (albine, fluturi), greblarea frunzelor, afectând biodiversitatea și lanțuri trofice esențiale. • 20 martie 2026 – Defrișarea unei suprafețe semnificative de vegetație arbustivă (păducel, măceș, forsythia) în Parcul Tineretului, în zona Podului Mare, a dus la distrugerea unui habitat important pentru fauna urbană. Au fost semnalate exemplare de arici, inclusiv pui, expuse direct riscurilor, precum și perturbarea habitatelor pentru specii de păsări (rață mare, florinte, cinteză, mierlă, pitulici).   II. Impact asupra comunității și biodiversității Aceste intervenții nu sunt izolate, ci reflectă o abordare sistemică care prioritizează criterii estetice sau administrative în detrimentul funcțiilor sociale și ecologice ale spațiilor verzi. Consecințele sunt grave: • distrugerea spațiilor verzi cu un aport major în menținerea sănătății locuitorilor din Municipiul București • reducerea drastică a serviciilor ecosistemice benefice populației, cum este cazul serviciilor de reglare care contribuie semnificativ la îmbunătățirea microclimatul din mediul urban • distrugerea habitatelor pentru specii urbane protejate sau benefice; • reducerea populațiilor de polenizatori; • fragmentarea ecosistemelor urbane; • degradarea solului și scăderea capacității de regenerare naturală; • vulnerabilizarea faunei mici (ex. arici) în perioade critice. • Spațiile verzi urbane nu sunt doar zone decorative, ci ecosisteme vii, esențiale pentru pentru sănătatea noastră, a locuitorilor capitalei, precum și a mediului.  

Toată lumea care muncește merita sa aibă un salariu din care sa poată trai, adică care să acopere coșul minim de cumpărături pentru un trai decent. Prin urmare, cerem un drept fundamental: dacă muncesc full-time să pot și trăi din salariul respectiv! Mai mult, o statistică recentă arată că aproximativ 60% dintre persoanele care au salariul minim pe economie sunt femei, femei care au fost deja predominant afectate de masurile de austeritate. În continuare, recalcularea salariului minim ar fi benefică și pentru economie și ar reduce deficitul: dacă salariul minim este mai mare automat se colectează mai multe taxe, se dezvoltă economia, astfel ar fi o situație de câștig și pentru oameni și pentru stat.  În încheiere, aș vrea să elimin un mit: acela că antreprenorul are de suferit dacă se mărește salariul minim. Dacă un business se descurca pentru ca nu își plătește angajații un salariu din care aceștia sa poată trai, atunci businessul respectiv nu este sustenabil. Nimeni nu ar trebui să sufere pentru profitul corporațiilor. Astfel, cerem parlamentarilor să voteze pozitiv pentru proiectul de lege L132/2026 și președintelui Nicușor Dan să o promulge!

Semnează și tu dacă vrei să-l vezi pe Alex Otescu ca membru permanent al Dirty Shirt! 

Pentru ca doar împreună reușim. Pentru ca ne pasă!