Această schimbare este vitală pentru mii de femei din România care doresc să își construiască o carieră onestă în industria frumuseții. În prezent, fetele care termină un curs de calificare se lovesc de un zid: nu se pot angaja fără experiență, dar nici nu pot dobândi experiență legal, deoarece nu își permit să plătească chirii și utilități comerciale de sute de euro fără a avea încă un portofoliu de clienți.  Este important pentru că:  • Susține educația: Orice meserie se învață prin practică. Statul trebuie să permită această etapă de învățare fără a o pedepsi cu amenzi.  • Combate munca la negru: Oferind o alternativă legală pentru primul an, încurajăm fetele să rămână în sistemul legal, nu să se ascundă.  • Ajută mamele și tinerele: Multe cursante sunt mame care au nevoie de flexibilitatea de a exersa de acasă până când afacerea lor devine sustenabilă.  Nu cerem privilegii, cerem doar șansa de a învăța corect și legal meseria pe care am ales-o!  Noi, absolventele cursurilor acreditate de STILIST PROTEZIST DE UNGHII , școlile de formare profesională, saloanele din România și susținătorii noștri, solicităm introducerea în legislație a „Stagiului de practică independentă la domiciliu” pentru debutantele din industria de înfrumusețare. 1. Care e problema? După finalizarea cursului acreditat ANC și obținerea diplomei, o cursantă nu are unde să exerseze legal pentru a căpăta experiența minimă cerută de piața muncii.  •  Saloanele nu angajează debutante fără portofoliu de minim 100-200 de lucrări, pentru că nu pot risca să lase o începătoare să învețe direct pe clientele fidele, plătitoare. •  Școlile nu pot oferi practică post-curs, deoarece legea le obligă să angajeze cu contract de muncă orice persoană care prestează activitate în spațiul școlii, chiar dacă e practică neremunerată. •  Lucrul la domiciliu propriu e interzis fără autorizații de spațiu comercial de la DSP, care presupun investiții de minim 4.000€. Rezultatul: Piața e blocată. 80% din fete sunt forțate să intre în ilegalitate și să lucreze „la negru” pe prietene ca să învețe. Statul pierde, clientele riscă igienic, fetele riscă amenzi, iar saloanele nu găsesc personal. 2. Ce solicităm concret: Modificarea Legii 76/2002 și a Normelor DSP pentru a permite: „Stagiul de practică independentă la domiciliu – 12 luni” pentru absolvenții cu diplomă acreditată ANC, cod COR 514102, în următoarele condiții: 1.  Durată limitată: 12 luni calendaristice, o singură dată în viață, pe CNP.  2.  Fără încasări: Beneficiara stagiului nu realizează venituri. Poate solicita persoanelor-model doar contravaloarea consumabilelor folosite, strict pe baza bonului fiscal de achiziție de la furnizor, prezentat la cerere organelor de control. 3.  Înregistrare oficială: La începerea stagiului, persoana se înregistrează online, gratuit, într-un Registru Național gestionat de ANOFM. 4.  Transparență: Ține un „Caiet de practică” cu data, numele persoanei-model și semnătura acesteia. 5.  Norme minime de igienă obligatorii: sterilizator cu aviz, dezinfectanți avizați de Ministerul Sănătății, mănuși de unică folosință, mască. 6.  După 12 luni: Pentru a continua activitatea, persoana are obligația să se autorizeze conform legislației în vigoare (PFA/II/SRL + avize DSP). 3. De ce susțin și saloanele această măsură: În prezent, piața se confruntă cu un paradox: saloanele se plâng că „nu se mai găsesc fete bune de angajat”, dar în același timp refuză debutantele pentru că nu au experiență și nu pot risca imaginea salonului cu o începătoare pe clientele fidele.   Stagiul de practică la domiciliu rupe acest cerc vicios. Timp de 1 an, fata învață pe cont propriu, pe răspunderea ei. La final, salonul poate angaja o manichiuristă cu 300 de lucrări la activ, cu poze before/after, cu recenzii, care poate produce din ziua 1. Scade riscul pentru patron, crește calitatea serviciilor din piață, se rezolvă criza de personal calificat. 4. De ce e corect și sigur pentru toată lumea: Pentru STAT: Reduce munca la negru. Apare o bază de date cu debutantele. După 1 an, trec pe PFA și plătesc taxe. Impact bugetar zero pe perioada stagiului. Pentru CLIENTE: Cresc standardele de igienă, pentru că stagiul impune sterilizator cu aviz. Clientele știu că fata e „la practică” și își asumă. Pentru CURSANTE ȘI ȘCOLI: Deblochează intrarea în meserie. Școlile nu mai sunt în ilegalitate. Fetele capătă portofoliu legal și devin angajabile. Pentru SALOANE: Rezolvă criza de personal calificat. Saloanele recrutează fete cu mână formată, fără să mai piardă timp și bani cu formarea de la zero. Scade riscul de a pierde cliente din cauza greșelilor de începător. Nu cerem pomeni. Nu cerem să lucrăm fără taxe. Cerem dreptul legal la PRACTICĂ, exact cum au rezidenții la medicină sau avocații stagiari. Cerem 1 an în care o debutantă să poată face 300 de seturi de unghii legal, pe consumabile, ca să nu mutileze prima clientă plătitoare.  Precedent european există: În Marea Britanie „sole trader” poate lucra de acasă din prima zi. În Franța există „micro-entrepreneur” cu regim simplificat. România poate face un pas mic: să permită practica, nu încasarea. Semnează dacă ești de acord că siguranța clientelor, startul corect în meserie și deblocarea pieței muncii sunt mai importante decât birocrația. UPDATE 12.04.2026: Am completat textul cu garanțiile anti-abuz, problema școlilor acreditate și beneficiile directe pentru saloane, la sugestia comunității. Scopul petiției rămâne neschimbat: drept la practică legală, nu la evaziune.

​Este timpul ca infrastructura Craiovei să se adapteze nevoilor cetățenilor, nu invers. Parcul Nicolae Romanescu este cel mai frumos spațiu verde din oraș, dar utilitatea lui este limitată în prezent de ora de deschidere stabilită recent, care nu acoperă nevoile celor matinali.  ​Această schimbare este vitală pentru că:  • ​Sănătatea nu poate aștepta: Sute de craioveni — alergători sau bicicliști — vor să facă mișcare înainte de muncă. Ora 06:30 este mult prea târziu pentru cineva care trebuie să ajungă la birou la 08:00 sau 08:30. • ​Evitarea căldurii sufocante: Verile în Craiova sunt foarte călduroase, iar după ora 07:00 dimineața disconfortul termic începe deja să se simtă. Intervalul 05:00 - 07:00 oferă răcoarea necesară pentru un antrenament eficient și plăcut, fie că ești pe bicicletă, la alergat sau la plimbare. • ​Accesibilitate pentru toți: Fie că alergi, te plimbi sau preferi o tură cu bicicleta, parcul ar trebui să fie accesibil atunci când temperaturile și timpul ne permit să îl folosim. • ​Comunitate activă: Oamenii care aleg să se trezească la 5 dimineața pentru mișcare sunt motorul unui oraș sănătos. Ei merită susținuți, nu ținuți la poartă. ​Semnează această petiție pentru a arăta autorităților că suntem mulți și că vrem un oraș care încurajează sportul la orice oră. Fiecare semnătură ne aduce mai aproape de o Craiovă cu adevărat europeană!  

Nu contestăm prietenia dintre România și Statele Unite ale Americii. Dimpotrivă, o înțelegem, o respectăm și tocmai de aceea considerăm că o asemenea relație nu trebuie redusă la numele unui politician aflat la putere, cu atât mai mult într-un moment internațional tensionat și profund controversat.    Berceniul nu este un teren de marketing politic.Parcul Tudor Arghezi a fost primit de comunitate ca o gură de aer într-o zonă sufocată de betoane, trafic și dezvoltare imobiliară grăbită. Extinderea lui ar trebui să însemne mai mult verde, mai mult loc pentru locuitori, mai multă decență urbană. Nu un botez politic, improvizat peste capul locuitorilor.    Un parc de cartier, mai ales unul folosit de familii și copii, ar trebui să poarte un nume care unește comunitatea, nu unul care o divide, o irită sau o transformă în spectator la deciziile superficiale ale unui edil.    Atribuirea unui nume american, cu ocazia celebrării independenței Statelor Unite și în onoarea prieteniei dintre țările noastre este o idee pertinentă și în acest sens, nu lipsesc personalitățile americane care să marcheze acest eveniment istoric - Thomas Jefferson de exemplu; de asemenea, generații întregi de copii, români și americani s-au regăsit cu siguranță și au în comun poveștile lui Tom Sawyer sau Huckleberry Finn, scrise de Mark Twain, o altă posibilitate care să depășească interesele politice deconectate de realitatea trăită de beneficiarii parcului.    În final, alegerea unui nume american este pertinentă doar dacă aceasta ține cont și de interesele locuitorilor și dacă alegerea rezultă din consultarea reală a comunității locale.    Solicităm, așadar:    • renunțarea la denumirea „Donald J. Trump” pentru extinderea parcului; • organizarea unei consultări publice reale cu locuitorii Sectorului 4; • asocierea locuitorilor în decizia alegerii numelui parcului.

Pentru că Mircea Lucescu nu a fost doar un nume mare din fotbal, ci una dintre personalitățile care au făcut România cunoscută și respectată în lume. A reprezentat excelența, disciplina, inteligența și demnitatea, iar pentru multe generații a fost un reper de caracter și performanță. Propunerea ca pasajul aflat în construcție la intersecția Turnu Măgurele – Șoseaua Berceni să poarte numele „Il Luce” nu este doar un gest simbolic, ci o formă concretă prin care memoria lui poate rămâne vie în orașul de care a fost legat încă din copilărie. Un astfel de nume ar transforma un obiectiv de infrastructură într-un loc cu semnificație, într-un omagiu public și durabil adus unei legende. Alte persoane ar trebui să se alăture acestei campanii pentru că este o inițiativă despre respect, memorie și recunoștință. Este despre a arăta că știm să ne cinstim valorile adevărate, nu doar prin mesaje și emoție de moment, ci și prin gesturi care rămân peste ani. „Pasajul Il Luce” ar fi un simbol pentru București, pentru Berceni și pentru toți cei care cred că marile nume ale României merită să fie păstrate vii în memoria publică.

În prezent, aceste ambalajele de lapte si iaurt nu sunt incluse în sistemul SGR, deși ele reprezintă o sursă semnificativă de deșeuri. Considerăm că această excludere este nejustificată, având în vedere următoarele aspecte: • Ambalajele de lapte și iaurt sunt fabricate din plastic mai gros și mai rezistent, ceea ce le face mai dificil de degradat în natură. • Acestea contribuie în mod semnificativ la poluarea mediului, în special în lipsa unei colectări eficiente. • Lipsa unui stimulent financiar (garanția) reduce motivația consumatorilor de a le returna pentru reciclare. • Includerea lor în SGR ar crește rata de colectare și reciclare, reducând impactul negativ asupra mediului.

De ce este important? Denumirea unui spațiu public nu este un simplu detaliu, ci reflectă valorile, identitatea și respectul unei comunități față de propriile repere. Alegerea numelui „Mircea Lucescu” pentru noul parc din Sectorul 4 ar însemna recunoașterea unei personalități care a contribuit semnificativ la imaginea României în lume și care poate inspira generațiile tinere prin muncă, disciplină și performanță. În același timp, atribuirea unui nume fără legătură directă cu comunitatea locală nu reprezintă interesele și identitatea locuitorilor. Este important ca spațiile publice din București să poarte nume care au relevanță pentru cultura și societatea românească. Prin această petiție, ne dorim să transmitem un mesaj clar: comunitatea trebuie să fie consultată, iar deciziile privind identitatea orașului trebuie să reflecte valorile celor care trăiesc aici.

Vă rugăm să semnați această petiție pentru Oprirea Eutanasieri Obligatorie a câinilor și pisicilor  Județul  Bacău !

Amânarea este importanta pentru regândirea aceste decizii 

Siguranța oamenilor și protecția urșilor nu sunt obiective opuse – ele depind de prevenție, responsabilitate și respectarea legii.  Conflictul dintre oameni și ursul brun nu este doar o problemă de conservare a naturii. Este o problemă care reflectă modul în care sunt aplicate legea, prevenția și responsabilitatea instituțională în gestionarea relației dintre comunități și mediul natural.  De multe ori, acest conflict este prezentat ca o alegere între siguranța oamenilor și protecția urșilor. În realitate, aceste două obiective nu sunt opuse. Experiența științifică și practicile internaționale arată că majoritatea conflictelor pot fi prevenite prin măsuri corecte de management: gestionarea responsabilă a deșeurilor, protejarea habitatului, monitorizarea profesionistă a faunei și intervenții non-letale aplicate la timp.  Atunci când aceste măsuri lipsesc sau sunt aplicate incomplet, conflictul crește, iar reacțiile devin adesea rapide și bazate pe presiune publică sau frică. În astfel de situații, ursul este prezentat ca principalul vinovat, deși cauza reală este lipsa unei prevenții eficiente și a unui management transparent.  La nivel european, cadrul legal este clar. Directiva Habitate 92/43/CEE stabilește că ursul brun este o specie strict protejată, iar intervențiile letale pot fi autorizate doar ca derogări strict justificate și documentate. Acest principiu presupune aplicarea efectivă și verificabilă a măsurilor de prevenție și a intervențiilor non-letale înainte de recurgerea la eliminare. În egală măsură, atunci când se afirmă că aceste măsuri nu au fost eficiente, această concluzie trebuie susținută prin evaluări obiective și documente care să permită verificarea modului în care au fost aplicate.  În același timp, literatura științifică privind comportamentul speciei arată că eliminarea femelelor cu pui poate produce efecte contrare scopului declarat al intervențiilor, deoarece separarea prematură a puilor de mamă perturbă mecanismele naturale prin care aceștia învață evitarea omului. În astfel de situații, intervenția nu reduce riscul pe termen lung, ci poate contribui la apariția unor comportamente dezorientate sau conflictuale.  În aceste condiții, managementul responsabil al speciei trebuie să acorde prioritate prevenției, protejării relației mamă–pui și utilizării intervențiilor non-letale, recurgând la eliminare doar ca ultimă soluție real demonstrată. Vânătoarea recreativă sau de trofee nu poate fi considerată o metodă legitimă de gestionare a unei specii strict protejate.  Această problemă ne privește pe toți, deoarece modul în care gestionăm relația cu fauna sălbatică spune multe despre maturitatea noastră ca societate. O comunitate este cu adevărat sigură atunci când prevenția funcționează, când autoritățile își îndeplinesc responsabilitățile și când deciziile sunt luate pe baza datelor și a bunelor practici, nu a emoției sau presiunii momentului.  Protejarea oamenilor și protejarea ursului brun nu sunt obiective opuse. Ele depind de aceleași lucruri: prevenție reală, transparență, responsabilitate instituțională și implicarea comunității.  Felul în care gestionăm relația cu o specie sălbatică mare spune multe despre societatea în care dorim să trăim. Alegerea nu este între oameni și natură, ci între reacții bazate pe frică și politici publice bazate pe responsabilitate.  Această inițiativă urmărește promovarea unei abordări echilibrate, în care siguranța comunităților și protecția unei specii strict protejate sunt tratate ca obiective complementare, nu ca adversari. Pentru că această inițiativă vine din interiorul comunităților care trăiesc zi de zi realitatea conflictelor om–urs, am elaborat și o propunere de Plan Național de prevenire și coexistență, care include alternative concrete bazate pe bune practici internaționale. Acest plan propune măsuri de prevenție, monitorizare profesionistă, gestionarea responsabilă a deșeurilor, protejarea habitatelor, dezvoltarea unor programe locale de educație și informare privind conviețuirea cu fauna sălbatică — inclusiv în școli și în comunitățile locale — precum și utilizarea intervențiilor non-letale înainte de recurgerea la eliminare. Inițiativa este susținută și de ghiduri practice deja elaborate și puse la dispoziția publicului. De aceea este important ca această schimbare să fie susținută de cât mai multe persoane. Nu este vorba doar despre urși. Este vorba despre siguranța comunităților, despre respectarea legii și despre modul în care alegem să ne raportăm la natură și la viitor. 

Colaborarea între medici și instituții este esențială.

Ne pasă cine ne reprezintă! Mai mult decât politicienii, toponimia locurilor ilustrează istoria locală și națională. De multe ori, cu cât mai important locul, cu atât mai importantă persoana. Primarul Daniel Băluță vrea să numească noul parc din sectorul 4 după președintele SUA, Donald J. Trump. Denumirea locurilor din orașe nu se face de obicei după persoane în viață, dintr-un motiv foarte bun: oricât de admirabilă este considerată la un anumit punct, nimic nu poate garanta actele viitoare ale acesteia, iar numele unui loc se schimbă cu greu. Mai mult, în cazul de față, în timp ce se scrie istoria, nu s-a tras încă linia de total pentru a fi siguri că personajul este de partea bună a balanței. În plus, în România, multe personaje remarcabile au rămas fără recunoaștere toponimică. Una dintre ele este prima femeie doctor din România: Maria Cuțarida-Crătunescu. Deși a fost refuzată la prima încercare de angajare în București după ce a absolvit medicina Magna cum Laude la Paris, a reușit să profeseze și a salvat mii de vieți, înaintând cunoașterea despre procesul de naștere. Cerem să fie luată în considerare ca alternativa locală pentru denumirea parcului.

În ultimii ani, am fost victimele colaterale ale unor decizii geopolitice care au aruncat prețurile combustibililor în aer. În timp ce marile puteri și companiile energetice au raportat profituri record, noi, cetățenii, am plătit facturi duble și prețuri absurde la pompă. Dacă războiul se termină, este datoria morală a celor care au gestionat criza să returneze surplusul financiar către cei care au dus greul inflației.