• Vrem piste ca afară pentru o distanţare fizică reală!
    Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing
    5.904 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Marian Ivan Picture
  • Un bac, pe bune?
    De ce contează pentru admiterea la anumite facultăți o probă care nu spune nimic despre competențele care mă fac pe mine un cetățean, un viitor angajat sau un om valoros? Din ce motiv un examen standardizat, axat pe competența memorării, poate fi ridicat pe un piedestal și numit în mod aproape artistic ”Examenul Maturității”? Cum se justifică lunile de pregătire, anii de învățat la clasă, banii investiți în manuale și, pentru un număr covârșitor de elevi, cei investiți în orele de pregătire particulară? De ce atât de multe visuri, speranțe, temeri, luni și energii creatoare sunt irosite pentru o piatră de hotar atât de mută și de trunchiată, care nu doar că nu ne responsabilizează, dar nici nu ține cont de munca reală depusă în patru ani de liceu?
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Codrin Ghidiu Picture
  • Stop unei parcări mult prea scumpe pentru Deva
    Suntem de acord că un oraș se dezvoltă doar prin investiții. Suntem de acord că investițiile necesită, de multe ori, împrumuturi. Nu putem fi, însă, de acord cu cheltuirea unor sume uriașe, care vor îndatora orasul pe mulți ani, pentru rezultate minuscule. Cheltuirea a 1,2 milioane de euro (în realitate, cheltuiala va fi cel puțin dublă, ca urmare a dobânzilor pe care le va plăti orașul in următorii 30 de ani) pentru obținerea a 30 de locuri de parcare e o dovadă a risipirii inutilă a banului public. Nimic nu justifică o astfel de cheltuială, iar rezultatul obținut e fără importanță. Suntem de acord că Deva are nevoie de parcări. Suntem de acord că Deva are nevoie de împrumuturi. Dar nu putem fi de acord cu o astfel de cheltuială, care va rămâne pe umerii copiilor noștri să o plătească. Hai să cerem primarului să renunțe la acest proiect! Semnează și distribuie să semneze și alții! Vocea noastră contează!
    217 din 300 Semnături
    Inițiat de Alin Amititeloaie Picture
  • Salvați Oltul în Pasul Turnu Roșu!
    Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!
    1.895 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Fara restrictii la campare!
    Ca forma de turism liber, in grupuri mici si in zone naturale, camparea este atat o metoda de recreere si odihna, dar si de mentinere a sanatatii pentru cei care o prefera/practica. Camparea in spatii naturale deschise, indiferent de zona de relief, se poate face in conditii de siguranta si cu respectarea distantarii sociale. Corturile sau rulotele se monteaza sau se pozitioneaza, tocmai prin constructia lor si modul de utilizare, la distante suficient de mari unele de altele, motiv pentru care gradul de siguranta este mult mai mare decat la formele de cazare in spatii inchise. Camparea si turismul in natura sunt activitati benefice sanatatii fizice si psihice si reprezinta un mod sigur de calatorie, recreere si odihna, mult mai sigur decat turismul hotelier. Solicitam eliminarea restrictiilor incepand cu data de 15 mai 2020 si permiterea practicării oricarei forme de turism si campare in natura cu respectarea, desigur, a conditiilor de distantare.
    2.051 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Alto
  • Vrem tenis de câmp după 15 mai!
    Este important atât din punctul de vedere al efectelor benefice asupra sănătății fizice și mentale, cât și din punct de vedere economic, social și profesional, reprezentând o gură de oxigen pentru cluburile de sport cât și pentru practicanții profesioniști sau amatori!
    57 din 100 Semnături
    Inițiat de Tenis Partener Moldova Picture
  • Vrem drumuri și intrări accesibile persoanelor cu dizabilități
    Important pentru a ne putea deplasa pentru cumpărături, recreere în parcuri, deplasări la unitățile medicale; pentru a duce o viata cât de cât normală.
    35 din 100 Semnături
    Inițiat de Popa Lyly Picture
  • Susținem accesul la sport organizat în aer liber!
    Beneficiile sportului sunt cunoscute de noi toți, atât cele fizice cât și cele psihice. Mai mult, mișcarea fizică poate reduce severitatea simptomatologiei prezente în Covid-19 (dar nu numai). Aceasta se datorează producției unui antioxidant numit EcSOD eliberat în timpul exercițiului fizic. Multe studii științifice (precum cele de către Yan și Spaulding în 2020) spun că acest antioxidant protejează împotriva stresului oxidativ la nivelul diferitelor organe. Stresul oxidativ favorizează patologia și complicațiile; oamenii sănătoși de astăzi reprezintă o presiune scăzută pe sistemul public de sănătate din viitor. Link-ul către studiu:https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213231720303190 Către Guvernul României: permiteți națiunii să practice sportul organizat!
    114 din 200 Semnături
    Inițiat de Daniel Rusu
  • Salvam Baza Sportiva ProRapid
    Noi, suporteri ai Rapidului si cetateni ai sectorului 1 si ai Bucurestiului, va solicitam suspendarea PUZ Coordinator Sector 1, prin care Baza Sportiva Pro Rapid este reincadrata la CENTRE DE AFACERI SI SERVICII PUBLICE! Va solicitam ca aceasta sa ramana protejata de actualul statut urbanistic: "BAZE SPORTIVE". Aceasta reincadrare la CENTRE DE AFACERI, anticipeaza distrugerea Bazei Sportive ProRapid asa cum o stim noi, asa cum a fost imaginata si realizata la initiativa marelui antrenor Mircea Lucescu. ACEASTA ESTE UN SIMBOL PENTRU INTREAGA SUFLARE RAPIDISTA, ATAT DIN TARA CAT SI DIN STRAINATATE! Totodata, este si o oaza de verde in care copiii nostri se dezvolta sanatos. NU DORIM CENTRE DE AFACERI PESTE BAZELE SPORTIVE DIN SECTORUL 1 SI DIN BUCURESTI! DORIM CA BAZA SPORTIVA PRO RAPID SA FIE REABILITATA!
    666 din 800 Semnături
    Inițiat de Bogdan Stoica
  • Cerem Primăriei Comunei Tunari să declare Pădurea Tunari drept Arie Protejată
    Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, cele mai importante fiind: 1. Asigurarea conservării biodiversității în intravilanul comunei prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Tunari ca Arie Protejată ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber; 4. Ar oferi, de asemenea, un plus de oxigen prin absorbția poluanților degajați, în cantități deloc de neglijat, de mișcările de aeronave de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” din Otopeni și de traficul greu aferent DNCB, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane și periurbane protejate iar, prin această hotărâre de consiliu local, comuna Tunari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.
    639 din 800 Semnături
    Inițiat de Cătălin Doscaș Picture
  • Scrisoare Deschisă solicitând clasarea de urgență a imobilelor din str. 11 Iunie, nr. 50
    Reluăm sintetic câteva argumente pentru clasare potrivit criteriilor stabilite de Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC 2260/2008 cu modificările și completările ulterioare: art. 8 - vechime: medie. Potrivit planurilor istorice ale Bucureștiului anexate, o parte dintre corpurile de clădire ale incintei au fost construite înainte de 1895-1899, iar cea mai mare a corpurilor sunt realizate în perioada 1899-1911. art. 9 - valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică: medie. Valoarea partiului arhitectural al incintei și construcțiilor rezidă din faptul că acestea exprimă sincer necesitățile industriei care le-a produs, cât și din ilustrarea prin extinderile și modificările construcțiilor survenite de-a lungul timpului a evoluției industriei. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul a aparținut lui Oprea Soare, dacă identitatea se verifică pe parcursul cercetării ulterioare declanșării clasării, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București, important comerciant de cherestea. Astfel, imobilul din Str. 11 Iunie devine important pentru explicarea existenței celui din str. Bordea Poenaru. art. 10 - raritate şi unicitate – medie. Dintre siturile industriale ale Bucureștiului, un număr relativ redus se mai păstrează, cu atât mai mult se impune clasarea în Lista Monumentelor Istorice. art. 11 - valoarea memorial-simbolica – medie. Imobilul din Str. 11 Iunie este legat de activitatea unui important comerciant și o mărturie importantă în explicarea existenței monumentului istoric din str. Bordea Poenaru. In a doua parte a sec. al XX-lea și până în anii 2000, aici a funcționat „Fabrica de de Ciorapi și Tricotaje Apollo”. Imobilul este important in mentalul colectiv contemporan, aici funcționând un important hub cultural, „Fabrica”, unul dintre puținele exemple de bună practică din București în utilizarea spațiilor fost industriale. Această evaluare poate fi aprofundată prin studii de specialitate doar dacă veți demara declanșarea procedurii de clasare. Credem cu tărie că trebuie să salvați aceste clădiri, martori peste timp ai evoluției și transformării orașului și păstrarea lor ca spații destinate activităților sociale, care să faciliteze și să stimuleze interacțiunea vizitatorilor și a rezidenților cu spațiul tematic și între ei, precum și apariția și înflorirea proiectelor comunitare. Poate că drumul de urmat este transformarea zonei Carol-Filaret într-un larg spațiu dedicat științei și tehnicii, un uriaș muzeu în aer liber din categoria eco-muzeelor unde clădirile nu sunt mutate de pe amplasamentele originale, după model francez, o platformă în care vechiul și noul să coexiste și să ofere oamenilor o experiență urbană post-industrială coerentă și în armonie cu nevoile lor sociale, reconciliind trecutul zbuciumat cu asaltul consumerismului post-modernist al prezentului. Vă rugăm să oferiți comunității locale și Ministerului Culturii șansa unui asemenea proiect prin nedistrugerea și prezervarea fondului industrial construit care există în acest moment. Stă în puterea Dvs. să salvați de la distrugere Fabrica Apollo, prin declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență și, în sens mai larg potențialul de reconversie al întregului cartier Carol – Filaret, să fiți un vizionar și un curator al culturii urbane care salvează sufletul orașului și îl redă oamenilor și comunităților care îl iubesc și îl prețuiesc cu adevărat. Vă mulțumim anticipat pentru sprijinul pe care suntem încredințați ca îl veți acorda acestui demers benefic capitalei noastre! Cu stimă, Grupul Civic Carol-Filaret Punctul de vedere enunțat mai sus de către Grupul Civic Carol-Filaret este susținut și de către următoarele organizații, asociații și personalități: Institutul Național al Patrimoniului Filiala București a Ordinului Arhitecților din România Pro Patrimonio Fundația Comunitara București Asociația Pro.Do.Mo Asociația ARCEN Asociația NOD makerspace Asociația La Firul Ierbii Asociația Zeppelin Asociația Kontakt Fundația DALA Fundația Calea Victoriei Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff Asociația Incotroceni Floreasca Civică Rețeaua Civică București Asociația pentru Tranziție Urbană Asociația Legendary Sports Asociația Pure Origins Bike Fm Asociația Locus Asociația IDEILAGRAM Asociația Matka Prof. Dr. Liviu Chelcea, Universitatea București Dr. Gruia Badescu, Universitatea Konstanz Dr. Simina Badica, curator, Casa Istoriei Europene Ioana Popescu, etnolog
    4 din 100 Semnături
    Inițiat de GRUPUL CIVIC CAROL-FILARET Picture
  • Demiterea urgentă a ministrului Mediului Costel Alexe
    Costel Alexe tocmai a aprobat uciderea a 25.000 de căprioare. Semnează acum pentru demiterea lui din fruntea Ministerului Mediului!
    15.244 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Federatia pentru protectia animalelor si mediului FPAM Picture