Drumul județean care traversează localitatea Potău a fost modernizat cu fonduri publice, pentru a deservi comunitatea și a asigura siguranța locuitorilor.  Astăzi, camioanele de mare tonaj, de peste 40 de tone, circulă necontrolat, distrugând infrastructura drumului, punând în pericol siguranța rutieră și afectând liniștea oamenilor.  Acest drum nu este proiectat pentru trafic greu. Vibrațiile provocate de camioane degradează carosabilul și casele din apropiere, iar praful și zgomotul constant afectează calitatea vieții în întreaga localitate.  Cerem autorităților județene să respecte legea și să protejeze investiția publică, pentru siguranța cetățenilor.  Fiecare dintre noi are dreptul la un mediu sigur, liniștit și la folosirea corectă a infrastructurii plătite din bani publici. Doar împreună putem opri distrugerea drumurilor județene și a comunităților noastre. 

Cazul Katya a arătat ceea ce în fiecare zi trece neobservat: o lege care nu recunoaște durerea. În luna octombrie 2025, în Sectorul 3 al Bucureștiului, într-un restaurant, o cățelușă rasa Cocker Spaniel a fost bătută în repetate rânduri – de cel puțin 14 ori, potrivit imaginilor video care au circulat public. În aceeași zi, acesta a transferat oficial proprietatea către o altă persoană, cu doar câteva ore înainte ca poliția să ridice animalul.  Deși s-au constatat traume după ce a fost examinată la clinica Sache Vet  – frică, tremur, refuz de apropiere – aceste semne clare de suferință au fost ignorate de lege. În lipsa rănilor fizice și din cauza unui transfer de proprietate realizat cu câteva ore înainte de intervenția autorităților, Katya a fost returnată legal noului deținător, în timp ce dosarul penal al agresorului este încă în desfășurare. În prezent, legea nu prevede posibilitatea suspendării sau anulării unui transfer de proprietate în cazurile în care există suspiciuni rezonabile de abuz. Această situație arată o lacună gravă în legislație, care permite schimbarea proprietății unui animal chiar și în timpul unei anchete pentru cruzime — blocând astfel protecția reală a victimei. În limbaj juridic, „rănirea” înseamnă vătămare corporală vizibilă. În DEX, „a răni” înseamnă „a provoca o rană, o leziune”. Dar ce se întâmplă atunci când rana nu se vede, ci se simte? Examinarea medicală poate arăta durere la palpare, inflamație locală, reacții de teamă și anxietate — toate semne ale unei traume fizice și psihice reale... dar nu contează. Pentru că, în sensul legii actuale, durerea fără rană nu e rănire. Și, nefiind rănire, nu poate fi pedepsită. Aici se rupe legătura dintre medicină și justiție. Între ceea ce un veterinar poate dovedi și ceea ce legea poate recunoaște. Între realitatea ființei vii și definiția rece dintr-un cod. De aceea cerem Legea care vede durerea — o lege care să recunoască și trauma invizibilă: durerea la atingere, frica, tremuratul, anxietatea. Pentru că durerea nu e doar fizică. Și, uneori, cea care nu se vede doare cel mai tare. Urgentă necesitate de intervenție Cazul „Katya” nu este un incident izolat, ci un semnal de alarmă: în absența unei reacții prompte și ferme, există riscul ca persoane cu comportament violent să considere că pot acționa fără consecințe. Această toleranță implicită creează un efect de încurajare pentru abuzuri ulterioare. Katya nu este singurul caz, au fost mii înaintea ei și vor urma alte mii pentru care nu se va face dreptate dacă legea nu este schimbată  Cerem instituțiilor competente măsuri imediate, care pot fi adoptate în regim de urgență de către instituțiile implicate, nu doar promisiuni legislative: – proceduri de evaluare și protecție, – mecanisme de blocare rapidă a dreptului de a deține animale pentru suspecți, – și un termen clar pentru inițierea modificărilor legislative. Tăcerea sau întârzierile fac victime.   De ce este esențială această schimbare Această petiție nu este doar despre Katya. Este despre toate animalele pentru care frica nu contează în fața legii. Este despre toate femeile, copiii și ființele vulnerabile cărora li s-a spus „nu aveți urme vizibile”. Este despre un sistem care cere sânge ca să creadă durerea. O lege care nu vede durerea – nu apără viața. Înscrie-te aici pentru a fi la curent cu evoluția propunerii: https://sache.info/campanii/ sau urmărește-ne pe pagina de Facebook: www.facebook.com/sachevetclinic. Semnatarii petiției Cetățeni ai României, alături de Asociația SACHE – inițiatoarea acestui demers – și de alte instituții de protecție a animalelor, cer împreună o lege care vede durerea – nu doar sângele. Organizații partenere confirmate până în prezent: – Asociația SACHE  - Asociația Kola Kariola - Comunitatea Totul pentru Animale - Asociația Dreptate pentru Animale - Asociația Arca lui Norocel, Câmpina - Phoenix-APHC, Giurgiu - Asociația Fiona și Prietenii, Adjud - Asociația Sf Mucenic Trifon, Ocrotitorul Animalelor, Iași - Asociația Zuzave Căsuța Labuțelor, Onești, Bacău - Asociația Happy Dogs And Other Animals, Oradea - Fundația Visul Luanei - Clubul Câinilor Utilitari - Happy Tails Timișoara - Codițe Fericite, Timișoara - Help 4 Paws Together, Oneşti - Asociația Chance-CARES, București - Angels4 Animal Rescue, Timișoara - Asociația Suntem Vocea Lor, Sighetu Marmației - Asociația Și ei au dreptul la viață, Fălticeni - Asociația Nuca Animal Welfare, Cluj - Luptând Salvăm O Viață, Timiş - Asociația A Doua Șansă, București - Arca lui Noe, Cluj - Life4Pets, Onești - Seelen fur Seelchen, Bârlad - Asociația F.R.E.E.   - Casa lui Patrocle  

 Pentru o Românie care muncește, dar trăiește  România trăiește o criză tăcută: burnoutul. Tot mai mulți oameni ajung la epuizare, depresie sau anxietate din cauza presiunii constante de la locul de muncă. Nu pentru că nu pot face față, ci pentru că sistemul e construit greșit, glorifică sacrificiul și ignoră echilibrul.  Burnoutul nu e o problemă individuală, ci una de sănătate publică și productivitate națională. Oamenii obosiți nu pot construi o economie sănătoasă.  Cerem Guvernului României:  • recunoașterea burnoutului ca risc ocupațional; • programe naționale de prevenție și educație; • stimulente pentru companiile care protejează sănătatea angajaților. Semnează și tu pentru o Românie care respectă oamenii, nu doar cifrele.   Pentru o piață a muncii în care munca nu te arde, ci te împlinește.    Semnează acum. Schimbarea începe cu tine, vreau sa mergem până la capăt.   

După ce în primăvară s-au tăiat arbori emblematici ai orașului și s-au toaletat incorect nenumărați arbori din cartiere, toamna aceasta se taie din nou abuziv și haotic în multe zone din oraș. 1. Castanii de la patinoar • Cinci castani sănătoși de pe Aleea de Sub Tâmpa au fost tăiați pentru că încurcau un proiect de construcție al Consiliului Județean pentru noul sediu al bibliotecii de la agrement. Un peisaj cu valoare identitară pentru generații întregi de brașoveni a dispărut peste noapte, doar ca să aflăm ulterior că “a fost o greșeală”. • Când se propun, avizează și execută proiecte în astfel de zone istorice, este obligatoriu ca întregul proces să fie planificat și monitorizat cu cea mai mare atenție, respectând legislația în vigoare, garantând cea mai înaltă calitate a lucrării și grijă față de mediului înconjurător. 2. Locul de joacă din Parcul Central • În Parcul Central, sub pretextul înlocuirii instalațiilor de joacă, s-au tăiat arbori, s-au făcut toaletări în afara sezonului și s-au folosit excavatoare pentru a monta borduri și alei, afectând rădăcinile copacilor. Rădăcinile retezate de excavatoare duc în timp la ramuri care se usucă și destabilizează arborii, aceștia riscând să devină un pericol public.  • Parcul Central este patrimoniul cetățenilor acestui oraș. Proiecte care schimbă complet spații publice istorice, cu valoare identitară pentru locuitori, trebuie supuse consultării publice, cu documentație clară și transparentă. • Lucrarea din parc este o intervenție majoră și are nevoie de autorizație de construire. Pentru această lucrare nu este afișat niciun panou informativ al proiectului. În plus, avizele pentru punerea în valoare a lemnului nu sunt emise conform legislației în vigoare, menționând tăieri sub Tâmpa, în timp ce lemnul e încărcat în Parcul Central. 3. Pădurea de pini de pe Cloșca • Odată cu campania de marcare a arborilor “periculoși” de sub Tâmpa s-a creat un precedent periculos pentru întregul oraș. S-au tăiat arbori pe drumul Poienii și în Poiana Brașov, în cartierul Noua și pe Panselelor, pe Mihai Eminescu, iar acum și pe Cloșca și în pădurea de pini de lângă, care oferă o priveliște unică în peisajul urban. • În plus, în pădurea dinspre turnul de apă Warthe este emisă o autorizație de punere în valoare pentru 250mc, adică 125 tone de lemn sau 200-300 arbori, motivul indicat fiind “regenerare naturală”. 4. Toaletări făcute greșit în întregul oraș, fără consultarea arboriștilor • Practicile de “topping” afectează grav sănătatea arborilor. Ei devin mai predispuși la boli și putregaiuri și mai vulnerabili în fața furtunilor. Arborii nu mai pot ține umbră, coronamentul lor fiind redus semnificativ. • Toaletările nu fac parte din curățenia de primăvară/toamnă. Ele trebuie făcute doar la nevoie, urmând un ghid aprobat de arboriști, cu lucrări executate profesionist, verificate ulterior de personalul avizat. În schimb, arborii au nevoie de îngrijire proactivă (lărgirea alveolelor, mulcire, aerarea solului, ancorare etc) și de monitorizare pentru a le prelungi viața. • Arborii maturi tăiați nu pot fi compensați prin plantarea unor puieți. Ei fac parte din patrimoniul orașului și sunt valoroși atât pentru oameni, cât și pentru biodiversitate. Un oraș fără arbori maturi este un oraș care se sufocă. Facem SCUT pentru arborii Brașovului. ✍️ Semnează și tu!

Cazurile de abuz și cruzime împotriva animalelor sunt tot mai numeroase și mai grave. Vedem pui aruncați, animale maltratate, otrăvite sau ucise, inclusiv în mediul rural. Aplicarea strictă a legii, intervențiile rapide ale poliției și sancțiuni penale disuasive pot reduce acest fenomen, la fel ca măsurile de prevenție (informare, sterilizare responsabilă, controlul abandonului). Prin semnăturile noastre cerem autorităților să acționeze și legislativului să întărească protecția animalelor.

Este important pentru că suntem oameni și vrem să avem condiții decente de viață, atât noi, cât și copiii noștri. Am plătit furnizarea de servicii la aceste societăți de gaze. De asemenea, vrem să prevenim tragedii similare celor din cartierul Rahova, din Capitală. Trebuie să învățăm din nou să fim oameni și să facem ceva înainte să fie prea târziu!

Este important pentru ca să nu stea studenții in gara Baia Mare atâtea ore după trenul de Timișoara care circula doar in weekend sau după cursa Fany și să nu fie nevoiți studenții să steie la ocazie in cazul in care trenul are întârziere mai mare de 40 de minute și legătura de Satu Mare nu o tine plus că trenul R 4324 se poate pune la alta ora după sosirea trenului IR 686 de la Viena 

NU vrem o tragedie cu mii de morti!

  O nouă stație ar aduce beneficii importante pentru:  • Copiii care merg zilnic la școală și sunt nevoiți să parcurgă distanțe lungi până la cea mai apropiată oprire; • Persoanele care se deplasează la serviciu în Cluj-Napoca sau în alte zone ale comunei; • Persoanele în vârstă, pentru care deplasarea pe jos până la stația actuală este dificilă.  

Cadrul legislativ Conform Constituției României, • Art. 31 alin. (4) prevede că „Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”. • Art. 30 alin. (6) stabilește că „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. La nivel european, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Art. 11) și Directiva (UE) 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale (AVMSD) impun statelor membre să asigure responsabilitatea editorială, pluralismul și protecția publicului împotriva conținutului manipulator sau incitator. De asemenea, Actul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act – 2024) introduce obligații clare privind transparența proprietății media, independența editorială și combaterea influenței politice nelegitime.

Pentru că ceea ce se întâmplă la Butoiești, în Mehedinți, nu este un caz izolat. Exploatările ilegale, complicitatea autorităților și tăcerea instituțiilor afectează nu doar mediul, ci și dreptul fiecărui cetățean la un stat corect și funcțional. Ceea ce azi se întâmplă aici, mâine se poate întâmpla oriunde în România. Dacă oamenii cinstiți nu se unesc și nu reacționează, corupția locală și interesele economice vor continua să distrugă râurile, pădurile și încrederea noastră în lege. De aceea, am nevoie ca și alții să se alăture — pentru că doar împreună putem opri aceste abuzuri și putem demonstra că statul trebuie să răspundă în fața cetățenilor, nu a celor care îl controlează din umbră.

Tratamentul off-label poate fi singura șansă la viață sau la o viață mai bună pentru pacienții cu boli rare sau grave.  Fără un cadru legal care să permită decontarea sau obținerea gratuită a tratamentelor, mulți oameni nu pot primi terapiile recomandate de medici, punându-le viața și sănătatea în pericol.  Crearea unui astfel de cadru garantează echitate, acces la îngrijire medicală și respectarea dreptului fundamental la viață. ✍️ Semnează această petiție pentru a le reda pacienților din România dreptul la tratament, speranță și demnitate!