1️⃣ Este vorba despre corectitudine, nu despre o echipă Indiferent dacă ții cu FCSB, cu rivalii ei sau cu alt club, comentariul sportiv ar trebui să fie echidistant. Azi poate fi perceput favoritism pentru o echipă. Mâine poate fi pentru alta. Standardul trebuie să fie același pentru toți. 2️⃣ Respect pentru toți suporterii Un post național precum Digi Sport transmite pentru milioane de telespectatori, nu pentru o galerie anume. Suporterii tuturor echipelor merită același ton, aceeași analiză și același respect. 3️⃣ Credibilitatea sportului românesc Când comentariul pare părtinitor, scade încrederea în produsul media și în competiție. Pe termen lung, asta afectează imaginea campionatului și interesul publicului. 4️⃣ Standard profesional, nu emoție Comentatorii nu sunt suporteri în tribune. Ei sunt profesioniști plătiți să ofere analiză obiectivă. Dacă publicul nu reacționează, standardul coboară. 5️⃣ Puterea publicului contează Instituțiile reacționează la presiune civilizată și argumentată. O voce singură poate fi ignorată. O comunitate coerentă e ascultată.

Este important pentru a nu mai beneficia o entitate publică de acești bani. Ei sunt folosiți astăzi după bunul plac al guvernanților ceea ce nu se reflectă în bunăstarea familiei ce a pierdut un membru.

Adevăr istoric, promovare și colaborare regională

Încheiere – mesajul nostru Nu cerem “spectacol”. Cerem lege, control, transparență și rezultate. Câinii nu sunt “deșeuri” bugetare, iar banii publici nu sunt o pungă fără fund pentru cruzime sau pentru contracte opace. 

Acestă campanie nu este doar despre persoanele cu dizabilități, ci despre tipul de societate în care trăim cu toții.  Dizabilitatea vine cu cheltuieli suplimentare permanente: tratamente, dispozitive, transport, energie, asistență. Eliminarea scutirilor și indemnizațiile insuficiente adâncesc sărăcia.

  Linia 434 a devenit, din păcate, insuficientă pentru volumul actual de locuitori ai comunei noastre. Dincolo de disconfortul fizic, suplimentarea acestei linii este o necesitate urgentă din următoarele motive care ne afectează pe toți: 1. Recâștigarea timpului personal: În prezent, din cauza numărului mic de autobuze pe traseu, timpul de așteptare în stațiile din Chiajna depășește adesea 20-30 de minute la orele de vârf. Suplimentarea liniei ar reduce acest timp la jumătate, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi ar câștiga cel puțin o oră în plus pe săptămână petrecută cu familia, nu în stație. 2. Siguranță și Demnitate: Dimineața, autobuzele 434 ajung în stațiile dinspre capăt deja arhipline. Suntem forțați să călătorim în condiții de nesiguranță, înghesuiți, sau pur și simplu să privim cum autobuzul trece prin stație fără să mai poată opri. Nu este un moft, este dreptul nostru la un transport civilizat pentru care plătim taxe și abonamente. 3. Alternativa reală la mașina personală: Toți ne plângem de traficul de pe strada Apeductului sau din zona Roșu. Singura cale de a reduce numărul de mașini mici din trafic este să avem un transport în comun previzibil și eficient. Dacă 434 ar veni la intervale scurte, mulți dintre noi am lăsa mașina acasă, fluidizând astfel chiar drumul pe care circulă autobuzul. 4. Accesul copiilor și tinerilor la educație: Mulți elevi din Chiajna depind de această linie pentru a ajunge la liceele din București. Întârzierile repetate ale autobuzului le afectează parcursul școlar și îi expune la pericole în stațiile neamenajate unde așteaptă perioade lungi de timp.  

Contribuabili din sectorul non-alimentație publică, ne exprimăm dezacordul ferm față de noile cuantumuri ale taxelor stabilite prin actul normativ menționat 

 Situația reală a suprafețelor aflate în protecție 

  Siguranța copiilor noștri: Suntem îngrijorați de riscul consumului de stupefiante asociat evenimentelor comerciale de tip discotecă. Vrem ca acest spațiu să devină unul sigur, cu activități sănătoase. Stop risipei din banii tăi: Primăria a investit masiv în această clădire, dar noi avem acces la ea doar de 2 ori pe an. Este inacceptabil ca o investiție publică să servească doar profitului privat. Educație și Tradiții: Cerem un program săptămânal care să includă proiecții de film (cinema) pentru copii și tineri, plus revigorarea Horei Satului pentru toate generațiile. Transparență: Vrem să știm cum este gestionat acest bun public și cerem prioritate pentru activitățile comunității în fața oricărui contract comercial. 

Mulți copii ajung cititori pentru că "au întâlnit" o carte, nu pentru că au primit un link. Lectura pe ecran este, de cele mai multe ori, superficială. Pentru formarea gândirii critice, cartea tipărită rămâne net superioară. Digitalul nu înlocuiește cartea fizică — o completează. Fără cărți fizice și fără biblioteci, nu formăm cititori digitali, ci formăm ne-cititori! Iar o societate care nu citește și nu gândește este o societate pierdută.

  Înțelegem nevoia autorităților de a colecta venituri, însă considerăm că acest lucru nu ar trebui să se facă într-un mod care împiedică activitatea societății civile sau colaborarea cu cetățenii.  Prezenta petiție vizează tarifele de închiriere ale sălilor publice utilizate pentru evenimente, întâlniri sau activități dedicate comunității. Începând cu luna decembrie 2025, autoritățile locale și județene au introdus tarife pe oră pentru aceste spații, fără o consultare prealabilă a organizațiilor neguvernamentale sau a altor actori interesați. Municipiul Ploiești detine prin instituțiile sale, mai multe săli importante – precum sala de 200 a Consiliului Județean Prahova, sala Europa, sala Marea Unire, precum și spațiile de la Filarmonica Paul Constantinescu și Teatrul Toma Caragiu.  Tarifele stabilite sunt însă foarte ridicate pentru ONG-urile locale, deși, în trecut, unele dintre aceste săli erau puse la dispoziție gratuit. Creșterea bruscă și substanțială a taxelor limitează posibilitatea ONG-urilor de a organiza întâlniri, dezbateri, consultări publice și evenimente comunitare.  În plus, această abordare afectează negativ activitățile dedicate tinerilor și altor categorii sociale vulnerabile. 

Testarea psihologică și psihiatrică a politicienilor care candidează la funcții de conducere poate fi importantă din câteva motive clare, legate de interesul public, nu de viața lor privată. În primul rând, funcțiile de conducere presupun putere mare de decizie sub presiune. Stabilitatea emoțională, capacitatea de autocontrol, toleranța la frustrare și raportarea realistă la consecințe sunt esențiale. Anumite tulburări netratate pot afecta judecata, impulsivitatea sau relația cu realitatea, cu impact direct asupra deciziilor publice. În al doilea rând, testarea poate identifica riscuri de comportament distructiv. Trăsături precum narcisismul patologic, paranoia accentuată sau tendințele antisociale nu sunt simple „defecte de caracter”, ci pot conduce la abuz de putere, conflict constant, incapacitatea de a accepta critica sau de a respecta reguli instituționale. Un alt argument este protecția instituțiilor democratice. Liderii cu dificultăți psihice severe sau cu mecanisme de adaptare fragile pot reacționa disproporționat în situații de criză, pot personaliza excesiv funcția sau pot confunda interesul propriu cu cel public. Testarea nu garantează competența, dar poate reduce riscul unor disfuncții grave. De asemenea, există o dimensiune de transparență și încredere publică. Așa cum anumite profesii cu responsabilitate mare presupun evaluări medicale periodice, este rezonabil ca accesul la putere politică să includă un minim de verificare a capacității psihice de a exercita acea putere. Deci, este importantă delimitarea corectă: testarea nu ar trebui să excludă automat persoane cu diagnostice, ci să evalueze funcționarea reală, tratamentul și capacitatea de a lua decizii raționale. Scopul nu este stigmatizarea, ci prevenția și protejarea interesului public.