Este importanta amânarea punerii în practică pentru un an de zile a " taxei de parcare"  pentru a se putea reevalua si intabula toate locurile de parcare disponibile și eventual să se creeze noi locuri pentru ca măsura să fie echitabilă și egală pentru toată lumea. O amânare pentru împovărarea cetățenilor cu o noua taxa ar fi benefica pentru locuitorii orașului Ploiești în contextul în care totul s-ar scumpit, de la coșul zilnic la impozite și combustibil....

 Susținem turismul și economia locală: Sărbătorile atrag zeci de mii de turiști. Pârtiile deschise înseamnă venituri la bugetul local și clienți pentru afacerile din Poiana Brașov. Profităm de o resursă deja existentă: Zăpada este acolo, trebuie doar să o folosim. Promovăm sportul și sănătatea: Mii de pasionați abia așteaptă să se bucure de ultimele coborâri.    Semnează această petiție dacă și tu vrei să schiezi sau să te dai cu placa de Paște în Poiana Brașov! Sau daca  susții cauza! Distribuie link-ul prietenilor tăi ca să strângem cât mai multe semnături. Autoritățile trebuie să vadă că cererea este uriașă! 

Este scandalos ca un parc public, un spațiu destinat tuturor cetățenilor, să fie denumit după un politician contemporan profund controversat, asociat cu poziții și decizii care au divizat societăți întregi. Un parc ar trebui să fie un loc al liniștii, al comunității, nu un instrument de promovare simbolică a unei figuri politice care stârnește controverse la nivel global.

Un oraș cu adevărat dezvoltat nu înseamnă doar străzi asfaltate și clădiri de birouri, ci și spații în care oamenii pot socializa, se pot relaxa și își pot trăi pasiunile. Trebuie să ne alăturăm acestei campanii pentru că: • Oprim exodul tinerilor spre alte orașe: Craiova educă zeci de mii de  elevi şi studenți, dar mulți aleg să se mute în București, Cluj sau Timișoara imediat după absolvire, atrași de o viață culturală și de noapte mult mai ofertantă. Dacă vrem un oraș plin de viață, trebuie să le oferim tinerilor motive reale să rămână. • Fiecare subcultură merită un loc al ei: În acest moment, dacă nu ești un consumator de muzică comercială de masă sau de blockbustere de la Hollywood, opțiunile tale în Craiova sunt extrem de limitate. Fie că asculți rock, jazz, techno, trap sau k-pop, fie că iubești teatrul experimental sau filmele europene, ai dreptul la un spațiu unde să te simți reprezentat. • Salvăm și promovăm talentul local: Avem trupe la început de drum, tineri actori, regizori și DJ talentați care pur și simplu nu au unde să performeze. Fără scene accesibile și cluburi independente, talentul local este sufocat sau forțat să plece în altă parte. • Cultura și distracția aduc bunăstare: Un oraș cu o viață de noapte diversă și săli de spectacole moderne atrage turiști de weekend, creează locuri de muncă și generează venituri constante pentru afacerile locale (restaurante, transport, hoteluri). • Comunitatea se naște offline: Într-o eră dominată de social media şi ecrane, avem o nevoie critică de locuri fizice de întâlnire. Cluburile/discotecile tematice, teatrele mici și cinecluburile sunt exact acele spații unde se leagă prietenii, se dezbat idei și se formează comunități unite. Nu mai putem aștepta ca schimbarea să vină de la sine. Semnătura ta este vocea prin care le transmitem autorităților și investitorilor că în Craiova există un public numeros, educat, care își cere dreptul la o viață culturală și de divertisment la standarde europene. Alătură-te nouă!

Considerăm că includerea acestor informații în deciziile de impunere constituie o formă de respect pentru contribuabili, asigură transparența informațiilor și facilitează verificarea calculelor. 

Dorim o padure urbana amenajata in acel spatiu. Zona deja este extrem de aglomerata, in zona fiind numeroase alte terenuri sportive, se construieste un patinoar, exista Arena Nationala, multiple bazine de inot. Nu mai este nevoie de o alta sursa de trafic si poluare, terenurile sportive publice fiind de obciei o sursa de zgomot, aglomeratie si poluare. Dorim curatarea zonei si amenajarea padurii urbane ca sa fie cu adevarat un spatiu verde in folosul comunitatii.  In acest sens, aducem si urmatoarele argumente: 1. Argumentul Urbanistic: Zona are deja suficientă infrastructură sportivă Saturația de profil: Zona Turnului de Parașutism se află fix în proximitatea Complexului Sportiv „Lia Manoliu” și a Arenei Naționale. Acel perimetru abundă deja în infrastructură de sport (stadion, terenuri, săli, piste). Complementaritatea: Ceea ce îi lipsește cu adevărat acestei zone dens construite nu sunt alte betoane, garduri sau suprafețe din tartan, ci o „pădure urbană” pentru deconectare, recreere pasivă, liniște și umbră. O funcțiune diferită va deservi un segment mult mai larg de cetățeni. 2. Argumentul Ecologic: Biodiversitatea și insulele de căldură Protejarea unui ecosistem gata format: Spațiul funcționează deja ca un habitat matur. Păsările, aricii și insectele polenizatoare (atrase de pomii fructiferi) depind de acest loc. Transformarea lui ar însemna distrugerea ireversibilă a acestei faune utile și ar atrage reacții negative din partea asociațiilor de protecție a mediului. Filtru natural: Vegetația sălbatică reține umezeala și scade temperatura resimțită vara cu câteva grade bune (combătând efectul de „insulă de căldură”), filtrând totodată poluarea fonică și noxele. Gazonul sintetic, cauciucul sau cimentul unui teren de sport ar avea un efect de seră. 3. Argumentul Social: Incluziune și libertate de mișcare Utilizarea organică existentă: Comunitatea folosește deja spațiul în mod natural pentru sport (alergare, antrenamente individuale), dar și pentru activități care nu au loc pe un teren de sport marcat: picnicuri, plimbat câini, explorat natura cu copiii. Acces 100% democratic: Terenurile de sport formale vin la pachet cu garduri, lacăte, program de funcționare, reguli stricte și, de multe ori, taxe de închiriere sau concesiuni către privați. Păstrarea zonei ca spațiu natural garantează că locul rămâne public, deschis și gratuit pentru absolut toată lumea, oricând. 4. Argumentul Administrativ și Financiar Eficiența banului public: O intervenție blândă, de tip mentenanță (strângerea deșeurilor, toaletarea de siguranță a crengilor cu risc de prăbușire, curățarea potecilor existente și amplasarea câtorva coșuri de gunoi) necesită un buget infim. Un proiect de infrastructură sportivă de la zero implică studii de fezabilitate scumpe, săpături, turnare de materiale, iluminat nocturn și mentenanță costisitoare a suprafețelor sintetice. Evitarea coșmarului birocratic (avizele de defrișare): Amenajarea unor terenuri de sport la standarde necesită spațiu deschis, ceea ce ar însemna inevitabil tăierea copacilor existenți. Obținerea avizelor de defrișare de la PMB este extrem de greoaie în acest moment și este un subiect sensibil politic. O simplă igienizare ecologică se poate executa rapid, ocolind birocrația și aducând primăriei aplauzele cetățenilor.

  Este importantă această campanie deoarece aceste autobuze vor facilita transportul elevilor spre licee. Sunt foarte mulți elevi care vor să învețe și sunt dezavantajați de transportul până la liceu. Drumul spre liceu uneori poate fi foarte obositor, iar elevii pot lipsi la primele ore din cauza programului de transport dezordonat.

Pentru milioane de români, hainele second-hand nu sunt un moft, ele eu un rol important în garderobe noastră. Este un mod inteligent de a economisi și de a îmbrățișa un mod de viață sustenabil. Moda „preloved” (deja purtată) a devenit un simbol al stilului de viață modern—etic, conștient și chiar stilat.   Sunt o soluție.  ·       Sunt haine pentru copii care cresc repede.  ·       Sunt o alternativă decentă într-o perioadă în care prețurile cresc constant.  ·       Sunt o alegere responsabilă pentru planeta noastră.    Alătură-te mișcării pentru a te asigura că hainele second-hand rămân accesibile în România. Semnează această petiție.    Astăzi, o nouă propunere legislativă riscă să afecteze exact aceste beneficii.    Deși scopul declarat este combaterea importurilor ilegale de deșeuri — un obiectiv pe care ARETEX îl susține ferm — măsurile propuse vor face dificilă vânzarea de haine și încălțăminte second-hand, fără a adresa prin măsuri concrete problema reală.    În forma actuală, 14 măsuri afectează direct activitatea second-hand, în timp ce niciuna nu vizează în mod specific importurile ilegale de deșeuri.    Aceste măsuri vor îngreuna considerabil activitatea operatorilor corecți, iar efectul direct va fi resimțit de consumatori: mai puține opțiuni și prețuri mai ridicate pentru hainele second-hand, precum și o disponibilitate redusă, întrucât multe magazine vor fi nevoite să se închidă din cauza creșterii costurilor. Peste 10 000 de locuri de muncă vor fi în pericol.    Ce înseamnă asta pentru oameni:  • mai puține haine accesibile  • prețuri mai mari  • magazine care se închid  Și, în același timp: •  descurajarea consumului responsabil  • limitarea accesului la alternative sustenabile  • pierderea unei opțiuni moderne și creative de a ne exprima stilul  În loc să reducem deșeurile, riscăm să le creștem.   Întrebarea esențială: Dacă această lege va face hainele accesibile mai scumpe, va reduce reutilizarea și va afecta operatorii corecți — cine are de câștigat? Într-un astfel de scenariu, este legitim să ne întrebăm dacă nu cumva: •  consumul de haine noi, produse rapid și ieftin  • și modelele de tip fast fashion și ultra fast fashion vor deveni singura alternativă accesibilă pentru mulți consumatori. Este urgent! – avem nevoie de semnătura ta până pe 15 aprilie pentru a susține dorința românilor de a proteja sectorul de haine și încălțăminte second-hand și de a opri importurile ilegale de deșeuri. Noi, cei care promovăm această petiție suntem ARETEX (Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile), iar poziția noastră o puteți consulta aici în detaliu. 

România are nevoie urgentă de educație responsabilă în ceea ce privește animalele. Copiii primesc o educație greșită: sunt duși să cunoască animale care de fapt nu își manifestă comportamentul natural. Prin expunerea la cruzime de către părinți, copiii își pierd empatia față de animale și ajung să manifeste comportamente violente asupra animalelor - tot mai multe cazuri de cruzime extremă dovedesc acest lucru. Ulterior, cruzimea asupra animalelor recidivează asupra oamenilor. Multitudinea de cazuri de cruzime asupra animalelor și corelarea cu cazurile de violență domestică ne arată că trebuie să intervenim urgent, acolo unde încep aceste comportamente, iar studiile arată că încep cu animalele.  Inclusiv din punct de vedere financiar, social și logistic, aceste spații insalubre și neconforme nu aduc niciun beneficiu, din contră: consumă resurse, poluează și încurajează comportamentul abuziv față de animale și implicit, față de oameni.  Multiplele eșecuri și tragedii care s-au întâmplat în toată țara sunt mărturia faptului că aceste spații trebuie închise urgent.  România are nevoie de educație responsabilă.  Distribuie petiția! Asociația Toto&Pufi Animals International  Asociația Agent Green Asociația Wild At Heart

Kiseleff ar trebui să rămână loc de plimbare, liniște, aer, întâlnire și acces liber, nu spațiu ocupat periodic de consum, zgomot și infrastructură de eveniment.  Chiar și temporar, astfel de festivaluri lasă urme: sol tasat, iarbă afectată, deșeuri, stres pentru păsări și alte viețuitoare, plus poluare sonoră. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026