• Solicităm distribuirea aparatelor medicale necesare pacienților diabetici în farmaciile comunitare
    Prețul unui pachet de 5 senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei de tip Medtronic Guardian 4 este de 1.163 lei[1]. Durata de utilizare a unui astfel de senzor este de 7 zile, ceea ce înseamnă că pe parcursul unui an sunt necesari 52 de senzori. Pentru funcționarea sistemului de monitorizare continuă a glicemiei oferit de către Medtronic este necesar și un transmițător Guardian 4, ce are un cost de 3.023 lei[2], și o perioadă de garanție de 1 an. În total costul anual pentru sistemul de monitorizarea continuă a glicemiei Medtronic Guardian 4 este de 15.114 lei[3], sau un cost lunar de 1.260 lei. Senzorii de glicemie Dexcom G6 sunt mai preciși decât cei oferiți prin Programul Național de Diabet Zaharat cu o valoare generală MARD[4] de 9% și o valoare incredibilă de 7,7%[5] (!) pentru pacienții pediatrici, au o durată de viață de 10 zile, NU necesită calibrări, și sunt mai ieftini decât senzorii Medtronic. De cealaltă parte Medtronic Guardian 3 nu poate funcționa fără calibrări multiple zilnice, fiind necesare până la 4 calibrări pentru o valoare generală MARD de 9,6%[6]. Acuratețea este crucială atunci când se administrează insulină și mai ales când este vorba de copii. Un alt mare avantaj al senzorilor mai sus menționați este costul redus. Spre exemplu, în Bulgaria, costul care asigură necesarul lunar de senzori Dexcom este de aproximativ 564 lei, pentru varianta de abonament trimestrial[7]. Cetățenii bulgari beneficiază nu doar de cei mai preciși senzori de monitorizare continuă a glicemiei, ci și de suport tehnic local, aplicații de smartphone în limba bulgară și de garanție pentru senzorii achiziționați. Plata și abonamentele pentru acești senzori se pot face online și să plătesc de către client sau pot fi de asemenea decontați de către casele de asigurări de sănătate din Bulgaria. Aceleași beneficii sunt și pentru cetățenii din Marea Britanie, Estonia[8], Letonia, Lituania[9] care au costuri de aproximativ 576 lei[10] pe lună pentru a avea acces constant la senzori Dexcom One de monitorizare continuă a glicemiei. Costul anual pentru monitorizarea continuă a glicemiei cu intermediul senzorilor Dexcom One este astfel de 6.768 lei. Compania Abbott Diabetes Care este înregistrată oficial în România[11] precum și în celelalte țări europene, în schimb Abbott Diabetes Care nu comercializează la noi senzorii de monitorizare continuă a glicemiei așa cum se întâmplă în celelalte țări europene. Până și statul Luxemburg, cu o populație de aproximativ 630.000 de cetățeni, are propriul site online de distribuție al senzorilor FreeStyle Libre[12] de monitorizare continuă de glicemie. Costul unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei FreeStyle Libre 3 este de 60€ și care ține 14 zile, aproximativ 290 de lei. Astfel costul anual ar fi de 6.960 lei. Un alt mare avantaj al senzorilor Dexcom și FreeStyle Libre, pe lângă cele enumerate, este ușurința cu care pot fi folosiți în sistemele de pancreas artificial. O parte semnificativă a părinților din România cu copii diagnosticați cu diabet tip 1, eligibili și prioritari în Programul Național de Diabet Zaharat, aleg senzorii Dexcom G6 sau FreeStyle Libre 1/2/3 deoarece aceștia pot fi utilizați cu ușurință în sistemele de pancreas artificial. La nivel mondial tendința este către sisteme de pancreas artificial în ceea ce privește terapia pacienților diabetici. Pompele de insulină fără fir sunt alt tip de produs de care pacienții din celelalte țări europene beneficiază, și de care din păcate cei din România nu pot beneficia. Pompele de insulină fără fir, spre exemplu Omnipod Eros, oferă un mai mare grad de libertatea de mișcare a copiilor cu diabet, permit practicarea sporturilor de apă sau chiar și o simplă îmbăiere, fără să fie necesară decuplarea pompei de insulină așa cum este necesar la cele cu fir. În restul țărilor membre ale Uniunii Europene senzorii de monitorizare continuă a glicemiei și pompele de insulină se pot cumpăra pe bază de o rețetă eliberată de către un medic din farmacii, sau chiar în absența unei rețete în cazul senzorilor de monitorizare continuă a glicemiei. Prezența mai multor companii de senzori de glicemie și de pompe de insulină în România, așa cum se întâmplă în celelalte state membre ale Uniunii Europene, ar duce la o competiție de prețuri și la o gamă mai largă de produse necesare în ceea ce privește gestionarea diabetului. Așa cum ar trebui să fie firesc într-o piață care se vrea liberă. Este rolul statului să se asigure că există competiție pe piața furnizorilor, în beneficiul pacienților și al resurselor bugetare. Utilizatorii senzorilor de monitorizare continuă a glicemiei din România au costuri de 3-4 ori mai mari pentru aceeași calitate și acuratețe față de ceilalți cetățeni europeni. [1] https://www.onlinefarmacia.ro/produs/diabet/senzor-de-masurare-a-glucozei-guardian-4/ [2] https://www.onlinefarmacia.ro/produs/diabet/transmitator-guardian-4/ [3] Pentru 52 senzori sunt necesare 10,4 seturi a câte 5 senzori. (1.163 lei * 10,4) + 3.023 = 15.114 lei [4] Mean absolute relative difference (MARD) parameter is used most often to characterize the measurement performance of systems for continuous glucose monitoring (CGM). [5] https://s3-us-west-2.amazonaws.com/dexcompdf/HCP_Website/LBL016597+Rev002+G6+Performance+flyer.pdf [6] https://hcp.medtronic-diabetes.com.au/guardian-sensor-3 [7]https://www.dexcom.com/bg-BG/shop/%D0%BC%D0%B0%D0%B3%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD-dexcom-one/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [8]https://www.dexcom.com/en-EE/shop/dexcom-one-shop/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [9]https://www.dexcom.com/lt-LT/shop/%E2%80%9Edexcom-one%E2%80%9C-parduotuv%C4%97/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [10] https://uk.store.dexcom.com/en-GB/dexcom-one/BUN-DO-90D.html [11] https://www.diabetescare.abbott/worldwide-locations/contact.romania.html [12] https://www.freestylelibre.lu/libre/
    5.560 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Sergiu Fîntîneru Picture
  • Crese insuficiente
    Infiintand noi crese si crescand nr de locuri disponibile in cele existente, mamicile se vor simti stimulate sa se intoarca mai devreme la munca deoarece asa vor avea in grija cui sa lase copiii. Creand noi crese se reduc astfel "nepotismul" si "pilele" de care ai nevoie cand iti inscrii copilul la cresa. M-am lovit de un lucru absurd cand mi-am inscris bebelina la cresa. Erau 60 de locuri disponibile din care s-au ocupat doar 34. Sophia a fost admisa din prima etapa, admisa nu pusa in asteptare. La noi in oras cresa are doar grupa mare (2-3 ani), iar Sophia are doar un an jumatate. Desi a fost admisa am aflat cu stupoare ca o voi putea duce la cresa doar din martie cand va implini doi anisori pt ca doamnei educare ii e greu sa se ocupe de toti copilasii. Mi s-a spus ca ar fii fost primita de la inceput daca cresa avea si grupa mijlocie insa nu are decat grupa mare. In baza faptului ca dupa prima runda de inscrieri fetita a fost admisa, eu mi-am facut cerere de reintoarcere la munca. Acum sunt in impas si nu stiu ce voi face cu ea deoarece o bona este foarte scumpa. Si in situatia mea mai sunt multe mamici si nu doar la mine in oras (Ludus/Mures). Impreuna putem crea locuri noi la cresele de stat si astfel vom avea unde si cu cine sa lasam copiii cat suntem la munca.
    14 din 100 Semnături
    Inițiat de Mirabela Pavel
  • Străzicurate în comunitate
    Cartierul Tineretului are probleme cu management-ul deseurilor. Si nu de ieri, de azi, ci de cativa ani. Multele strazi si alei din cartier sunt pline ochi de deseuri abandonate pe domeniul public, de mobilier, materiale reciclabile, electrocasnice, obiecte de imbracaminte, etc. Semnatarii acestei petitii solicită Primăriei Sectorului 4 sa vina de urgenta cu solutii moderne pentru un management profesionist al deseurilor in cartierul Tineretului, in asa fel incat locuitorii sa aiba acces la spații adecvate pentru colectare selectivă de deșeuri în proximitatea blocurilor. De ani de zile ne ducem copiii la scoala pe langa munti de gunoaie. Se fac investiții pe bulevarde, dar cartierele din spatele acestora sunt un dezastru pentru comunitate.
    6 din 100 Semnături
    Inițiat de VREM SCHIMBARE Picture
  • Cerem demiterea de urgență a ministrului Cîmpeanu și retragerea proiectelor legilor educației!
    Domnule președinte Klaus Iohannis, distinse colege și colegi, dacă nu v-am convins, vă rugăm să găsiți mai jos primele 10 argumente pentru care solicităm retragerea proiectelor de lege și demiterea urgentă a ministrului Sorin Cîmpeanu: 1. Aceste proiecte de legi sunt lipsite de viziune și de coerență. Ele se îndepărtează deliberat de spiritul programului prezidențial „România educată” și se propun ca o colecție de măsuri administrative care creează haos și blocaje în sistemul de învățământ. 2. Proiectele de lege au fost elaborate fără consultarea experților în educație din marile universități românești. 3. Consultările în jurul lor au fost realizate premeditat în perioada vacanței și a concediilor legale de odihnă ale profesorilor, cercetătorilor și elevilor, afectând în acest fel drepturile sociale stabilite prin lege ale acestor categorii sociale. 4. Durata consultărilor a fost disprețuitor de scurtă pentru a permite un veritabil dialog social și profesional în jurul unor proiecte care riscă să afecteze viața întregii societăți pe o durată foarte îndelungată. 5. Consultările s-au făcut în medii controlate, politizate, cu parteneri agreați de ministru, din care au fost excluse opiniile critice la adresa proiectelor. Atunci când ele au fost totuși exprimate, au fost tratate cu ironie, aroganță și dispreț de către ministru, umilind partenerii de dialog social. 6. La solicitarea societății civile de a prelungi durata consultărilor pentru a permite realizarea unor dezbateri autentice și constructive, ministrul Sorin Cîmpeanu a răspuns pe un ton agresiv, amintind de vremurile staliniste, reducând demersul civic la eticheta „grup de interese” și pe semnatari la o minoritate insignifiantă, formată din zecimale.; 7. Proiectele de lege, care sunt o colecție nesfârșită de măsuri administrative, conțin numeroase prevederi haotice care, puse în aplicare, vor crea blocaje în sistemul școlar, forțând astfel încă din prima clipă adoptarea de amendamente la aceste legi. 8. Proiectele nu respectă interesul superior al copiilor și nu încurajează tinerii absolvenți să se orienteze spre cariera didactică; dimpotrivă – prin protejarea și privilegierea unei minorități fidele politic – produc inegalități și discriminări, contravenind în acest fel tuturor principiilor actuale ale unei educații bazate pe egalitatea de șanse. 9. Proiectele de legi sunt un grav atentat la integritatea academică, deoarece creează veritabile scuturi de protecție pentru fraudatori și plagiatori, în dispreț pentru cele mai elementare reguli de etică universitară. 10. Proiectele de legi privilegiază crearea unei oligarhii academico-politice, oferind rectorilor o putere discreționară în universități și acces nelimitat la resursele materiale, financiare și simbolice ale universităților. Pentru toate aceste motive, vă chemăm să semnați această scrisoare, pe care o transmitem, dimpreună cu toate semnăturile noastre, președintelui țării, domnul Klaus Iohannis. Nu suntem zecimalele unui ministru, domnule președinte!
    56.602 din 75.000 Semnături
    Inițiat de Uniți Pentru Educație
  • Renașterea satelor românești
    In contextul in care zeci de romani pleaca din tara iar majoritate covarsitoare de 80% sunt din mediu rural, degradarea și dispariția satelor românești a luat amploare. Satele se depopuleaza și din cauza sărăciei extreme, nivel dezvoltare - infrastructura, migratia tinerilor la oraș. În contextul pandemic trecut, s-a observat o direcție spre izolare înspre sate a celor care au deja aceasta posibilitate.
    231 din 300 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Toma
  • Activarea de urgenta a bazei de date pentru pisici cu stapan microcipate
    Alaturati-va, numai asa reusim sa crestem sansele de a ne reintalni cu felinele iubite!
    350 din 400 Semnături
    Inițiat de Anca Weidensdorfer
  • Spunem NU majorării pedepselor pentru posesia de substanțe în vederea consumului!
    PL-x 430/2022 [1] propune creșterea pedepselor pentru infracțiunile legate de droguri: posesia în vederea consumului, traficul de droguri, tolerarea consumului ilicit în diverse locuri. Astfel de măsuri punitive s-au dovedit însă ineficiente sau chiar dăunătoare pentru consumatorii de droguri și sunt în discordanță cu numeroase studii care arată că nu există nicio corelație între creșterea pedepselor și scăderea nivelului de consum de droguri [2]. În schimb, tocmai renunțarea la pedepsele penale (dezincriminarea posesiei de substanțe pentru consum propriu) determină scăderea numărului de consumatori problematici - acei consumatori care ajung să sufere de probleme medicale, sociale sau penale din cauza consumului - nefiind incriminate, persoanele care consumă substanțe sunt determinate să caute ajutor în caz de nevoie. Tocmai prin retragerea pedepselor penale, dezastrele sociale și medicale sunt reduse semnificativ, iar consumul general al substanțelor nu crește mai mult decât în țările care mențin prohibiția. [3] Deloc întâmplător, majoritatea țărilor europene optează pentru dezincriminare, descarcerare, clasarea dosarelor sau oferirea de asistență medicală/psihologică consumatorilor de substanțe, iar rezultatele sunt considerate succese răsunătoare. [4] În aceeași notă, și strategia Uniunii Europene privind drogurile încurajează existența a unor măsuri alternative închisorii pentru persoanele care sunt prinse cu substanțe în cantități mici, pentru uz personal. Proiectul propus de lege ar implementa exact opusul: ar crește pedepsele și elimina existența amenzilor pentru posesia în cantități mici. [5] Proiectul este în contradicție și cu recomandările ONU. După cum au recunoscut statele membre ONU în documentul final al Sesiunii Speciale a Adunării Generale din 2016 privind problema mondială a drogurilor, dependența de substanțe este o afecțiune medicală complexă, multifactorială și cronică, care poate fi prevenită și tratată. Recomandările ONU susțin promovarea unor măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea pentru consumul și posesia de droguri și schimbarea legislației, a politicilor și practicilor naționale care amenință sănătatea și drepturile omului. Măsurile punitive deviază eforturile instituțiilor și resursele publice de la serviciile de asistență medico-psiho-socială pentru dependența de droguri exclusiv către reducerea cererii. [6] Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția, în opinia sa pe marginea propunerii legislative, că aceste schimbări nu respectă viziunea din spatele Noului Cod Penal: “înăsprirea tratamentului sancționator în această materie nu este în concordanță cu întreaga filosofie a actualei legislații penale”. [7] Mai mult, propunerea legislativă este nefundamentată, chiar dacă formal există o expunere de motive. O investigație jurnalistică a arătat că expunerea de motive a fost pur și simplu copiată. [8] Aceasta conține o înșiruire de prejudecăți și stereotipuri despre „dependentul de droguri”. Cităm astfel: „Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emotional, socio-profesional și spiritual.” Dincolo de filozofia penală și lipsa de fundamentare, stă realitatea despre numărul capturilor de droguri de maxim 5 grame (cantități destinate cel mai probabil consumului propriu) și al soluțiilor dispuse de DIICOT și instanțe, așa că nu întâmplător CSM face acele remarci. 80% din numărul total al capturilor DIICOT din ultimii 4 ani este pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame. [9] Aproape jumătate dintre dosarele DIICOT sunt pentru deținerea în vederea consumului, DAR pentru cele mai multe dintre cazurile de deținere pentru consum, soluția este de renunțare la urmărirea penală. [10] De ce ne pierdem așadar vremea și resursele încercând să creăm o nouă categorie de deținuți, când toate aceste resurse penale și judiciare ar fi mai bine direcționate către alte cauze - infracțiuni violente, infracțiuni motivate de ură, corupție - sau pentru a reuși să rezolvăm mai rapid dosarele aflate deja în instanță? De ce nu ne uităm la exemplele de bună practică de la nivel european sau internațional? De ce nu ascultăm de specialiști, de ce nu cerem și nu ne uităm la date? — —- — Note: [1]- Camera Deputaților, PL-x nr. 430/2022 [2] Global Commission on Drug Policy, Rapoarte: 2018, 2019, 2020, 2021; Transform, 2015, The War on Drugs: Harming, not protecting young people; UN, End ‘war on drugs’ and promote policies rooted in human rights [3] Benfer, I. et al., The impact of drug policy liberalisation on willingness to seek help for problem drug use: A comparison of 20 countries [4]- Greenwald, Drug Decriminalization in Portugal: Lessons for Creating Fair and Successful Drug Policies [5] Consiliul European, EU Drugs Strategy 2021-2025 [6] ONU- Outcome Document Of The 2016 United Nations General Assembly Special Session On The World Drug Problem; ONU- United Nations System Common Position Supporting the Implementation of the International Drug Control Policy Through Effective Inter-agency Collaboration [7] Camera Deputaților, PL-x nr. 430/2022, Avizul Consiliului Superior al Magistraturii [8] Libertatea, PNL vrea să împiedice consumul de droguri cu mai mulți ani de închisoare. Motivarea inițiativei de a mări pedepsele, plagiată de pe site-ul unui centru penticostal pentru dependenți [9] PressOne, DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România [10] Conform informațiilor oferite de DIICOT la cererea senatoarei Florina Presadă în 2020
    5.279 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Sens Pozitiv
  • STOP rachetelor antigrindină
    Rachetele antigrindină alungă ploaia din zonele în care sunt folosite. Oricât ar nega acest fapt producătorii acestor dispozitive, autoritățile și beneficiarii acestor sisteme (marile ferme viticole), toate observațiile directe ale populației care locuiește în zonele în care aceste rachete antigrindină sunt folosite reclamă aceleași neajunsuri: rachetele antigrindină risipesc norii de ploaie, împiedică formarea precipitațiilor și de multe ori nu reușesc să împiedice căderile de grindină. Cei care au ghinionul să locuiască în zonele viticole unde aceste rachete antigrindină sunt folosite sunt privați constant de precipitații iar interesele lor sunt sacrificate în detrimentu intereselor marilor ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină. Trebuie ca autoritățile să înțeleagă că pe lângă viticultură și marile ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină mai există și oameni și comunități care au nevoie de apa din precipitații pentru a produce și supraviețui. În zonele viticole respective se practică și alte forme de agricultură, există sute de mii de gospodării, ferme mici, localități care sunt constant private de precipitații prin folosirea acestui sistem de rachete antigrindină. Practic, marii beneficiari ai acestor sisteme sunt marile ferme viticole, de fapt ei fiind și cei pentru care aceste sisteme au fost achiziționate și implementate din bani publici. Toate observațiile directe ale zecilor de mii de locuitori din aceste zone indică același lucru și anume o constatare devenită deja refren: ,,dau cu rachete și se oprește ploaia''. Cu toate acestea, în ciuda evidenței și deselor plângeri ale populației, autoritățile locale, județene și centrale se fac a nu observa nemulțumirea cetățenilor. Nu este normal ca zeci de mii de cetățeni să fie sacrificați pentru interesele industriei mari viticole. Pe lângă efectul de risipire a norilor și scăderii drastice a precipitațiilor, substanțele active din rachetele antigrindină se răspândesc necontrolat în atmosferă, lucru observat și reclamat intens de către localnici. Nimeni nu a informat populația cu privire la efectele acestor substanțe asupra mediului și oamenilor pe termen mediu și lung. Nimeni nu știe în ce măsură aceste substanțe sunt dăunătoare și în ce fel. Mai mult, nu de puține ori aceste rachete au căzut în zone locuite provocând pagube materiale gospodăriilor și reprezentând un pericol real pentru siguranța localnicilor. Pentru toate aceste motive considerăm că măsura normală și logică nu poate fi alta decât oprirea imediată a lansărilor de rachete antigrindină. Ulterior opririi se impune auditarea sistemului antigrindină de un for științific serios, independent de interesele din zona viticolă și administrativă, care să certifice dacă aceste sisteme chiar au o eficiență împotriva căderilor de grindină în condițiile în care eficiența lor este contestată la nivel mondial, chiar în mediile științifice, neexistând dovezi clare ale eficienței lor obținute pe baza unor metode științifice de analiză. Mai mult, auditarea sistemului antigrindină ar trebui să certifice, dincolo de orice îndoială, că folosirea lui nu conduce la reducerea cantității de precipitații sau la afectarea mediului și sănătății locuitorilor. Măcar acum, locuitorii acestor zone trebuie să fie consultați prin referendum local asupra păstrării sau desființării acestor instalații de rachete antigrindină deoarece ei sunt cei direct afectați și doar ei au dreptul să decidă asupra modului în care este modificată clima, precipitațiile și calitatea mediului și a vieții în zonele în care locuiesc. Până când aceste aspecte nu vor fi pe deplin clarificate dincolo de orice dubiu se impune de la sine o singură măsură: STOPAREA IMEDIATĂ A LANSĂRILOR DE RACHETE ANTIGRINDINĂ!!!
    42 din 100 Semnături
    Inițiat de Liviu Perișan
  • Salvați Liceul Barbu Știrbey Buftea!
    Intemeiat in anul 1924 ca gimnaziu, cu o singură clasă, a purtat numele ctitorului său Barbu A. Știrbey, intemeietorul orașului. In anul 1929 gimnaziul devine Liceul Teoretic Barbu A. Știrbey, fiind unul din primele licee din țară, restul fiind doar în orașele - capitală de județ. Cel mai mare număr de elevi și de clase la Liceul Barbu Știrbey a fost in anul 1985-1986, peste 1100 de elevi. In 1996, 700 de elevi, dar în 2017 mai erau doar 350 de elevi. Liceul a servit aproape 100 de ani nu doar comunitatea bufteană, ci și toate comunele din jur. Acum este într-o stare avansată de degradare. Doar peretele din față este vopsit, terenul de sport și căminul sunt impracticabile, iar intreaga curte este o paragină, readusă la viață totuși în ultimul an prin eforturile noii conduceri. Liceul nu are apă curentă și canalizare, o realitate greu de conceput pentru anul 2022 într-un oraș al Uniunii Europene, iar toaletele sunt aceleași de 15 de ani! Clădirea este istoria orașului, istoria învățământului românesc, iar în 2024 ani face 100 de ani de când a fost construită și făcută cadou de Stirbey orașului! Nu poți avea pretenția unui oraș educat în asemnea condiții! Nu ne mai permitem să o ținem în paragină! Cade pe copii!
    1.090 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Toba
  • Salvăm Parcul Grozăvești!
    Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării. Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare. Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica (*) și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții. Investigația jurnalistica RiseProject privind retrocedările abuzive din Parcul Grozavesti a fost publicată in anul 2018 si descrie cum a fost ciopârțit parcul. (**) Din fericire PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată a dezvoltatorilor imobiliari, retrocedata abuziv. SRI, ce intenționa să construiască un spital pe parcela de ~10.000mp, proprietate a statului din Parcul Grozavesti, a obținut recent fonduri de la Guvern pentru construirea unui nou spital în alta locație, pe o suprafață de 5 ori mai mare în localitatea Balotești, foarte aproape de București. De curând, Primăria Sector 6 a cerut oficial Primăriei Municipiului București să reîntregească și redea comunității Parcul Grozăvesti, pentru a-l salva din calea betonării. Noi, grupul civic "Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" susținem acest demers, iar semnătura ta contribuie să convingem instituțiile statului că este necesar ca Parcul Grozăvești trebuie să fie al oamenilor, nu al dezvoltatorilor imobiliari. AVEM NEVOIE DE ACEST PLĂMÂN VERDE CA DE AER! Semnează, distribuie și ajută-ne să salvăm Parcul Grozăvești! (*) https://bit.ly/Harta_Parc_Grozavesti (**) https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/
    1.579 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești Picture
  • Opriți distrugerea tacită a Făgetului și a ultimei comunități rurale tradiționale din jurul Clujului
    Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.
    757 din 800 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Refacerea marcajelor de pe drumurile naționale și județene
    Marcajele rutiere contribuie la siguranța circulației pe drumurile publice. Dacă lipsesc, în condiții de vizibilitate redusă (noapte, ploaie, ninsoare) cu luminile mașinilor care vin din sens opus, conducătorul auto este în pericol de a ieși de pe carosabil, sau de a trece pe sensul opus de circulație, cu consecințe posibil grave, atât în timpul mersului normal cât și în timpul depășirilor. Subiectul privește toți conducătorii de autovehicule.
    15 din 100 Semnături
    Inițiat de George Blum