Sute, poate chiar mii, de persoane din România se confruntă cu o realitate descurajantă, fără opțiuni viabile de tratament pentru scleroza laterală (SLA). Imaginați-vă că vă treziți în fiecare zi știind că organismul vă trădează și că opțiunile medicale pentru a opri sau chiar încetini progresia acestei boli necruțătoare sunt inaccesibile. Acesta nu este doar un scenariu ipotetic; este un adevăr dur de zi cu zi pentru mulți care se confruntă cu provocări amplificate din cauza lipsei unei intervenții medicale adecvate.

 Alătură-te campaniei pentru că doar uniți putem opri abuzurile și rușinea în care a fost lăsat orașul nostru. Nu mai putem tolera tarife exagerate, apă murdară și un operator care își bate joc de sănătatea noastră. Dacă nu ne implicăm acum, vom continua să fim ignorați și forțați să plătim scump pentru servicii mizerabile. E timpul ca Breaza să fie condusă de voința cetățenilor, nu de nepăsare și interese ascunse. 

Pentru că sute sau mii de oameni calificați, cu experiență solidă chiar în domeniile respective, aplică la joburi reale doar în aparență și nu primesc nici măcar un răspuns.  Pentru că aceste anunțuri false ne consumă timpul, speranța și încrederea în propriile competențe.  Pentru că un loc de muncă nu e o loterie, ci un drept.  Cerem un proces de recrutare corect, transparent și controlat. Nu doar pentru noi, ci pentru toți cei care muncesc onest și vor o șansă reală.  Semnează dacă și tu ai fost păcălit de un job care nu a existat niciodată, dar pe care l-ai văzut postat și repostat la anumite intervale de timp. 

Cifrele nu mint: 36% dintre medicii români suferă de burnout (stres cronic, epuizare emoțională, depersonalizare) – sursă: Colegiul Medicilor din România, 2023. 58% dintre medicii sub 35 de ani iau în calcul emigrarea, nu din cauza salariilor, ci a suprasolicitării și lipsei de respect – sursă: Barometrul Medical MedLife, 2023. România are doar 3,5 medici la 1.000 de locuitori, sub media europeană de 4,1 – sursă: Eurostat, 2022. Peste 8.600 de posturi de medici sunt vacante, iar sute de localități nu au medic de familie – sursă: HotNews.ro / Ministerul Sănătății, 2023. Tăcerea ascunde strigătul mut al disperării. Compasiunea ar trebui să ne unească, medicii și pacienții laolaltă.

Stop cruzimii, înainte să fie prea târziu! În fața unei fapte atât de crude – uciderea a doi cățeluși lipsiți de apărare – nu putem rămâne tăcuți. Acest act nu este doar o tragedie pentru două suflete nevinovate, ci și un semnal de alarmă pentru toți cei care cred într-o lume mai bună. Este important ca persoana vinovată să fie arestată, nu doar pentru a plăti pentru ceea ce a făcut, ci și pentru că: Legea trebuie respectată. Cruzimea față de animale este o infracțiune. Aplicarea legii arată că suntem o societate care protejează viața, sub toate formele ei. Este o problemă de siguranță publică. Studiile arată că cei care comit acte de violență asupra animalelor pot deveni un pericol și pentru oameni. Acționăm acum ca să prevenim suferința altora mai târziu. Comunitatea trebuie să aibă încredere în justiție. Indiferența naște nepedepsire. Arestarea transmite un mesaj clar: nu tolerăm cruzimea, nu închidem ochii la suferință!  Pentru moralitatea noastră colectivă. Un om care ucide ființe fără apărare sfidează valorile fundamentale ale compasiunii, respectului și responsabilității. Acest caz nu este „doar despre animale”. Este despre cine alegem să fim ca oameni. Astăzi, cerem dreptate nu doar pentru cățelușii pierduți, ci și pentru o lume în care viața este prețuită, iar răul nu rămâne nepedepsit. Semnează și spune NU cruzimii. Spune DA unei societăți care protejează, nu distruge.

  Este important pentru că serviciile de telefonie și internet nu mai sunt un lux sau un moft – sunt infrastructură critică, esențială pentru:  • Siguranța oamenilor – fără semnal nu poți apela 112 în caz de urgență. • Funcționarea pensiunilor și turismului – turiștii caută locuri unde pot comunica, lucra remote, naviga hărți etc. • Economie locală și turism – fără internet și semnal, pensiunile pierd clienți, recenzii online, rezervări. • Dezvoltare rurală – fără conectivitate, zona Lepșa-Gresu riscă să rămână izolată și să piardă investiții sau proiecte de dezvoltare viitoare. • Acces la educație și informație – localnicii, copiii și tinerii au nevoie de internet pentru școală și informare. ✅ Deci, nu este doar o problemă tehnică — este o problemă de dezvoltare comunitară, economică și socială. Problema lipsei de semnal nu afectează doar câteva pensiuni, ci întreaga comunitate Lepșa-Greșu. Fără semnal, nu avem siguranță, nu avem turism, nu avem dezvoltare. Hai să cerem împreună ceea ce este normal într-o Românie modernă: o comunitate conectată, sigură și prosperă!   

În cazuri atât de grave, autoritățile au datoria să acționeze rapid și corect, pentru ca victimele să fie apărate, nu re-victimizate.  Tânăra aceasta merită sprijin, nu uitare. Merită dreptate, nu batjocură politică. Semnând această petiție, cerem procurorilor să își facă datoria și să asigure o anchetă corectă, cu respect pentru victimă și pentru adevăr.

"Captivitatea nu educă, ci condamnă. Susține centrele de refugiu, nu cuștile!" Respect față de animale Animalele sălbatice nu sunt făcute să trăiască în cuști mici, departe de habitatul lor natural. Chiar și cele mai "moderne" grădini zoo nu pot înlocui libertatea și complexitatea naturii. Condițiile precare din multe grădini zoo În multe orașe din România, grădinile zoologice sunt depășite moral și tehnic. Animalele sunt adesea ținute în spații mici, neadecvate, cu probleme grave de sănătate fizică și psihică. Schimbarea mentalității Educația despre animale și natură poate și trebuie să se facă în moduri etice: documentare, realități virtuale, sanctuare reale – nu prin captivitate forțată. Exemple internaționale În multe țări, grădinile zoologice tradiționale sunt închise sau transformate în sanctuare. România poate fi parte a acestei schimbări globale. O alternativă mai bună Propunerea nu este "fără animale", ci înlocuirea grădinilor zoo cu centre de refugiu/retreat-uri, unde animalele primesc îngrijire reală fără a fi exploatate pentru divertisment.

Dragă prieten, În școlile din România, copiii învață despre Dumnezeu ca Tată, ca forță autoritară și creatoare, fără a li se oferi și imaginea complementară a divinității materne – protectoare și hrănitoare. Această abordare unilaterală a generat consecințe adânci în structura adultului de astăzi: • imposibilitatea integrării armonioase a energiilor masculine și feminine, • fractura între rațiune și compasiune, între autoritate și grijă – o ruptură care afectează relația viitorului adult cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Fără integrarea divinului feminin în educația de bază, perpetuăm aceste dezechilibre generație după generație. Propun o schimbare simplă: O scurtă rugăciune sau un moment de recunoștință pentru Mama Natură la începutul orelor de religie sau dirigenție, care să îi ajute pe copii să își formeze o imagine completă a divinității – incluzând și dimensiunea maternă, hrănitoare și protectoare. Semnând această petiție, alegi să faci parte dintr-o schimbare profundă:  🌿 Sprijinirea unei educații mai echilibrate emoțional și spiritual 🌿 Cultivarea sentimentului de recunoștință – fundamentul unei dezvoltări emoționale sănătoase 🌿 Oferirea unui nou model sănătos de raportare la viață pentru copiii de astăzi și adulții de mâine Semnează această petiție! Împreună putem aduce mai mult echilibru în educația copiilor noștri.

Tăul Brazi și Tăul Mare nu sunt doar două lacuri frumoase din Roșia Montană – ele sunt monumente istorice construite cu efortul minerilor acum sute de ani. Fiecare strop de apă adunată în ele vorbește despre tradiția, priceperea și lupta oamenilor locului pentru supraviețuire. Acum, golite sau neîngrijite, taurile riscă să se degradeze. Dacă nu intervenim, pierdem nu doar niște lacuri, ci o parte vitală din patrimoniul UNESCO, din istoria și natura Roșiei Montane.  Conservarea lor nu este doar o obligație față de trecutul nostru, ci și o datorie față de viitor: fără tauri, peisajul, biodiversitatea și atractivitatea zonei pentru comunitate și pentru turiști vor suferi grav.   Patrimoniul cultural și natural al Roșiei Montane nu este o problemă locală, ci un bun comun al tuturor. Dacă lăsăm ca indiferența să distrugă aceste tauri, pierdem cu toții. Fiecare semnătură și fiecare distribuire înseamnă presiune reală asupra autorităților să își respecte promisiunile. Împreună putem arăta că ne pasă și că cerem acțiuni concrete, nu doar vorbe.

🚞 Este vorba de o cale ferată industrială ușoară, pe care s-a cărat piatra de calcar de la Bistrița la uzina chimică Govora. Are ecartament îngust de 760 mm și 44 km lungime.  Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta. Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore. 🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea. Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.  Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).  🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița. Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței. Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.  🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională. E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.  🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.

Argedava a fost locuită timp de 4600 de ani, fiind multă vreme singurul centru fortificat dintre Carpaţii Meridionali şi Munţii Balcani, cu legături la mare distanţă, ajungând până la Troia. Mai mult, ansamblul Cetății Argedava:  • conține straturi de istorie unice încă neexplorate, ce pot rescrie istoria milenară a acestor locuri în context mult mai amplu; • este un punct-cheie vizual și strategic pentru bazinul Argeșului și Câmpia Română, oferind condiții ideale pentru turism, educație, dezvoltare regională sustenabilă; • este prin lege zonă protejată de interes naţional, iar afectarea sa încalcă convenții internaționale ratificate de România, precum și legislația românească privind patrimoniul și peisajul cultural. CE PIERDEM dacă traseul autostrăzii nu este schimbat?   • Argedava devine o zonă de tranzit, nu de patrimoniu; • se pierde accesul la informații arheologice esențiale, imposibil de recuperat ulterior; • șansa de a obține statutul UNESCO dispare definitiv; • România pierde un simbol-cheie al istoriei sale în schimbul unei rute care putea fi trasată altfel. DE CE S-A AJUNS AICI? CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a ignorat statutul protejat al sitului și a ales traseul actual încălcând nouă acte normative (Legile 5/2000 , 422/2001 şi 33/1994, HG 907/2016, OG 43/2000, Convenţia de la Valetta privind protecţia siturilor arheologice, Convenţia europeană a peisajului de la Florenţa, Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, Haga, 1954, OUG 195/2005). În februarie 2024, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil ilegal și netransparent, bazat pe falsuri şi documentaţie incompletă. Deși ulterior mai multe comisii și chiar fostul Ministru al Culturii au cerut schimbarea traseului, traseul autostrăzii nu a fost modificat. Acum, CNAIR susține că responsabilitatea este în întregime a Ministerului Culturii. Acesta din urmă a cedat presiunii, deși existența altor variante de traseu a fost pe masa discuțiilor. Salvarea Argedavei depinde de noi. Corupţia distruge. Istoria nu trebuie îngropată sub tone de ciment şi nici distrusă, fie şi parţial. Autostrada nu trebuie să condamne Argedava. Semnează petiția și apără un adevărat simbol național!