S-a ajuns la 10 semnături
Către: Ministerul Sanatatii, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor
Interzicerea fumatului în spații circulate, pietonale, aglomerate, publice sau private
Petiție publică pentru un viitor fără fum: propunere de actualizare a legislației privind controlul tutunului
Preambul: O viziune integrată pentru sănătate și mediu
Prezenta petiție solicită actualizarea urgentă a legislației naționale privind controlul tutunului (Legea nr. 349/2002), pentru a alinia România la dovezile științifice privind riscurile sanitare și de mediu ale tuturor formelor de consum de nicotină (țigări tradiționale, tutun încălzit, vaping). Protejarea sănătății cetățenilor și conservarea unui mediu curat sunt imperative naționale interconectate ce necesită o abordare legislativă modernă. Propunerile vizează corectarea lacunelor legislative care permit expunerea populației, mai ales a grupurilor vulnerabile, la fumatul pasiv și contribuie la o criză de mediu.
Sinteza propunerilor:
- Extinderea interdicției de a fuma în spații publice deschise (străzi, stații transport public, plaje, parcuri).
- Stabilirea unor zone de protecție sanitară în jurul clădirilor de birouri și comerciale.
- Implementarea de măsuri specifice pentru protecția absolută a minorilor.
- Crearea unui cadru normativ pentru spații speciale, închise și ventilate, destinate exclusiv fumatului.
- Introducerea unui regim de sancțiuni clar, eficient și disuasiv.
Secțiunea I: Cadrul legislativ actual – o fundație insuficientă
Legea nr. 349/2002 a fost un pas fundamental, interzicând fumatul în spațiile publice închise. Totuși, a generat un efect advers: mutarea fumatului imediat în afara clădirilor, creând „zone de sacrificiu” cu poluare intensă la intrări. Aici, nefumătorii, inclusiv copiii, sunt forțați să traverseze un nor de substanțe toxice. Legislația a început asimilarea noilor produse (vaping, tutun încălzit), creând un precedent juridic solid pentru includerea lor completă în noile reglementări.
Secțiunea II: Imperativul sănătății publice
Fumatul pasiv este o cauză directă de morbiditate și mortalitate. Conform OMS, peste 1,2 milioane de decese anuale rezultă din expunerea nefumătorilor la fumul de tutun, ce conține peste 70 de substanțe cancerigene.
Vulnerabilitatea copiilor: Copiii sunt cei mai afectați. Expunerea cauzează infecții respiratorii, agravează astmul și crește riscul SIDS și al unor cancere infantile. Studiul GYTS (2017) arată că 49,2% dintre elevii de 13-15 ani din România au fost expuși fumatului pasiv în spații publice deschise.
Riscuri generale: La adulți, fumatul pasiv crește riscul de boli coronariene și AVC. Dovezi științifice leagă poluarea aerului, inclusiv din fum, de un risc crescut de demență și Alzheimer.
Mitul siguranței în aer liber: Percepția că fumatul exterior e inofensiv e greșită. În zone aglomerate, toxinele ating niveluri periculoase. Vizibilitatea fumatului în spații publice „normalizează social” comportamentul în rândul tinerilor, subminând prevenția.
Secțiunea III: Criza de mediu ignorată
Mucurile de țigară sunt cel mai răspândit deșeu global. Filtrele din plastic (acetat de celuloză) nu sunt biodegradabile, ci se fragmentează în microplastice, eliberând toxine (nicotină, arsen). O nouă amenințare o reprezintă deșeurile de la țigările electronice (vaping), clasificate ca DEEE (Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice). Acestea conțin baterii cu litiu, metale grele și nicotină lichidă, o neurotoxină puternică. Gestionarea lor fiind practic inexistentă, ele devin „bombe toxice”, o problemă la intersecția dintre mandatele Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului.
Secțiunea IV: Implementare și alternative constructive
Propunem un sistem de sancțiuni clar (ex. amenda de 135 euro din Franța). În paralel, solicităm un cadru legal pentru amenajarea de spații speciale pentru fumat: complet închise, cu ventilație și filtrare performantă și cu recipiente pentru colectarea sigură a deșeurilor. Măsurile trebuie însoțite de campanii naționale de informare publică.
Secțiunea V: Alinierea la bunele practici internaționale
Propunerile noastre se aliniază curentului internațional, unde state ca Franța și Mexic au extins deja interdicțiile. Adoptarea acestor măsuri ar plasa România în avangarda politicilor de sănătate publică și protecție a mediului din UE.
Solicitare formală
Solicităm Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor inițierea unui grup de lucru interministerial pentru elaborarea unui proiect de lege care să modifice Legea nr. 349/2002, conform propunerilor. Avem convingerea că aceste măsuri vor reprezenta un moment de cotitură pentru sănătatea publică și mediul din România.
De ce este important?
1. Pentru sănătatea tuturor (inclusiv a lor și a celor dragi): chiar dacă ești în aer liber, când treci pe lângă o terasă, sau pur si simplu mergi pe strazi aglomerate ori aștepți în stația de transport in comun, ești forțat să inhalezi un nor de substanțe toxice. Petiția cere dreptul fundamental la aer curat în spațiile publice pe care le folosim cu toții zilnic.
2. Grijă pentru cei vulnerabili: copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și cei cu boli respiratorii sau cardiace sunt extrem de sensibili la fumul de țigară. A semna această petiție este un gest de protecție și de respect pentru cei mai vulnerabili membri ai comunității noastre.
3. Riscuri dovedite științific: nu este vorba de o simplă neplăcere. Știința a demonstrat clar că fumatul pasiv crește riscul de astm, infecții respiratorii, boli de inimă și chiar cancer. Nu există un nivel sigur de expunere la fumul de țigară.
4. Pentru un mediu curat și un oraș civilizat.
5. Combaterea poluării cu mucuri de țigară: mucurile de țigară sunt cel mai răspândit deșeu din lume. Sunt din plastic, nu sunt biodegradabile și eliberează substanțe toxice în sol și apă.
Prin această petiție, luptăm pentru parcuri, plaje și străzi care nu mai sunt folosite ca scrumiere publice.
6. Gestionarea deșeurilor toxice de la vaping: țigările electronice de unică folosință sunt o nouă criză de mediu. Sunt deșeuri electronice periculoase, cu baterii cu litiu și chimicale, care ajung la groapa de gunoi. Reducerea consumului în spații publice va reduce și numărul acestor „bombe toxice” aruncate pe străzi.
7. Imaginea unei țări moderne: marile țări europene adoptă astfel de măsuri pentru a crește calitatea vieții. Este un semn de modernitate și de respect pentru spațiul public și pentru cetățeni.
8. Pentru protejarea copiilor și a generațiilor viitoare: sănătatea copiilor este prioritară. Copiii sunt cei mai expuși riscurilor: plămânii lor sunt în dezvoltare, iar ei nu pot alege să se ferească de fum. Fiecare semnătură este un pas pentru a le oferi un mediu mai sigur în care să crească.
9. Oprirea „normalizării” fumatului: când copiii văd constant adulți fumând în parcuri, în fața magazinelor sau la terase, ajung să creadă că acest comportament este normal și acceptabil. Prin interzicerea fumatului în aceste zone, transmitem un mesaj clar: sănătatea este normalitatea, nu fumatul. Ajutăm la crearea unei generații fără tutun.
2. Grijă pentru cei vulnerabili: copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și cei cu boli respiratorii sau cardiace sunt extrem de sensibili la fumul de țigară. A semna această petiție este un gest de protecție și de respect pentru cei mai vulnerabili membri ai comunității noastre.
3. Riscuri dovedite științific: nu este vorba de o simplă neplăcere. Știința a demonstrat clar că fumatul pasiv crește riscul de astm, infecții respiratorii, boli de inimă și chiar cancer. Nu există un nivel sigur de expunere la fumul de țigară.
4. Pentru un mediu curat și un oraș civilizat.
5. Combaterea poluării cu mucuri de țigară: mucurile de țigară sunt cel mai răspândit deșeu din lume. Sunt din plastic, nu sunt biodegradabile și eliberează substanțe toxice în sol și apă.
Prin această petiție, luptăm pentru parcuri, plaje și străzi care nu mai sunt folosite ca scrumiere publice.
6. Gestionarea deșeurilor toxice de la vaping: țigările electronice de unică folosință sunt o nouă criză de mediu. Sunt deșeuri electronice periculoase, cu baterii cu litiu și chimicale, care ajung la groapa de gunoi. Reducerea consumului în spații publice va reduce și numărul acestor „bombe toxice” aruncate pe străzi.
7. Imaginea unei țări moderne: marile țări europene adoptă astfel de măsuri pentru a crește calitatea vieții. Este un semn de modernitate și de respect pentru spațiul public și pentru cetățeni.
8. Pentru protejarea copiilor și a generațiilor viitoare: sănătatea copiilor este prioritară. Copiii sunt cei mai expuși riscurilor: plămânii lor sunt în dezvoltare, iar ei nu pot alege să se ferească de fum. Fiecare semnătură este un pas pentru a le oferi un mediu mai sigur în care să crească.
9. Oprirea „normalizării” fumatului: când copiii văd constant adulți fumând în parcuri, în fața magazinelor sau la terase, ajung să creadă că acest comportament este normal și acceptabil. Prin interzicerea fumatului în aceste zone, transmitem un mesaj clar: sănătatea este normalitatea, nu fumatul. Ajutăm la crearea unei generații fără tutun.