• Dorim oprirea prigoanei populatiei române din Ucraina si stabilizarea relațiilor diplomatice!
    Scopul principal este eliminarea principiilor sovietice și lăsarea în urma a fostelor neîntelegeri dintre România și Ucraina! Daca intrăm puțin în istorie, Uniunea Sovietică a anexat aceste teritorii la sfârșitul celui de al doilea război mondial! Dupa război, în Republica Moldova și restul Basarabiei (regiunea Ismail și Bucovina de Nord), a fost instaurată o politică de teroare anti română la care România nu a putut avea nici un raspuns, fiind sub ocupație rusă! Dar, din păcate, după destramarea Uniunii Sovietice și independența Ucrainei, această politică de distrugere a identității românești a continuat! Orice mișcare românească a fost tot timpul strivită în Ucraina, chiar și după ce vremea sovietică a luat sfarșit! Dar, totuși, dupa 9 ani de la caderea lui Viktor Ianukovici si a guvernului pro-rus, Ucraina înca nu a schimbat nimic! Asta în mare parte din cauza relațiilor extrem de reci și de neprietenoase între Ucraina și România! Dar nimeni nu se gândește la aceea populație românească, căreia, pe vremea interbelică, i s-a spus că sovieticii sunt oameni fără Dumnezeu iar ca Uniunea Sovietică este iadul pe pământ și au fost abandonați de o Românie neputincioasă! Acea populație continuă să fie persecutată de mai bine de 78 de ani, până în acest moment! Dar România încă da dovadă de dezinters față de acei oameni! Cărora, la Marea Unire, le-a fost făcută promisiunea că niciodată nu vor fi lasați de patria mamă! În sud-vestul Ucrainei, România este văzută ca inamicul numarul 1 de mai bine de 78 de ani! Inclusiv Ucraina este o mare străină față de români și de România! Relațiile, până în martie, fiind foarte reci, aproape inexistente! Totuși, realizez că Ucraina are propiile sale tulburări, dar acum se poate schimba ceva! În acest moment România și Republica Moldova își pot face vocea auzită în privința românilor și moldoveniilor din Ucraina care au fost persecutați de mai bine de 78 de ani și le-a fost spălată mintea pe vremea Sovietică, care, iată că a disparut de mai bine de 32 de ani, dar nicio schimbare! Dorim într-un număr cât mai mare, o schimbare în relațiile diplomatice dar și un respect reciproc! Inclusiv respectarea românilor și oprirea atacurilor împotriva lor! Eu nu doresc prin aceasta petiție, vre-un atac împotriva Ucrainei ori agitarea populației! Eu doresc doar ca această populație să nu mai fie persecutată!
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Darius Gontea
  • Banii înapoi de la Gondola Sinaia! Stop incompetentei stațiunii Sinaia.
    Sutele de oameni care au stat ore întregi la coada din cauza batjocurii Primăriei Sinaia trebuie sa coalizeze pentru a pune presiune și pentru a putea sa schimbam ceva.
    100 din 200 Semnături
    Inițiat de Dragoș Sârbu
  • Vrem investiții și în Grozăvești!!!
    În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.
    301 din 400 Semnături
    Inițiat de Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești Picture
  • Sprijinim reciclarea sticlelor și dozelor - Introducem programul "Cash for Trash"
    Este important pentru ca reciclarea sticlelor si dozelor ar reduce cantitatea de gunoi care ajunge in natura si ar ajuta la protejarea ecosistemelor si sanatatii publice. De asemenea, reciclarea ar reduce nevoia de a extrage materii prime noi, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra mediului si economiei. In plus, prin implementarea acestui program "Cash for Trash", am oferi o incentivare pentru oameni de a recicla, si ar face reciclarea mai accesibila si mai convenabila pentru toti. Ar trebui sa se alature si alte persoane campaniei mele deoarece reciclarea este o problema globala care ne afecteaza pe toti si prin munca impreuna putem face un pas important in reducerea impactului negativ asupra mediului si protejarea planetei pentru generatiile viitoare. Daca as vorbi unui prieten despre aceasta problema, i-as spune ca reciclarea este importanta pentru protectia mediului si a sanatatii noastre, si ca prin reciclarea sticlelor si dozelor putem reduce cantitatea de gunoi care ajunge in natura si reduce nevoia de a extrage materii prime noi. As mai spune ca prin implementarea acestui program "Cash for Trash" ne oferim si oportunitatea de a fi recompensati pentru a face ceea ce este corect pentru mediu si ca prin munca impreuna putem face un pas important in protejarea planetei pentru generatiile viitoare.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Catalin-Ioan Barcan
  • Interzicerea activităților de pescuit comercial pe râurile Olt, Prut și Siret
    Până în 2009-2010 nu a existat această activitate în afară de Dunăre (în special Deltă) și Prut, unde pescuitul cu plase și alte unelte de capturare a peștelui este o activitate tradițională. De atunci, niște șmecheri profită de legislația croită anume pentru a le permite braconajul legalizat pe Olt și Siret, dar și pe Prut, deși capturile raportate sunt derizorii și probabil banii negri generați ca urmare a valorificării peștelui plăsuit alimentează buzunarele care trebuie. Continuarea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret nu are nici o justificare, fie că vorbim din punct de vedere social sau al pescăriei Românești în general, în contextul impactului pe care îl are această activitate asupra biodiversității acvatice. Pe toate cele trei râuri s-au raportat în medie pe an, în perioada 2016-2020, o cantitate de 62,6 tone de pește, provenită din activitatea de pescuit comercial realizată de către 202 de pescari autorizați în medie/an. Adică o medie de 300 de kilograme/pescar comercial/an, cam cât poate să rețină un pescar cu undița în aproximativ 2 luni (legea permite reținerea a 5 kilograme de pește/zi sau a unui exemplar mai mare, dacă este reținut doar acesta). Să nu ne zică cineva că vin pescarii comerciali cu bani de acasă ca să bage plasele în apele patriei! Ori e la mintea cocoșului că nu ai cum să plătești licențe, autorizații și permise pentru practicarea pescuitului comercial, la care se mai adaugă costuri cu combustibilul și întreținerea echipamentelor (bărci, motoare, plase etc.) pentru pește care valorează sub 100 euro/lună (conform unora dintre raportări). Râul Olt: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Ionești, Băbeni, Drăgășani, Strejești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni (în 2022) dar s-au raportat capturi comerciale doar pe primele patru corpuri de apă. În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 71 pescari profesioniști, cu o creștere de 500% între 2016 și 2020, de la 21 la 99 pescari. În această perioadă aceștia au raportat în medie 25 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 20.5% din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Olt, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Prut: este permis pescuitul comercial pe următoarele sectoare Dunăre-confluență râul Elan; confluență râul Elan-km284(Drânceni);km514-km544(Baraj Stânca Costești); lac de acumulare Stânca Costești (km 544-km 614), km 614 (Manoleasa Prut)-km 742 (graniță). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 107 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 28 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 57 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Prut, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Râul Siret: este permis pescuitul comercial pe lacurile de acumulare Răcăciuni, Berești, Călimănești și Movileni (în 2022). În perioada 2016-2020 au fost autorizați în medie/an un număr de 23 pescari profesioniști, numărul rămânând aproximativ constant în toată perioada. În această perioadă aceștia au raportat în medie 20 kg pește/pescar/lună. Pescarii autorizați au raportat în medie/an aproximativ 26 % din captura totală admisibilă (TAC) alocată pentru lacurile de acumulare de pe râul Siret, conform ordinelor anuale privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit. Cantitățile de pește raportate din pescuitul comercial sunt extrem de mici iar gradul de realizare al cotei este la un procent îngrijorător, cea ce denotă fie o scădere drastică a stocurilor, fie comercializarea peștelui neraportat pe piața neagră. De asemenea atragem atenția asupra unui fenomen îngrijorător de pescuit ilegal, neraportat, nereglementat (INN, despre care am amintit anterior), pentru că altfel nu se poate explica sustenabilitatea activității de pescuit comercial, în contextul în cantitățile raportate lunar de fiecare pescar sunt derizorii și nesustenabile pentru un trai decent sau măcar a amortiza investițiile necesare desfășurării activităților de pescuit comercial. De asemenea, impactul bugetar, prin interzicerea activității de pescuit comercial este infim, deoarece de exemplu pe Olt, în perioada 2016 -2020 s-au încasat la bugetul statului, prin taxe specifice pentru practicarea activităților de pescuit comercial (licențe, autorizații, permise) , în medie 1704 Euro/an. În acest context considerăm că interzicerea pescuitului comercial pe râurile Olt, Prut și Siret este o necesitate URGENTĂ care nu poate suferi amânare, dacă nu vrem să distrugem iremediabil fondurile piscicole unde această activitate este momentan permisă! Mai mult decât atât, pescuitul comercial pe râurile interioare e jaf, e braconaj ”cu perdea”! Sursă date: ANPA (https://www.cdep.ro/)
    3.191 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Paul Danciu
  • Vrem clădirea ICA București - monument istoric!
    Bucureștiul a pierdut mult prea multe clădiri istorice, mai ales cele aflate în patrimoniul industrial și instituțional. Din cele care se mai află în picioare, majoritatea sunt în stare precară și sunt în risc să fie demolate (sau cel puțin lăsate să decadă) chiar de către proprietarii privați actuali, care au alte interese imobiliare. Aceste clădiri fac parte din memoria colectivă a bucureștenilor și din ceea ce caracterizează cu adevărat Bucureștiul.
    1.273 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Aura Manolache
  • Un brad artificial de Craciun in centrul Ramnicului
    Sărbătorile de iarnă ne oferă un minunat prilej de a fi împreună cu cei dragi și de a gusta din magia tradițiilor și a obiceiurilor. Bradul de Crăciun este unul dintre simbolurile acestei sărbători care leagă, între ele, generațiile. Ne bucurăm să îl admirăm împodobit și ne încântă să îi vedem pe cei mai mici membrii ai familiei păstrând obiceiurile și cântând colinde în jurul său. Ne-am obișnuit de-a lungul timpului ca un impunator brad natural de Crăciun să domine centrul Ramnicului în timpul sarbatorilor de iarnă. Totuși, la o privire mai atentă, acest falnic exemplar, sau, de cele mai multe ori, multiplele falnice exemplare care sunt necesare pentru a fi tăiate și așezate împreună pentru a crea imaginea de brad impunator cu care ne-am obișnuit, sunt victimele fără glas ale dorinței noastre de prea grandios. Un brad atât de înalt ca cel tăiat, transportat și apoi menținut artificial în centrul Ramnicului pentru doar cateva saptamani, apoi aruncat, sau, în cel mai bun caz, partial reciclat, are nevoie de zeci de ani pentru a crește și a se dezvolta. La origine, un astfel de brad, face parte integranta si importanta dintr-un ecosistem care, la randul sau, se dezvolta incet, de-a lungul timpului, dar poate fi distrus mult prea ușor. Dorim oare sa le lasam drep mostenire copiilor si nepotilor nostri mesajul ca natura și resursele sunt infinite și mereu la dispozitia noastra sau preferăm sa ne bucuram si sa ne minunam împreuna cu ei de frumusețea naturii așa cum și acolo unde se găsește ea pentru multe generații de acum înainte? In acest sens, solutii exista. O solutie simpla a fost gasita si implementata deja de administratiile altor orase si chiar metropole. De exemplu, în Madrid locuitorii sunt intampinati în toate piețele importante de brazi artificiali, care, ca si aspect, înlocuiesc cu mult success brazii naturali si, in plus, pot fi montati si demontati oricand este nevoie. Același lucru se intampla și mai aproape de noi, în multe zone ale municipiului București. Dorim ca o astfel de soluție care protejează natura și, în același timp, ne dă posibilitatea să ne bucurăm de magia sărbătorilor fără a știrbi cu ceva din frumusețea momentului, să fie implementată cat mai curând și de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.
    114 din 200 Semnături
    Inițiat de Oana Ciobotaru
  • Transport gratuit pentru refugiații din Ucraina / Free transport for the refugees from Ukraine
    Războiul din Ucraina face ca unii locuitori din țara vecină să se refugieze în România. Aceștia se pot afla în situația de a pleca din țară cu foarte puține resurse materiale, după ce războiul le-a pus în pericol viața. Situația actuală implică deplasări ale populației de la graniță spre diverse orașe din România sau, pentru reunirea familiilor, între orașe în interiorul României. În funcție de evoluția războiului în unele zone și situațiile personale, poate exista și necesitatea călătoriei înapoi în Ucraina. Considerăm că ajutarea refugiaților prin facilitarea transportului este unul dintre gesturile relativ mici, dar cu un însemnat efect pozitiv, pe care statul român îl poate face pentru aceștia. --- English version --- To: The Government of Romania ATTN: Mr. Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prime Minister Ministry of Transport ATTN: Mr. Sorin Mihai GRINDEANU, Deputy Prime Minister, Minister of Transport and Infrastructure Ministry of Interior (MAI) ATTN: Mr. Lucian Nicolae BODE, minister Department of Community Social Responsibility and Vulnerable Groups within the Romanian Government ATTN: Mrs. Mădălina Turza, state councillor Department for Emergency Situations within the MAI ATTN: Mr. Raed ARAFAT, Secretary of State, Head of Department General Inspectorate for Immigration ATTN: Mr. Marius Florin MIHĂILĂ, general inspector SNTFC "CFR Călători" SA ATTN: Mr. Traian Preoteasa, general manager Starting from January 1st 2023, ended the effects the Decision no. 337/2022 of the Romanian Government on the granting of free of charge transportation and facilities for foreign citizens or stateless persons in special situations, coming from the zone of armed conflict in Ukraine. We, the signatories of this petition, request the continuation of free transport in Romanian for the refugees from Ukraine. We also request, on the Law no. 544/2001 on freedom of information: (1) the publication of the analyses/reports/motives on which the Government decided not to extend the period of validity for the provisions of Government Decision no. 337/2022 or upon new similar provisions with the same subject, (2) the publication of the number of free "Help Ukraine" tickets issued in the last month and the value of the related trips, (3) to make public the information on whether the Ministry of Transport, the Ministry of Internal Affairs, the Community Social Responsibility and Vulnerable Groups Department, the Department for Emergency Situations, the General Inspectorate for Immigration and CFR Călători have been consulted by The Government of Romania regarding its inaction and, if so, (4) the publication of the points of view expressed by the authorities and consulted bodies regarding the elimination of the gratuities and facilities. Since CFR Călători state company, through its train connection, has good coverage for travel within the country, we additionally address the request to this company and the Ministry of Transport (through which the Romanian state has the capacity of sole shareholder and exercises its rights and obligations at CFR Călători level), to supports the compensation of the costs of transporting refugees from Ukraine, even in the situation where the Romanian Government will no longer grant the financial compensation. The war in Ukraine caused some residents of the neighboring country to take refuge in Romania. They may find themselves in the situation of leaving the country with very few material resources, after the war put their lives in danger. The current situation involves the movement of population from the border to various cities in Romania or, for family reunification, between cities within Romania. Depending on the evolution of the war in some areas and personal situations, there may also be a need to travel back to Ukraine. We believe that helping refugees by facilitating transport is one of the relatively small gestures, but with a significant positive effect, that the Romanian state can do for them.
    2.427 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Adrian Balteanu
  • Camere AI care să calculeze viteza medie pe autostrăzi la fiecare intrare/ieșire
    Pentru a scădea numărul de șicanări în trafic, accidente și morți
    10 din 100 Semnături
    Inițiat de Andrei Cretulescu
  • Pensionarea la orice varsta, dupa indeplinirea stagiului complet de cotizare
    Eliminarea pragului de varsta pentru pensionare ar fi benefica pentru toti salariatii care doresc sa se retraga din campul muncii dupa un stagiu complet de cotizare.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Elena Ghelbere
  • Salvaţi parcul Copou
    Dorim protejarea biodiversității specifice parcului Copou, care este recunoscut în primul și în primul rând pentru teii acestuia, nu pentru copaci ornamentali care nu sunt specifici zonei. Dorim ca reprezentați primariei să iasă la declarații și sa prezinte detaliile proiectului în cel mai scurt timp posibil!
    3.606 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Mihai Tudose
  • S.O.S Caii Deltei
    Situatia abuzului asupra cailor deltei reprezinta atat incalcarea drepturilor animalelor cat si un pericol pentru sanatatea publica. Neexistand niciun document sanitar-veterinar care sa ateste provenienta, istoricul epidemiologic si starea lor de sanatate, acte obligatorii pentru transportul si sacrificarea oricarui animal, creeaza posibilitatea punerii pe piata a carnii si a produselor alimentare cu origine neconforma si necunoscuta! Facem un apel la ASNVSA, Politia Animalelor, Structurile Politiei Romane, Parchetul de pe laga Inalta Curte de Casatie si Justitie, ANARZ, ARBDD, sa urgenteze rezolvarea acestei situatii! Este necesara introducerea in planul de management al ARBDD al unui statut bine definit care sa prevada gestionarea si monitorizarea efectivelor de cai ce traiesc liber in Delta Dunarii si stabilirea unor sanctiuni pentru cei care incalca legea. Caii liberi din Delta Dunării NU sunt șeptel, NU sunt vânat. Ei sunt parte a acelui ecosistem, cu valoare genetică și o mândrie națională. Fii alături de noi în hotărârea de a opri hăituirea, torturarea și uciderea cailor liberi ai deltei! Fii alături de noi în apelul la autoritățile competente, la parlamentarii cu drept de inițiativă legislativă, de a demara dezbateri care să ducă la definirea statutului cailor liberi din rezervațiile naturale! Fii alături de noi pentru ca să ne putem bucura în continuare de frumoasa lor prezență! Semnează petiția, acum și dă-o mai departe!
    5.297 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Caii Deltei Picture