Să fie bine, să nu fie rău

Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 9 arii naturale protejate de interes national și European, peste 100 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute alternative. Situația pădurilor din România este deja tragică, iar acum statul vine cu mega linia electrică prin inima parcurilor naționale pe care le va defrișa, desi pădurile din aceste arii protejate înseamnă doar 1% din suprafața României. Domnule prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri seculare. Lăsați pădurile în pace și faceți bine să mutați traseul liniei electrice pe lângă ariile naturale protejate. Traseul LEA 400 kV Reșița – Porțile de Fier are 117 km, costă 123 milioane de lei și ar urma să străpungă 42 km din 9 arii naturale protejate cu o bandă lată de 54 de metri, însumând peste 100 de hectare de păduri planificate a fi defrișate.

Combustibilii fosili nu numai că accelerează schimbările climatice, ci și poluează aerul pe care îl respirăm. Petrolul arzător și cărbunele eliberează dioxid de carbon împreună cu o serie de alți poluanți. Gazele precum azotul și oxizii de ozon umplu aerul din jur și particule mici pătrund adânc în plămânii noștri. Impacturile asupra sănătății noastre sunt profunde, inclusiv probleme de respirație, boli de inimă și speranță de viață scurtată. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății a numit poluarea aerului „noul tutun”, deși a remarcat că te poți îndepărta de fumul de țigară. Pe de altă parte, atunci când casa sau școala este înconjurată de poluarea aerului, nu există nicio scăpare. Aproape jumătate din toate vehiculele de pe drumuri circulă pe motorină. Acesta era văzut de guvern ca un combustibil mai ecologic decât benzina, deoarece eliberează mai puțin dioxid de carbon. Drept urmare, stimulentele pentru vehiculele diesel ne-au încurajat să le cumpărăm. Cu toate acestea, acum știm că aceste afirmații au fost exagerate de producătorii de mașini. Mai mult, pur și simplu trecerea de la un combustibil fosil la altul ignoră faptul că trebuie să încetăm să ardem complet. În plus, automobilele diesel produc mai multă poluare cu dioxid de azot (NO2). Majoritatea zonelor urbane din Marea Britanie au niveluri ilegale de poluare cu NO2, ceea ce poate afecta dezvoltarea plămânilor la copii.

- Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.

UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins in 9 octombrie inițiativa legislativă. Deşi 32 au votat pentru, 2 sau abținut si 35 au fost împotrivă. A fost aproape. Bătălia nu este insă pierdută. Dezbaterile se mută în comisiile şi plenul Camerei Deputaților, for decizional. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 In 1 octombrie, senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre (6 pentru și numai 2 împotriva acesteia, aceștia fiind dealtfel vânători). Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 In 17 septembrie, senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat covârșitor împotriva protejării caprelor negre (10 voturi față de numai unul pentru). ------------------------------------------------------------------------------------------------ PETIȚIE: Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei). Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare. Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/

Sunt tanar, am 30 de ani si circul des cu CFR ( singurul operator feroviar pentru rutele frecventate de mine ). Cred in contributia pe care o are fiecare asupra calitatii mediului, a aerului, si de aceea aleg sa ma deplasez in oras doar cu bicicleta, iar intre orase cu trenul. De fiecare data cand sesizez mizeria, intarzierea sau lipsa de implicare a controlorilor, mi se spune ca sunt singurul "reclamagiu" si ca lumea tolereaza. SEMNEAZA petitia ca sa le aratam ca suntem multi care vrem conditii decente in transportul feroviar de calatori.

Filarmonica Moldova Iași trebuie să-și continue activitatea și să ofere comunității ieșene produsul cultural de calitate pe care ne-am obișnuit să-l primim de atâția ani. Problema identificării sau renovării unui spațiu potrivit specificului acestei instituții ar trebui să fie preocuparea tuturor instituțiilor cu putere de decizie din comunitatea noastră, condiția fiind ca acest fapt să nu afecteze activitatea altor componente importante din orașul nostru. Problema Filarmonii Moldova Iași nu poate fi rezolvată generând o altă problemă. Casa de Cultură a Studenților din Iași, care găzduiește de zeci de ani acțiuni benefice pentru întreg centrul universitar, trebuie să-și păstreze specificul activității, proiectul de hotărâre fiind un real pericol în calea acestui deziderat. Cităm: „Renovată și dotată corespunzător, Casa de Cultură a Studenților Iași ar putea deveni sala de concerte de bază pentru Filarmonica Moldova Iași dacă această clădire ar fi în proprietatea județului Iași, fără a afecta activitățile actuale.” În altă ordine de idei subliniem faptul că organizațiile studențești din Iași nu au fost consultate în procesul inițierii acestui demers, fapt care afectează grav procesul democratic de luare a deciziilor, transparența fiind un principiu vital pentru construcția și dezvoltarea unor instituții sănătoase și aflate la dispoziția comunității academice. Casa de Cultură este a Studenților și trebuie să rămână a Studenților indiferent de forma de proprietate sau de administrare hotărâtă de actorii responsabili de această decizie. Petiția este inițiată de către Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași - FONTIS.

In primul rand am incuraja oamenii sa mearga pe jos si sa lase masinile acasa. Siguranta batranilor si copiilor este afectata.

Din cauza zgomotului produs atat dimineata devreme ,seara tarziu si peste zi,nu putem avea odihna meritata.Stresul cauzat de lipsa odihnei isi pune amprenta pe toata activitatea noastra.Si sa nu mai vorbim de poluarea cu kerosen.

Niciun antrenor, din niciun sport, nu va mai putea suporta cheltuielile și toți vor trebui să abandoneze. În acele săli de sport și pe acele terenuri ale școlilor practică diferite sporturi copiii noștri, ai tuturor. Și sunt antrenați, mai mult din pasiune, de către campioni europeni si mondiali in diferite discipline. Dupa ce că statul român nu-i sprijină cu absolut nimic, acum Primăria Sectorului 6 le dă lovitura decisivă. Conform HCLS6 nr. 220/27.08.2019, hotărâre pusă în așa zisă "dezbatere publică" în prima decadă a lunii august și aprobată spre sfârșitul lunii (practic a fost pusă vreo 3 săptămâni într-un colț puțin vizibil pe site-ul Primăriei), cluburile sportive care au închiriat spații sportive în școli s-au trezit ca li s-au mărit chiriile de 6 pănă la 12 ori. Unii antrenori au făcut și alte investiții, pe lângă investiția primordială în educația sportivă a tineretului, poate cea mai eficientă educație pentru mulți. A-i aduce pe copii in sălile și pe terenurile de sport înseamnă a-i învăța disciplina, fair play-ul, spiritul de echipă. Înseamnă a-i lua din fața televizoarelor, calculatoarelor și telefoanelor. Înseamnă reglarea unor probleme de comportament și socializare. Înseamnă menținerea unei bune stări de sănătate, pentru că suntem pe locul 2 în Europa la obezitate infantilă. Toate aceste probleme sunt reale și sunt în creștere. Ne batem joc de eforturile si sacrificiile pe care le-au facut ani intregi? Țin să menționez că din aceste săli de sport și de pe aceste terenuri de sport s-au ridicat sportivi cu mari performanțe la nivel european si mondial.

Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.

Construit în urmă cu mai bine de 150 de ani, depoul Victoria reprezintă cel mai vechi depou de tramvaie din București. Dacă în marile orașe europene astfel de capsule ale timpului sunt valorificate și transformate în veritabile muzee ale transportului în comun, la București aceasta nu este o opțiune în viziunea autorităților. STB a derulat în ultimele luni contracte de casare a sute de vehicule din parcul rece, autobuze și troleibuze cu valoare istorică care, în loc să fie abandonate sub cerul liber spre casare, ar fi putut fi restaurate și expuse într-un astfel de muzeu. Un exemplu de viziune pe termen lung ne oferă capitala Austriei, Viena, unde autoritățile au transformat depoul central Erdberg (construit în 1901 lângă canalul Dunării) într-un superb muzeu al transportului în comun. Din anul 2014, acesta adăpostește una dintre cele mai mari colectii de tramvaie, autobuze și metrouri, purtând turiștii în timp, din vremurile tramvaielor trase de cai și până la deschiderea metroului vienez din 1978. La fel, Muzeul Ingineriei Municipale din Cracovia include o colecție de tramvaie istorice restaurate și funcționale ce ies pe traseu în fiecare weekend. Modernizarea și extinderea halelor se derulează cu finanțare europeană, prin multiple programe regionale de dezvoltare, așa cum reiese de pe site-ul web al muzeului. Alte exemple de asemenea muzee ar mai fi la Londra, Bruxelles, Liège, Praga, Paris, dar și în România! La Timișoara se află, într-o hală din fostul depou central Take Ionescu, Muzeul Corneliu Mikloși. Acesta găzduiește un număr impresionant de tramvaie istorice în stare de funcționare și troleibuze păstrate în vederea restaurării. În fiecare duminică, tramvaiul istoric TramTMTur iese pe traseu, spre delectarea turiștilor și copiilor. Un alt muzeu cu un potențial enorm se conturează la Iași, unde, cu ajutorul Asociației „Tramclub Iași”, au fost păstrate pentru muzeu numeroase tramvaie și autobuze istorice, au fost salvate de la casare și aduse autobuze și troleibuze din alte orașe și, în fiecare sâmbătă, „Tramvaiul Comunismului” iese pe traseu pentru a-i plimba, ca pe vremuri. pe turiștii veniți din toate colțurile Europei . Banii proveniți din tururile cu tramvaiul de epocă merg spre întreținerea tramvaiului ITB construit în 1959. În contrast, muzeul din București se află într-o cameră din incinta complexului sportiv STB de la marginea orașului, găzduind doar câteva fotografii, documente și diverse obiecte donate muzeului. Tramvaiele de epocă care au fost restaurate până în prezent nu sunt accesibile publicului în cadrul acelei locații, ci se află stocate în depoul Dudești. Așadar, Asociația „Metrou Ușor” propune ca o parte a depoului Victoria să fie transformată într-un muzeu al transportului, în care să fie expuse vehiculele deja restaurate și cele ce mai pot fi salvate de la casare. Clădirile monument istoric pot fi restaurate și extinse cu finanțare europeană, pentru gararea tuturor exponatelor. Locația centrală, cu acces facil la toate mijloacele de transport, face ca acest obiectiv să fie extrem de atractiv și accesibil pentru public. În proximitate se află numeroase alte muzee, precum Grigore Antipa, Geologiei, Hărților și Țăranului Român, astfel că depoul istoric poate fi integrat extrem de ușor în traseul autobuzului turistic supraetajat și în celelalte circuite turistice. Multiple elemente din infrastructura actuală a depoului pot fi păstrate în cadrul unui proiect de transformare în complex muzeal. Din actualul depou se pot păstra halele construite la sfârșitul secolului XIX pentru tramvaiele trase de cai și bucla de întoarcere din jurul halelor. Dat fiind potențialul enorm al depoului Victoria, Muzeul Transportului Bucureștean reprezintă cea mai bună variantă pentru utilizarea spațiului în scop turistic, cultural și de agrement. Vizitați pagina de Facebook a inițiativei: https://tinyurl.com/initiativamtb