Toți profesorii cu statut de suplinitori/debutanți sunt nemulțumiți de situația lor, își doresc schimbarea corectă și singura soluție care s-a găsit este această petiție; întrucât la Greva care a avut loc la finalul anului școlar 2022-2023 nu s-au discutat aceste revendicări care nu sunt direct salariale dar care sunt de maximă importanță pentru o concretă reformare a legilor educației.

Se fac abuzuri asupra oamenilor nerespectându-le demnitatea prin rapoarte false catre sefii ierarhici si aplicând amenzi contraventionale celor care au nevoie de ajutor. Unde s-a mai intâlnit așa ceva???? De partea cui este justitia in această țară?

Majoritatea ucraineană rămasă în România este formată din mame cu copii de diferite vârste. Aceste persoane au fugit de război și spre țara noastră cu speranța că îi putem ajuta și îi putem înțelege.Mai mult, îi vom respecta. Guvernul României a promis și a legiferat un ajutor pentru anul 2022, pe care l-a respectat în mare parte pe întreaga perioadă. În anul 2023 Guvernul României a întârziat legiferarea ajutorului, întârziind astfel și plățile aferente. În aprilie Guvernul României a emis o ordonanță de urgență - OUG 22/04.2023 - care a fost respectată parțial, virând-se banii pentru sumele restante ianuarie - martie 2022 (sunt localități unde plățile s-au făcut doar pentru două luni). În acest moment PLĂȚILE pentru lunile martie, parțial, și total pentru aprilie, mai, iunie și iulie AU FOST SISTATE fără nicio explicație. Guvernul României ignoră total această situație pe care a creat-o, procedând chiar și la încălcarea legii Ucrainenii, încep să fie disperați, descurcându-se tot mai greu financiar, unii dintre ei alegând să se întoarcă în țara lor cuprinsă de război…

Deoarece nu este corectă repartizarea notelor, foarte mulți elevi având note foarte bune.

Proiectul nu este centrat pe nevoile omului, iar impactul asupra mediului este catastrofal, deoarece un arbore absoarbe mari cantități de dioxid de carbon. Prin urmare, într-o lume care se încălzește, într-o zi cu temperatură de peste 40 de grade la umbră, solicitam reprezentațiilor Primăriei sa renunțe la acest proiect cu consecințe negative majore asupra mediului, să conserve patrimoniul natural din fiecare zonă a orașului. Să nu înlocuim frumosul cu urâtul și aerul curat cu noxele. Până la urmă, orașul este făcut pentru oameni, nu pentru mașini.

Pentru ca un astfel de comportament de ev mediu nu mai poate fi tolerat.

Semnează această petiție pentru ca și orașul tău să fie protejat. Locuim împreună în acest oraș și vrem ca cei care fac regulile să verifice respectarea lor pentru ca toți să trăim în locuri frumoase și sigure.

Deoarece si asa avem putine spatii verzi in Bucuresti si trebuie sa le protejam.

"În urma verificărilor efectuate s-a constatat că au fost încălcate urmatoarele: Lege 1/2011 Art 7 (1) În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios. OMEN 4831/2018 ART. 4 Personalul didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii: k) atitudine decentă şi echilibrată; ART. 5 În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul didactic are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură: a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi ai educaţiei prin: (ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcţi ai educaţiei; OMEN 4183/2022 Art.39 (5)Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional copiii/elevii şi/sau colegii. Art. 163 Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. OMECS 4742/2016 ART. 6 (2) Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii. Regulamentul intern al Colegiului National Pedagogic Regele Ferdinand Art. 21 Salariaţilor unităţii le este interzis: c) să adreseze injurii sau jigniri celorlalţi salariaţi sau sefilor pe linie ierarhică; să adreseze injurii sau jigniri elevilor şi/sau vizitatorilor unităţii, să vorbească pe un ton ridicat cu ceilalti salariaţi, cu conducerea unității sau cu copiii școlarizați în unitățile de învățământ, cu părinții acestora, precum și cu orice alte persoane cu care intră în contact în incinta unităţii; Regulamentul de organizare si functionale al Colegiului National Pedagogic Regele Ferdinand Sighet Art. 28. (5) Personalului îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii și/sau colegii. Art. 37. – Cadrele didactice din Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” au următoarele obligaţii: (14) niciun cadru didactic nu are voie să se substituie dirigintelui/învăţătorului clasei și să motiveze absenţe, să comunice note, să comenteze situaţii din catalog; toate aceste situaţii se vor limita la rubrica disciplinei pe care o predă; Art. 2.5, art. 5.4 si art.8.1 Din Fisa Postului cu nr. ........ din 07.10.2022 pentru anul scolar 2022-2023" Sancționarea? (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii. (2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;

Această petiție împotriva zgomotului cauzat de traficul rutier de tranzit din municipiul Târgoviște este o consecință a lipsei răspunsurilor autorităților locale cu privire la solicitările locuitorilor de pe Bulevardul Eroilor pentru eliminarea marcajelor cu benzi producătoare de zgomot și găsirea unor soluții pentru reducerea zgomotului produs de cele câteva mii de autocamioane cu masa mai mare de 3,5 tone care circulă zilnic cu viteză excesivă pe Bulevardul Eroilor.

Prin sprijinul dumneavoastră și al altor factori de decizie, vom putea construi un sistem de justiție mai puternic și mai incluziv pentru copiii României si o societate coerenta cu normele europene la care tara noastra adera.

Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.