Sanatatea oamenilor este cea mai importanta. Protejarea sanatatii populatiei este o datorie a institutiilor statului.

Campania este importantă pentru că: - Artificiile sunt toxice, punând în pericol sănătatea și viața oamenilor și animalelor. - Poluarea fonică face ca animalele să se sperie și să fugă de acasă, sau chiar să moară. Păsările sunt cele mai afectate și cad moarte pe jos. Verificați singuri, vă rugăm. - Oamenii care suferă de epilepsie, ADHD, bătrânii care suferă de afecțiuni de inimă, oamenii care suferă de PTSD(post-traumatic stress disorder ) sunt afectați în acele momente de aceste zgomote care seamănă cu focurile de armă. - Artificiile conțin compuși cancerigeni. Acești compuși sunt inhalați de noi în timpul focului de artificii, ajung în apă și în sol și apoi în mâncarea noastră. Merită? - Banii publici arși pe cer. Pentru Primării banii cresc în copaci, nu? NU! NOI CHIAR MUNCIM CA EI SĂ NE ARDĂ BANII NOȘTRI PE CER! Ha-ha! Iar noi ne bucurăm de asta? De ce? De ce nu realizăm că sunt bani irosiți?

Demisia ar fi doar o minimă reparație morală pentru toți cei pierduți din pricina disfuncționalităților sistemului.

În prezent, autoritățile locale și centrale nu controlează eficient activitatea poluatorilor din zonă, situație confirmată înclusiv de conducerea Gărzii de Mediu Brașov. Foarte mulți locuitori reclamă aer irespirabil în momentele în care care poluatorii evacuează fum rezultat în procesul tehnologic. Nimeni nu ne poate asigura dreptul la sănătatea și un mediu protejat.

SITUAȚIA IN FAPT: Interpreta în limbaj mimico - gestual Monica Savin a dat în judecată pe Nicușor Pârvu - persoana surda și niciun alt intrepret din țara nu dorește sa interpreteze în procesul acesta. Grecu Mihail este președinte al Asociației Surzilor din România (ANSR) de mai bine de 15 ani și o susține pe Savin Monica. Situația Surzilor din România este din ce în ce mai grea, mai complicata. Un număr de cca 4.000 de surzi sunt membri ANSR, dintr- un număr de cca 25.000, restul fiind pe nicăieri, nu beneficiază de interpreți, informații, etc. Subvenția pentru interpreții în limbaj mimico - gestual (LMG) merge integral la ANSR. CEREM: 1. DEMISIA președintelui ANSR, MIHAIL GRECU și a interpretei LMG MONICA SAVIN de la Filiala Surzilor Slatina. 2. SUSȚINEM persoana surda - NICUȘOR PÂRVU. 3. SUSȚINEM INDEPENDENȚA INTERPREȚILOR ÎN LMG. 4. SUSȚINEM ELIMINAREA CONFLICTELOR DE INTERESE.

MOTIVAȚIA : - taxele și impozitele aferente unui municipiu sunt mari vs cele aferente unui oraș, ceea ce constrânge și restricționează DEZVOLTAREA sectorului PRIVAT! Acesta este oricum lipsit de stimulente care sa le susțină afacerile și dezvoltarea. Toți factorii care contribuie la dezvoltarea lor, sunt într-o mare INVOLUȚIE în ultimii 30 de ani! - taxele și impozitele aferente unui municipiu sunt mari vs cele aferente unui oraș iar acest lucru afectează toti locuitorii orasului! Aceștia trăiesc într-o continuă degradare din cauza somajului, a lipsei locurilor de muncă, iar condițiile de trai NU SE RIDICĂ la RANG DE MUNCIPIU! - Taxele și impozitele la nivel de oras, atrag investitori și îi ajută să se dezvolte. - Aparatul administrativ, al UAT / Primariei, aloca un buget enorm! Va rog verificati care sunt cheltuielile! - Săracia care nu ne permite sa plătim taxele și impozitele.

Pentru că ne dorim să ne păstrăm resursele naturale și să le folosim responsabil. Pentru că putem face chiar NOI ceva. Prin plantarea unui copac contribuim activ și direct pentru un mediu înconjurător sănătos și tragem un semnal de alarmă asupra importanței chiar și a unui copac, nu doar a unei păduri. Plus un copac e o acțiune, un semnal de alarmă și un simbol a determinării noastre de a susține importanța unui mediu înconjurător sănătos și primitor. Avem o țară cu multe resurse, o țară în care ne dorim să rămânem noi, copiii noștri. O țară de care trebuie să avem grijă și a cărei resurse să le utilizăm responsabil. Una dintre aceste resurse pe care le avem - pădurile - sunt în pericol. Nu de ieri, ci de câțiva ani buni, iar autoritățile ori au făcut prea puțin pentru a proteja aceasta resursă, ori nu au făcut nimic, ori au fost chiar persoanele din funcțiile politice sau cele numite politic care au acționat direct și activ la defrișările pădurilor noastre. Avem nevoie de politici, de controale, de licitații transparente, de oameni cinstiți care să ajute să ne păstrăm aceste resurse, dar între timp fiecare dintre noi poate face ceva pentru a semnala importanța nu doar a unei păduri, ci chiar a unui singur copac. "Plus un copac" este o acțiune la care oricine poate lua parte, ne putem organiza, acolo unde este posibil, să mergem împreună să plantăm copaci, fie pe un spațiu public, dacă există aprobarea necesară, fie pe un teren privat, dacă avem acordul proprietarului, ori fiecare dintre noi, individual, în curtea, livada proprie plantează un copac. "Plus un copac" ne dorim să fie o acțiune care să se desfășoare anual, în ultima duminică a lunii octombrie. "Plus un copac" e un semnal de alarmă, căci știm că un copac, plus un copac, pot crea o pădure, dar mai ales știm că prin ceea ce facem ajutăm la conștientizarea rolului pe care îl are mediul înconjurător, și subliniem prin asta că ne dorim o Planetă Verde. Printr-o semnătură susții inițiativa, iar pe 27.10.2019 vei planta și tu un copac. Un copac în plus, o planetă mai verde și un mediu mai sănătos.

Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 9 arii naturale protejate de interes national și European, peste 100 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute alternative. Situația pădurilor din România este deja tragică, iar acum statul vine cu mega linia electrică prin inima parcurilor naționale pe care le va defrișa, desi pădurile din aceste arii protejate înseamnă doar 1% din suprafața României. Domnule prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri seculare. Lăsați pădurile în pace și faceți bine să mutați traseul liniei electrice pe lângă ariile naturale protejate. Traseul LEA 400 kV Reșița – Porțile de Fier are 117 km, costă 123 milioane de lei și ar urma să străpungă 42 km din 9 arii naturale protejate cu o bandă lată de 54 de metri, însumând peste 100 de hectare de păduri planificate a fi defrișate.

Combustibilii fosili nu numai că accelerează schimbările climatice, ci și poluează aerul pe care îl respirăm. Petrolul arzător și cărbunele eliberează dioxid de carbon împreună cu o serie de alți poluanți. Gazele precum azotul și oxizii de ozon umplu aerul din jur și particule mici pătrund adânc în plămânii noștri. Impacturile asupra sănătății noastre sunt profunde, inclusiv probleme de respirație, boli de inimă și speranță de viață scurtată. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății a numit poluarea aerului „noul tutun”, deși a remarcat că te poți îndepărta de fumul de țigară. Pe de altă parte, atunci când casa sau școala este înconjurată de poluarea aerului, nu există nicio scăpare. Aproape jumătate din toate vehiculele de pe drumuri circulă pe motorină. Acesta era văzut de guvern ca un combustibil mai ecologic decât benzina, deoarece eliberează mai puțin dioxid de carbon. Drept urmare, stimulentele pentru vehiculele diesel ne-au încurajat să le cumpărăm. Cu toate acestea, acum știm că aceste afirmații au fost exagerate de producătorii de mașini. Mai mult, pur și simplu trecerea de la un combustibil fosil la altul ignoră faptul că trebuie să încetăm să ardem complet. În plus, automobilele diesel produc mai multă poluare cu dioxid de azot (NO2). Majoritatea zonelor urbane din Marea Britanie au niveluri ilegale de poluare cu NO2, ceea ce poate afecta dezvoltarea plămânilor la copii.

- Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.

UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins in 9 octombrie inițiativa legislativă. Deşi 32 au votat pentru, 2 sau abținut si 35 au fost împotrivă. A fost aproape. Bătălia nu este insă pierdută. Dezbaterile se mută în comisiile şi plenul Camerei Deputaților, for decizional. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 In 1 octombrie, senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre (6 pentru și numai 2 împotriva acesteia, aceștia fiind dealtfel vânători). Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 In 17 septembrie, senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat covârșitor împotriva protejării caprelor negre (10 voturi față de numai unul pentru). ------------------------------------------------------------------------------------------------ PETIȚIE: Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei). Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare. Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/

Sunt tanar, am 30 de ani si circul des cu CFR ( singurul operator feroviar pentru rutele frecventate de mine ). Cred in contributia pe care o are fiecare asupra calitatii mediului, a aerului, si de aceea aleg sa ma deplasez in oras doar cu bicicleta, iar intre orase cu trenul. De fiecare data cand sesizez mizeria, intarzierea sau lipsa de implicare a controlorilor, mi se spune ca sunt singurul "reclamagiu" si ca lumea tolereaza. SEMNEAZA petitia ca sa le aratam ca suntem multi care vrem conditii decente in transportul feroviar de calatori.