Pentru a educa noua generatie si pentru bietele animale, sa aiba o viata normala, libera. Pentru oameni, pedeapsa cea mai mare este inchisoare, lipsirea de libertate. Consider ca la fel este si pentru ele, o pedeapsa.

Pentru ca nu este corect si sanatos ca animalele sa stea in captivitate doar pentru distractia oamenilor

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

Animalele au spatii foarte mici si alimentație precară. O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari de a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

Este important pentru animalutele de acolo. Nu isi merita acel trai!

Temperaturi extreme Legislația Uniunii Europene interzice, din motive de bunăstare a animalelor, transportul lor atunci când sunt prognozate temperaturi de peste 35 de grade Celsius. Sub incidența legislației europene intră și perioada de transport a animalelor, după ce acestea au părăsit continentul, până în momentul în care au ajuns în țara-destinație. Aceste prevederi legale sunt încălcate cu nonșalanță. Țările în care România exportă majoritatea animalelor au parte de temperaturi extreme pe tot parcursul verii. Golful Persic este cunoscut drept zona cu cele mai fierbinți veri de pe planetă, cu temperaturi ce ajung la 56 de grade la umbră. Boli și accidente Condițiile de supraaglomerare, laolaltă cu mizeria, constituie un mediu propice pentru transmiterea diferitelor boli de la un animal la altul. O problemă des întâlnită este conjunctivita, caracterizată prin înroșirea ochilor. Un risc semnificativ mai mare îl prezintă salmoneloza, infecție bacteriană gravă, care se transmite inclusiv la om prin consumul produselor de origine animală contaminate. Mortalitate foarte ridicată Având în vedere aceste aspecte, este lesne de înțeles că multe dintre animale nu vor mai ajunge la destinație. În camioanele și pe vapoarele de transport, mortalitatea datorată temperaturii, bolilor, accidentelor, înfometării este una extrem de ridicată. Ucidere prin metode extrem de dureroase Odată ce nava sau camionul ajunge la destinație, animalele care au supraviețuit drumului sunt descărcate cu brutalitate și vândute pentru a fi consumate de oameni. Ele sunt ucise cu brutalitate, de multe ori chiar în stradă, fiind târâte și lovite înainte de a li se tăia gâtul cât sunt încă pe deplin conștiente. Bun pentru economie? Nici măcar argumentele de ordin economic în favoarea exportului, emise de cei care văd animalele doar prin prisma valorii lor financiare, nu stau în picioare. Singurele care au ceva de câștigat de pe urma acestui tip de comerț sunt companiile exportatoare, deja foarte bogate și puternice. Animalele sunt vândute de fermierii din România la prețuri de nimic (100-200 lei), iar în Orientul Mijlociu sunt revândute la sume de până la 5 ori mai mari. Profitul este, bineînțeles, al firmelor de comerț. România pierde astfel și locuri de muncă în sectorul care se ocupă cu uciderea animalelor și prelucrarea cărnii lor, și valoarea adăugată, care ar putea fi pusă în cazul exportării cărnii procesate.

Este extrem de important pentru angajatii din Romania, in special pentru cei din sistemul bugetar, ar fi o masura de protectie impotriva politrucilor cocotati (plantati) in functii de conducere in diferite institutii. Un exemplu din anul 2020, dintr-o singura institutie, si anume Administratia Nationala Apele Romane, unde politrucul Ervin Molnar (plantat de PNL ca director general) prin acolitii dansului (directorii de ABA-uri, numiti politic de Ervin Molnar fara sa indeplineasca conditiile legale de ocupare posturilor) a detasat 3 persoane pentru 1 an de zile, la sute de kilometri de familie, doar pentru ca il deranjau pe EL! Pentru un angajat care nu are resurse financiare, nu are cunostinte si posibilitati sa angajeze un avocat, este o masura pe care trebuie sa o duca la indeplinire, singura alternativa daca nu doreste sa fie detasat, este sa isi dea demisia. Un exemplu concret sunt eu, Ianculescu Ovidiu Sebastian, care am fost detasat la 200 de km de casa (chiar daca am 2 copii minori 3 ani si 6 ani, pe care ii cresc singur cu sotia, neavand bunicii sau alte rude in aceeasi localitate, si am motivat justificat refuzul detasarii, nu au contat aceste lucruri); am intentat din primele zile actiune in instanta, iar primul termen de judecata l-am avut dupa 6 luni !!!! In toata aceasta perioada, daca avocatul nu ar fi deschis si o actiune de suspendare prin Ordonanta Presidentiala, si nu am fi castigat la Curtea de Apel, eu eram obligat sa merg la locul de munca unde am fost detasat! Alti doi colegi au fost detasati la: 550 km (Cluj Napoca-Galati) de casa si 540 km (Bucuresti-Timisoara)!

Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei Prințul Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, își fundamentează uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulți ani de rangerul Agent Green din zona respectivă și era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic și neobișnuit cu prezența omului și sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130. Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Este o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit. Agent Green a discutat pe 28 aprilie 2021 cu primarul din Ojdula și a vizitat mai multe gospodării din acest sat. Reprezentanții Agent Green au stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociației de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât și alți săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric. De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensații pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discuat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împușcat ursul de sex masculin și că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urșii și nu implementează nicio măsură de coexistență și coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să își citească propria plângere făcută de domnia sa către asociația de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz. România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă. România este privilegiată să fi putut oferi habitat pentru această specie emblemă situate în vârful piramidei trofice a zonei de climă temperate. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa specie și care investește în măsuri de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil.

În ciuda faptului că panourile fonoabsorbante există pe stocul DRDP Cluj, CNAIR refuză instalarea lor, din motive birocratice necunoscute, și se invocă nevoia refacerii recensământului de mașini. În virtutea legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și a Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, solicităm, așadar, instalarea panourilor existente cu prioritate pe zonele de poduri (i.e. podul peste Pârâul Pruniș, pârâul Ciurila) și în dreptul zonelor turistice, cum ar fi zona lacurilor de agrement Ciurila. În virtutea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm, de asemenea, planurile și calendarul de activități privind protecția fonică a tuturor satelor aflate pe traseul A3, segmentul Turda - Gilău.

Pentru ca erau utile tuturor persoanelor din zona PIPERA!

Nu peste mult timp fabrica I.A.I.F.O. Zalău, cu toate clădirile sale, nu va mai exista. Recent, partea care a rămas din ea a fost vândută companiei Petron, care va demola clădirile rămase și va construi altceva în spațiul înainte ocupat de cea mai mare fabrică din orașul Zalău. In doi ani vom merge la cumpărături într-un mall, fără să ne mai amintim de fabrica întinsă pe 9 hectare, cu toate halele, depozitele, atelierele și anexele sale. Nu ne vom mai aminti de cei 25.000 oameni care au muncit acolo în condiții inacceptabile pentru zilele noastre și care au contribuit la dezvoltarea Municipiului, pe parcursul a peste 50 de ani de existență. Simbolurile IAIFO sunt un mozaic impresionant de pe fața unei clădiri, o statuie în bronz a unui muncitor din turnătorie și un robinet industrial gigantic, produsul emblematic al fabricii. Ele trebuie salvate. Cerem Primăriei și Consiliului Municipal Zalău să recupereze și să introducă în patrimoniul material al Municipiului Zalău aceste trei elemente emblematice ale I.A.I.F.O. „Armătura”, în semn de respect pentru miile de foști angajați ai acestei unități și familiile acestora. Mozaicul de pe clădire, ilustrând muncitori în fabrică, realizat în stilul brutalist specific arhitecturii comuniste, a fost realizat de către artiștii Ion Mitrea și Liviu Florean din Cluj-Napoca. Mozaicul ar putea fi amplasat în unul dintre parcurile orașului. Statuia muncitorului a fost concepută și realizată de către domnul Asztalos Ștefan maistrul turnător care a pus în operă și statuia Discobolului din fața Sălii Sporturilor din Zalău precum și alte busturi din Municipiul Zalău. Robinetul este unul dintre cele mai mari robinete industriale exportate pe piața SUA sub emblema IAZ (Întreprinderea de Armături Zalău). Îi îndemnăm pe reprezentanții Primăriei și ai consiliului local să intre în contact cu actualii proprietari ai fostei „Armătura” pentru a recupera cele 3 obiecte artistice, a le recondiționa și a le pune în valoare, astfel încât și următoarele generații de zălăuani să se bucure de ele și să își amintească de această filă din istoria orașului, la care aproape fiecare familie a contribuit. Uneori ca să mergi înainte, trebuie să arunci o privire în spate! Noi ce vom vedea?

Cea mai importantă perioadă pentru dezvoltarea creierului o reprezintă primele 1000 de zile de viață, când se formează 80% din legăturile neuronale. Modul în care copilul îşi începe viaţa este hotărâtor pentru evoluţia sa socială şi individuală, iar educaţia acestuia începe de la naştere. Cele mai importante descoperiri din domeniul educational, al ştiinţelor sociale şi al psihologiei au identificat factorii care dau un start cât mai adecvat în viaţă fiinţei umane. Pentru copil, nicio perioadă nu va conta mai mult în viaţă ca primii ani! Accentul pus pe educaţia timpurie şi anii preşcolarităţii este importantă deoarece aceasta este perioada în care copiii se dezvoltă rapid. În cazul în care procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil ca pierderile să fie compensate mai tarziu. Studiile ştiintifice asupra dezvoltării creierului au demonstrat că: -stimularea precoce declanşează structurile cognitive şi demararea procesualităţii intelectuale; -angajarea precoce a structurilor intelectuale conduce la reducerea abandonului şcolar; nutriţia adecvată a copilului mic garantează dezvoltarea creierului şi înlătură riscul de deficienţă mintală. -Investiţia în educaţia timpurie este poate cea mai rentabilă investiţie în educaţie. James Hackman, laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 2005 pentru studiul asupra investirii în educaţie timpurie, este cel care a demonstrat pe baza unei formule matematice că investirea a 1$ în educaţia timpurie produce un profit de 7$.