Termoficarea este un serviciu public esențial. Oamenii nu pot fi obligați să plătească integral pentru un serviciu care nu este furnizat la parametrii minimi. Facturarea pe estimare trebuie să fie excepția, nu regula. Lipsa transparenței creează neîncredere și tensiuni în comunitate. Nu cerem privilegii. Cerem: • facturi corecte, • temperaturi conforme, • explicații clare, • respect pentru consumatori. Semnează această petiție dacă și tu plătești căldură pe hârtie, dar trăiești în frig. #StopFacturiAberante #TermoficareBucurești #Transparență #ConsumReal UPDATE 03.03.2026 – Nu doar cei cu termoficare sunt furați – și cei cu centrale termice individuale plătesc abuziv! Mulțumesc celor 4 semnatari – sunteți primii eroi! ❤️ Peste 1.000 de vizualizări deja – mulți zic „și eu am cote mari cu frig în casă”, dar ezită să semneze. Hai să vorbim și despre cei cu centrale termice (gaz sau electrice) – pentru că furtul nu se oprește la Termoenergetica. Dacă ai centrală proprie și totuși facturile tale sunt umflate, iată cum te fură sistemul (exemple reale din București 2025–2026): Gazul (Engie, alte furnizori): Contorul tău măsoară corect, dar prețul pe kWh a explodat (peste 20–40% mai mare dacă ești pe piața liberă). Facturi estimate mari → regularizări de 1.000–2.000 lei cerute brusc (mulți plătesc fără să verifice). Taxe ascunse: „taxă administrare contor”, „taxă citire”, penalități chiar și la 1 zi întârziere. Electricitatea (pentru pompe de căldură sau centrale electrice): Tarife +30–50% față de anul trecut. Certificate verzi + accize + TVA pe tot → facturi cu 25–35% taxe suplimentare. Consum fantomă: centrale vechi sau bloc prost izolat mănâncă curent noaptea. Service și mentenanță centrală – aici e cea mai mare „umflare” reală: Service anual „obligatoriu” 300–600 lei → firme afiliate asociației cer 800–1.500 lei pentru același lucru. Piese scumpe sau înlocuiri inutile („trebuie schimbat boilerul” chiar dacă merge). Contracte dubioase cu firme de rude/prieteni ai președintelui/administratorului. Rezultat? Mulți cu centrale zic: „Am trecut de la Termo ca să scap, dar acum plătesc 500–800 lei/lună gaz + service, când înainte plăteam 300 la asociație și era cald”. Furtul nu a dispărut – doar s-a mutat: de la pierderi rețea la prețuri energie, taxe ascunse și service abuziv. Dacă ai centrală și simți că ești furat la fel (facturi umflate, service scump, consum mare din cauza blocului prost izolat) – semnează petiția și scrie în comentarii! Hai să cerem transparență și pentru voi – nu doar pentru cei cu termoficare. Semnează aici (10 secunde, anonim pentru alții): Share-uiește la vecini cu centrale – împreună putem opri furtul ăsta din buzunarele noastre! Cu nădejde și colți, Elena Ioniță Inițiatoarea petiției UPDATE – Text simplificat pentru toată lumea Bună tuturor! Eu sunt Elena, stau într-un bloc din București. Plătesc 250–350 lei pe lună pentru căldură și apă caldă. Dar în casă e frig, caloriferele sunt reci, apa caldă vine rece sau deloc săptămâni întregi. Termoenergetica ne spune că așa e „normal”. Ei zic că e „estimare” sau „pierderi pe rețea”. Dar eu cred că e nedrept – noi plătim mult, ei pierd bani și noi rămânem cu frigul. Asociația mea nu-mi arată facturile adevărate, nu-mi explică nimic, mă cheamă să plătesc xerox-uri și să vin fizic să semnez – ca să mă sperie. Ce vreau eu (și cred că vor și mulți alții): Să ne arate facturile reale de la Termoenergetica. Să verifice contorul de la bloc (poate e stricat). Să nu mai plătim pentru pierderile lor și pentru căldură pe care nu o primim. Să nu mai fim obligați să plătim bani în plus ca să vedem documentele noastre. Dacă și tu ai cote mari și frig în casă: Apasă „Semnează” aici (durează 10 secunde). Pune doar email-ul tău (ca să primești vești de la mine). Numele tău nu apare nicăieri public – e anonim. Nu trebuie să înțelegi toată legea – doar să spui „ajunge!” Cu cât suntem mai mulți, cu atât ne aud mai tare. Mulțumesc că citești și că semnezi dacă vrei! Elena

           Având în vedere cadrul legal recent (OUG privind descentralizarea), care oferă Consiliilor Locale puterea de a decide asupra desfășurării activităților de jocuri de noroc pe teritoriul localității, solicităm: 1. Elaborarea unui Proiect de Hotărâre de Consiliu Local (HCL) pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc și a agențiilor de pariuri în zonele rezidențiale, în apropierea școlilor, parcurilor și lăcașurilor de cult. 2. Urmarea exemplului altor administrații (precum Slatina, Iași sau Brăila) care au inițiat deja demersuri pentru curățarea orașelor de aceste „vicii la colț de stradă”. 3. Mobilizarea Primarului Municipiului Hunedoara pentru a pune pe ordinea de zi protejarea demnității cetățenilor în fața profitului cinic al industriei jocurilor de noroc.           „Norocul” unora este clădit pe suferința multora. Un oraș prosper se bazează pe muncă, educație și sprijin reciproc, nu pe exploatarea adicției! Vrem o Hunedoară sigură, unde spațiile comerciale să găzduiască afaceri care aduc valoare, nu care distrug destine.         Semnează și tu pentru o Hunedoara fără jocuri de noroc! Distribuie acest mesaj dacă vrei ca strada pe care locuiești să fie un loc al siguranței, nu al pierzaniei. 

Pentru că zilnic au loc incidente cauzate de neatenție și pentru că sunt foarte mulți ciopii care pot învăța ceva din asta - să fie mai atenți când traversează dar și ca adulți poate vor fi mai responsabili când vor fi în spatele volanului. De asemenea conduita în trafic va fi mai bună cel puțin în preajma școlilor. 

Doar uniți putem distruge răul de la rădăcină!

România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate³. Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial⁴.  1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani⁵. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc.  În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro).   Oficialii spun că aproape 2,4 milioane de români au jucat cel puțin o dată în viață și aproximativ 100.000 de români ar avea nevoie de psihoterapie pentru această dependență⁶. Tulburarea de jocuri de noroc e clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe în baza asemănărilor cu dependențele de alcool și droguri⁷.  Iluzia îmbogățirii peste noapte ascunde costurile nevăzute ale industriei - studiile (1⁸/2⁹), arată legături consistente între dependența de jocuri de noroc și infracționalitatea economică (fraudă, delapidare, furt) determinată de presiunea financiară severă generată de pierderi compulsive.  În comunități cu venituri reduse, impactul este disproporționat, afectând stabilitatea financiară a familiilor și crescând riscurile sociale. Nu suferă doar cei dependenți, ci și toți cei din jurul lor. După o lungă serie de măsuri legislative aproape inutile, pare că ajungem la finalul drumului, prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7 la data de 24.02.2026. Primarul Iașului a declarat că „după intrarea în vigoare a acestei Ordonanțe nu se vor face și nici nu voi lăsa posibilitatea apariției în alte locuri.”¹⁰ Dar factual, deși declarațiile au fost făcute în aceeași zi în care Ordonanța a intrat în vigoare, Mihai Chirica nu a introdus subiectul pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local, 2 zile mai târziu.  Până la ora actuală, primari din Slatina, Bacău, Miercurea Ciuc, Brăila, Târgoviște, laolaltă cu primari din județul Vrancea, au declarat că vor stârpi acest fenomen dăunător pentru societate și minte¹¹.  Cere urgentarea introducerii pe ordinea de zi a Consiliilor Locale, atât în municipiul Iași cât și pe teritoriul întregului județ, FĂRĂ ALTE AMÂNĂRI! Semnează petiția pentru a aduce această problemă în atenția TUTUROR liderilor comunităților noastre locale! Vrem coordonare de la TOATE nivelurile de decizie! Transmite liderilor de la nivelul județului Iași să își asume o poziție publică fermă pe tema jocurilor de noroc, în linia dată de liderii partidelor din care fac parte! SEMNAȚI PETIȚIA ȘI TRIMITEȚI PRIETENILOR ȘI FAMILIEI!  A VENIT MOMENTUL SĂ DISPARĂ JOCURILE DE NOROC DIN VIEȚILE NOASTRE!  ________________________________________________________ ¹ StartupCafe, 26 feb 2026: https://tinyurl.com/Prevederi-OUG7-2026 ² Agerpres, 25 feb 2026: https://tinyurl.com/declaratieChirica ³ Libertatea, nov 2025: https://tinyurl.com/locul2pacanele ⁴  HotNews, aug 2025: https://tinyurl.com/pacanele2025 ⁵  Euronews, iul 2025: https://tinyurl.com/tineripacanele ⁶  Euronews, 2023: https://tinyurl.com/microbnational ⁷ NCBI: https://tinyurl.com/studiu2criminalitate2 ⁸ PubMed, 2019: https://tinyurl.com/studiu1criminalitate ⁹ PubMed, 2016: https://tinyurl.com/studiu2criminalitate  ¹⁰ Digi24, iun 2025: https://tinyurl.com/exemplepacanele ¹¹Agerpres, 25 feb 2026: https://tinyurl.com/declaratieChirica

Contextul legal Guvernul României a modificat recent legislația privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, introducând o prevedere esențială: activitatea în locații fizice este condiționată de obținerea unei autorizații de funcționare eliberate de autoritatea publică locală, iar Consiliul Local are dreptul de a decide dacă pe teritoriul localității se pot sau nu desfășura astfel de activități. Această modificare legislativă oferă administrațiilor locale instrumentul legal clar pentru a interzice sălile de jocuri de noroc, în interesul comunității. Municipiul Slatina a anunțat deja că va folosi această nouă prevedere legală. Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a declarat că va iniția o hotărâre de Consiliu Local pentru eliminarea sălilor de jocuri, subliniind că: „interesul public, sănătatea comunității și protejarea familiilor au prioritate”. Slatina își asumă să devină primul oraș liber de păcănele. De ce este nevoie de această măsură în Corbeanca Chiar și în comunități liniștite, precum Corbeanca, apar deja agenții de pariuri și săli de jocuri. Experiența din toată țara arată că acestea creează dependență și probleme sociale grave, afectează familiile și veniturile gospodăriilor, cresc riscul de îndatorare, depresie și comportamente extreme, atrag un tip de activitate economică nocivă pentru comunitate. Corbeanca este o comunitate de familii tinere care au ales această localitate pentru liniște și siguranță. Știm că aceste activități pot genera venituri la bugetul local. Însă cu ce preț? Vieți distruse, bani care în loc să meargă în educația și hrana copiilor ajung la jocurile de noroc.  Creșterea dependenței de jocuri de noroc duce la creșterea nevoii de asistență socială pentru familiile afectate. Corbeanca poate deveni o comună model, care protejează familiile și sănătatea comunității. Aveți acum instrumentul legal și responsabilitatea morală de a acționa Semnează și tu această petiție pentru o comunitate fără păcănele!

"Solicităm ca proiectul REGENESIS să preia și să adapteze modelul de succes al Poloniei, care a demonstrat că repatrierea este posibilă prin: ​Scutiri de impozit pe venit pentru primii 4 ani de la revenirea în țară. ​Consiliere personalizată (one-stop-shop) pentru familiile care se întorc, oferind suport de la înmatricularea mașinii până la găsirea unui loc de muncă. ​Programe de granturi dedicate exclusiv experților și antreprenorilor din diaspora care vor să deschidă afaceri acasă. ​Dacă Polonia a putut, și România poate! Nu trebuie să inventăm roata, trebuie doar să aplicăm ce funcționează deja la vecinii noștri."

De ce este urgent Pentru că drepturile există doar dacă pot fi exercitate. Pentru că o persoană fără reprezentare juridică este vulnerabilă într-un sistem adversarial. Pentru că violența sexuală nu ar trebui să lase pe nimeni singur în fața instanțelor, a termenelor și a costurilor. Pentru că accesul real la justiție civilă înseamnă siguranță, stabilitate și șansa unei vieți normale. Semnez această petiție pentru ca România să trateze sprijinul juridic civil ca pe o componentă esențială a protecției supraviețuitoarelor violenței sexuale, nu ca pe un privilegiu sau un lux.

Cinematografia românească aduce, an de an, prestigiu internațional României, dar pe plan intern se zbate într-o criză cronică de subfinanțare. În timp ce concursurile de proiecte sunt amânate sau anulate din lipsă de fonduri și proceduri, zeci de milioane de euro care se cuvin de drept filmului românesc sunt lăsați în buzunarele industriei jocurilor de noroc. Nu cerem bani în plus. Cerem doar respectarea legii! Conform Legii nr. 328/2006 (Art. 13), 4% din profitul anual al operatorilor de jocuri de noroc ar trebui să meargă către Fondul Cinematografic. Aceasta este o taxă pe viciu standard în țările civilizate, gândită tocmai pentru a repara o parte din răul social produs de adicție, transformând o fracțiune din aceste profituri uriașe în cultură, educație și artă.

Semnează și tu pentru un sistem sanitar în care laboratorul este pilonul de încredere al diagnosticului tău! Biologii biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar din România au nevoie de o lege unitară fără ambiguități care să nu permită organizației profesionale OBBCSSR să își abuzeze membrii. Legea trebuie adaptată nevoilor actuale ale pieței muncii și profesiilor liberale. https://drive.google.com/file/d/1znTQqsNnOue3mGXWZ2YzLXDBUtn9r6DS/view?usp=sharing

Această inițiativă nu este doar despre infrastructură, ci despre calitatea vieții în zonă. Pistele de mobilitate alternativă ar însemna deplasări mai sigure pentru copii și adulți, timp câștigat în trafic, aer mai curat și o alternativă reală la utilizarea zilnică a mașinii. Cu cât suntem mai mulți cei care susținem proiectul, cu atât cresc șansele ca el să devină o prioritate reală pentru autorități.   Susținerea comunității demonstrează existența unui interes public legitim și oferă o bază solidă pentru prioritizarea proiectului în planificările viitoare. În același timp, o astfel de abordare participativă contribuie la crearea unor politici publice mai bine fundamentate și mai bine acceptate de cetățeni.  Suntem convinși că, prin dialog și colaborare între administrație și comunitate, acest demers poate deveni un exemplu de bună practică în dezvoltarea coerentă și sustenabilă a infrastructurii rutiere. 

  Dacă și tu crezi că 60 de miliarde de lei merită explicații, semnează și distribuie această petiție.  Pentru prezentul nostru.  Pentru viitorul României.