De ce am hotarat sa initiez aceasta petitie? Raspuns: pentru ca de ani de zile va faceti ca noi nu vedem. Va faceti ca noi suntem prosti si nu intelegem ca, de fapt, calitatea proasta a aerului NU este cauzata numai de trafic, precum NU este cauzata de fenomenul acela, cu nume pompos, pe care ni-l tot fluturati in declaratii, si anume "inversiunea termica". De consider ca explicatiile Garzii de Mediu si ale autoritatilor sunt puerile? 1. Indicii cei mai mare de poluare sunt noaptea si spre dimineata (intre 21:00-02:00 si apoi 04:00-05:00). Contrar explicatiilor logice, pe care le-am avea pe limba. Cum se poate intampla ca exact noaptea, cand traficul din Bucuresti este aproape nul, indicii de poluare (atat The Common Air Quality Index - CAQI, indice utilizat de UE pentru a defini calitatea aerului, cat si procentul de particule daunatoare, PM2.5 si PM10) sa fie la nivel maxim? Conform unei platforme de monitorizare a traficului, traficul din Bucuresti urmareste o tendinta de intensificare in cursul diminetii, cand oamenii merg la munca si isi duc copiii la gradinita si la scoala, si in cursul dupa-amiezii-seara cand oamenii se intorc de la munca. Conform acestui site, traficul de masini este maxim intre orele 07:00-11:00, respectiv 16:00-20:00. Teoretic, acest grafic ar trebui sa fie urmarit si de platformele de urmarire a calitatii aerului. Insa, constatam, culmea, ca aerul devine irespirabil TOCMAI in afara acestor ore pe care noi le consideram a fi "de varf". Cum putem explica? Consider ca Guvernul, prin institutiile abilitate, precum si Garda de Mediu, trebuie sa dea explicatii in acest sens. 2. Nu este necunoscut faptul ca inca exista persoane la periferiile marilor orase care se incalzesc prin mijloace alternative. Organele abilitate ar trebui sa aplice legea. De exemplu: OUG nr. 92/19 august 2021 privind regimul deseurilor. Articolul 21 mentioneaza:  “Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special: a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.” Toate literele mentionate in articolul din legea de mai sus se intampla actualmente pe tot teritoriul tarii noastre, nu numai in Bucuresti, iar autoritatilor nu le pasa.   Articolul 20, alineatul (5) al aceleiasi Ordonante de Urgenta adoptata de Guvernul Romaniei mentioneaza:  “(5) Se interzice incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect.” Articolul 66, alineatul (1), litera e)  din OUG nr. 92/2021:  “(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată: [...] e) incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;” De asemenea, incalcarea dispozitiilor din Articolul 20, printre care si alineatul (5), pe care l-am mentionat, se pedepseste prin lege, conform Articolului 62, alineatul (1), litera b): “(1) Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează după cum urmează: [...] b) cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul încălcării dispozițiilor art. 11 și art. 20 alin. (3)-(6);” Cine este responsabil? Conform aceleiasi OUG nr. 92/2021, sunt mentionate si autoritatile avizate sa constate si sa aplice sanctiunile necesare. Articolul 62, alineatele (2),(3),(4): “(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează, după caz, de comisari și persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Gărzilor forestiere, autorităților administrației publice locale, poliției locale, precum și de către ofițeri și agenți de poliție din cadrul Poliției Române, respectiv de ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei Române, conform atribuțiilor stabilite prin normele juridice în vigoare. (3) Constatarea corectitudinii datelor transmise ANPM și agențiilor județene pentru protecția mediului potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) se realizează de către comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu. (4) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) în obiectivele, incintele și zonele aparținând structurilor componente ale sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează de către personalul specializat din cadrul Gărzii Naționale de Mediu împreună cu personalul din structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale în conformitate cu prevederile instrucțiunilor și ordinelor proprii.” Astfel, conform legii, multiple autoritati sunt avizate pentru a constata si a aplica sanctiuni in vederea asigurarii unei calitati mai bune a aerului, insa pare ca niciuna dintre acestea nu isi face treaba. Consider ca recentul proces intentat de catre Garda de Mediu catre comunitatea din Sintesti nu este decat un perdaf electoral. Deja este dovedit impactul poluarii asupra sanatatii noastre in multiple studii. Este redundanta mentionarea aici de studii care subliniaza efectul nociv pe care il are poluarea asupra mediului, si implicit, asupra noastra. Arderea de deseuri duce nu numai la eliberarea de mirosuri iritante, dar si de particule cancerigene si particule mici (PM2.5 mentionate mai devreme), ce ajung in alveolele plamanilor si initiaza efecte de inflamatie la nivel local, cu potentiala transformare canceroasa. Acesta este doar un exemplu. Este foarte probabil ca poluarea sa contribuie si la explozia diagnosticarii dementei de la varste nu foarte avansate, precum si a incidentei cancerelor. Prin prezenta petitie, doresc sa READUC la cunostinta impactul negativ pe care autoritatile din Romania, prin pasivitate, il aduc asupra sanatatii noastre.  In Parlamentul Uniunii Europene a fost adoptata o directiva care da dreptul cetatenilor UE de a obtine despagubiri daca dezvolta probleme de sanatate din cauza poluarii aerului. Dar de ce sa ajungem acolo cand putem pur si simplu sa minimizam cauza in loc sa tratam efectul? Semneaza petitia acum!

Cartierul Pallady se confruntă cu o lipsă de spații verzi publice, ceea ce afectează grav calitatea vieții locuitorilor. Această situație este și mai gravă prin prisma următorilor factori care afectează viața de zi cu zi a celor circa 50.000 de locuitori ai cartierului: • Lipsa arborilor bătrâni: Cartierul nu dispune de arbori maturi care să ofere umbră, să purifice aerul și să creeze un mediu plăcut. • Lipsa sistemelor de management al apelor pluviale: În lipsa unor sisteme adecvate de drenaj, ploile abundente provoacă inundații și disconfort. • Numeroase șantiere: Activitatea intensă de construcții generează praf, zgomot și poluare, afectând sănătatea și bunăstarea locuitorilor. • Lipsa spațiilor de socializare: Cartierul nu oferă suficiente locuri unde oamenii să se poată întâlni, să se relaxeze și să interacționeze. Considerăm că amenajarea de grădini publice și parcuri de cartier ar aduce numeroase beneficii, printre care: • Îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării • Crearea unui mediu mai plăcut și mai sănătos • Oferirea de oportunități pentru relaxare, sport și socializare Solicităm ca fiecare locuitor al cartierului Pallady să beneficieze de cel puțin 26mp de spațiu verde, conform art. 2 din OUG 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG 195/2005 privind protecția mediului. Acest lucru poate fi realizat prin: • Identificarea și achiziționarea de terenuri adecvate pentru amenajarea de parcuri • Elaborarea de proiecte de amenajare peisagistică care să răspundă nevoilor comunității • Alocarea resurselor bugetare necesare pentru implementarea acestor proiecte • Interzicerea dezvoltării de noi proiecte imobiliare fără alocarea de către dezvoltator a 26mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor ce se va muta în noile construcții.  

În ultimii ani, Bucureștiul s-a confruntat cu o deteriorare alarmantă a spațiilor verzi, concretizată prin uscarea a sute de copaci în parcurile mari și a mii de arbori pe întreg teritoriul orașului. Parcul Circului este un exemplu tragic, unde, în ultimii doi ani, peste 250 de arbori, inclusiv stejari, conifere și mesteceni, s-au uscat fără ca autoritățile să efectueze o investigare adecvată a cauzelor. Constituția României, prin Articolul 35, garantează dreptul fiecărui cetățean la un mediu sănătos și echilibrat ecologic. Lipsa de acțiune din partea ALPAB nu doar că încalcă acest drept constituțional, dar pune în pericol și sănătatea și bunăstarea locuitorilor Municipiului București. Spațiile verzi sunt esențiale pentru un mediu urban sănătos, oferind aer curat, reducând stresul și îmbunătățind calitatea vieții.  Solicităm ALPAB: 1. Să identifice urgent cauzele uscării copacilor și să aplice tratamentele necesare pentru a preveni extinderea problemei. 2. Să inițieze un program de replantare sub îndrumarea unor peisagiști specializați, care să asigure plantarea unor arbori sănătoși și potriviți mediului urban. 3. Să asigure întreținerea adecvată a spațiilor verzi, inclusiv repararea și funcționarea eficientă a sistemelor de irigare, care nu au funcționat corespunzător în ultimii ani. 4. Să transparentizeze procesul de gestionare a parcurilor, oferind publicului informații clare și actualizate despre starea spațiilor verzi și măsurile luate pentru îmbunătățirea acestora. Această problemă afectează în mod direct comunitatea locală din București, dar are implicații majore și pentru sănătatea urbană în general. Spațiile verzi sunt inima orașului nostru. Ele ne oferă un loc de relaxare, de recreere și contribuie la sănătatea noastră fizică și mentală. Uscarea și tăierea arborilor fără o gestionare adecvată nu doar că ne privează de aceste beneficii, dar amenință și echilibrul ecologic al orașului. Este timpul să cerem acțiuni concrete și responsabile de la cei care administrează aceste resurse prețioase. Alăturați-vă campaniei noastre pentru a proteja și revitaliza parcurile din București. Împreună, putem asigura mediul sănătos pentru generațiile viitoare.  

Vă îndemn să vă alăturați semnând această petiție într-un număr cât mai mare, cu scopul de a convinge guvernul să înceteze finanțarea acestui program care aduce mai mult prejudiciu agriculturii decât beneficii. Prin implicarea noastră colectivă putem exercita presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri concrete în protejarea sectorului agricol și în evitarea consecințelor negative ale utilizării rachetelor antigrindină.

Cum un astfel de primar, Sectorul 3 nu va face decât să continue în direcția pe care a apucat-o în ultimii ani - pavele peste pavele, spații verzi distruse, betoane în loc de natură, lucrări ilegale și care nu urmăresc interesul cetățenilor, sute de milioane date pe paranghelii, în timp ce din buzunarul cetățenilor se ia câte 5 lei pe oră, chiar dacă parcarea e în fața blocului în care locuiesc. Este important să-i cerem lui Robert Negoiță să plece, pentru că merităm și noi, cetățenii Sectorului 3, puțină normalitate, să trăim în liniște, nu într-un veșnic șantier care ne distruge sănătatea noastră și pe a copiilor.

Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.

pentru că: numărul de masini este in continuă crestere, temperaturile caniculare sunt din ce in ce mai mari, avem nevoie de oras, si avem nevoie de un loc de munca este nevoie sa incercam sa reducem prin orice mijloc impactul pe care activitatile noastre de zi cu zi il au asupra temperaturii resimtite in orasul in care locuim

Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.

Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!

- Expansiunea imobiliară a cartierului Bucium: Cartierul Bucium este în plină expansiune imobiliară, însă lipsesc spațiile de promenadă și relaxare pentru ieșenii care rezidențiază aici. - Necesitatea unui spațiu de joacă pentru adolescenți: În prezent, adolescenții din cartier se joacă în zona spațiului de joacă pentru copii. Pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit. - Combaterea poluării: Terenul propus pentru parc este mărginit de o arteră de circulație foarte solicitantă, șos. Bucium, care generează poluare atmosferică și fonică. Construirea unui parc în această zonă ar contribui la reducerea acestor tipuri de poluare.

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro  *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro  "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde