• Opriți rachetele antigrindină!
    Vă îndemn să vă alăturați semnând această petiție într-un număr cât mai mare, cu scopul de a convinge guvernul să înceteze finanțarea acestui program care aduce mai mult prejudiciu agriculturii decât beneficii. Prin implicarea noastră colectivă putem exercita presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri concrete în protejarea sectorului agricol și în evitarea consecințelor negative ale utilizării rachetelor antigrindină.
    674 din 800 Semnături
    Inițiat de Marian Tuchel
  • Sectorul 3 fără Robert Negoiță! Demisia!
    Cum un astfel de primar, Sectorul 3 nu va face decât să continue în direcția pe care a apucat-o în ultimii ani - pavele peste pavele, spații verzi distruse, betoane în loc de natură, lucrări ilegale și care nu urmăresc interesul cetățenilor, sute de milioane date pe paranghelii, în timp ce din buzunarul cetățenilor se ia câte 5 lei pe oră, chiar dacă parcarea e în fața blocului în care locuiesc. Este important să-i cerem lui Robert Negoiță să plece, pentru că merităm și noi, cetățenii Sectorului 3, puțină normalitate, să trăim în liniște, nu într-un veșnic șantier care ne distruge sănătatea noastră și pe a copiilor.
    214 din 300 Semnături
    Inițiat de Alex Dragomir
  • Asigurare VOT ELECTRONIC cetățenilor români la alegerile din 2024.
    Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.
    68 din 100 Semnături
    Inițiat de Constantin Burcea
  • Agenda 2030 - trebuie sa devina prima prioritate pentru Administratia Publica Valceana
    Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.
    100 din 200 Semnături
    Inițiat de Cercetasii Romaniei Centrul Local Mircea Cel Batran
  • Telemuncă în Perioadele de Caniculă: Fără mașini în trafic
    pentru că: numărul de masini este in continuă crestere, temperaturile caniculare sunt din ce in ce mai mari, avem nevoie de oras, si avem nevoie de un loc de munca este nevoie sa incercam sa reducem prin orice mijloc impactul pe care activitatile noastre de zi cu zi il au asupra temperaturii resimtite in orasul in care locuim
    142 din 200 Semnături
    Inițiat de Mirela Stan
  • Spune-le europarlamentarilor români să voteze PENTRU REFACEREA NATURII
    Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.
    454 din 500 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Păstrarea arborilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității în amplasamentul lor actual
    Dacă doriți să ne mai bucurăm de frumusețea și de umbra copacilor de pe străzile Kogălniceanu și Universității, dacă doriți ca arborii deja existenți din oraș să fie protejați, altăturați-vă acestei campanii!
    5.681 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Anca Hatiegan
  • Susține amenajarea unui Parc cu terenuri Sportive la ”Plopii fără Soț”
    - Expansiunea imobiliară a cartierului Bucium: Cartierul Bucium este în plină expansiune imobiliară, însă lipsesc spațiile de promenadă și relaxare pentru ieșenii care rezidențiază aici. - Necesitatea unui spațiu de joacă pentru adolescenți: În prezent, adolescenții din cartier se joacă în zona spațiului de joacă pentru copii. Pe suprafața extinsă, s-ar putea amenaja și terenuri de sport cu acces gratuit. - Combaterea poluării: Terenul propus pentru parc este mărginit de o arteră de circulație foarte solicitantă, șos. Bucium, care generează poluare atmosferică și fonică. Construirea unui parc în această zonă ar contribui la reducerea acestor tipuri de poluare.
    1.380 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Razvan Timofciuc
  • Aer Curat, Păduri, Sănătate și Viitor, prin crearea Centurii Verzi București-Ilfov
    Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro  *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Ambasadorii platformei și organizațiile susținătoare se regăsesc pe www.centuraverde.ro  "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan. #ImpreunaPentruCenturaVerde
    12.223 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Fundația Alex Găvan Picture
  • Plafonarea pretului la curent pentru clienti casnici cu pompe de caldura
    Pentru ca sunt foarte multi oameni care sunt aceasta situatie. Costul de instalare este foarte mare, si sunt cei mai putin poluanti consumatori.
    105 din 200 Semnături
    Inițiat de Marius Pop
  • Contestație colectivă la consultare „PUZ – construire variantă ocolitoare Sibiu Sud”
    A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.
    940 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Locuitori Sibiu Rasinari
  • Test journey
    La pasul de Share, dacă omul închide petiția de la X-ul din dreapta sus să se întample același lucru ca atunci când apeși butonul "Sari peste acest pas".
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Luminita Dejeu Picture