Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Pădurea înseamnă oxigen. Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții. Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții. Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM. Nicio semnătură nu este fără însemnătate. Fiecare semnătură este de neprețuit. Alex Găvan și Florin Stoican www.centuraverde.ro *** Partenerii platformei "Împreună pentru Centura Verde" : WWF, GreenPeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București. Organizațiile susținătoare se regăsesc pe site-ul platformei: https://centuraverde.ro/#sustinatori "Împreună pentru Centura Verde" este un proiect al Fundației Alex Găvan #ImpreunaPentruCenturaVerde

Pentru ca sunt foarte multi oameni care sunt aceasta situatie. Costul de instalare este foarte mare, si sunt cei mai putin poluanti consumatori.

A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.

La pasul de Share, dacă omul închide petiția de la X-ul din dreapta sus să se întample același lucru ca atunci când apeși butonul "Sari peste acest pas".

Conform spuselor domnului Mihai Bălan, președintele Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA), doar în sectorul foto-voltaic va fi nevoie de 40.000 - 70.000 de specialiști. Instalarea panourilor PV, necesită un volum imens de muncă.

Rachetele antigrindină alungă ploaia din zonele în care sunt folosite. Oricât ar nega acest fapt producătorii acestor dispozitive, autoritățile și beneficiarii acestor sisteme (marile ferme viticole), toate observațiile directe ale populației care locuiește în zonele în care aceste rachete antigrindină sunt folosite reclamă aceleași neajunsuri: rachetele antigrindină risipesc norii de ploaie, împiedică formarea precipitațiilor și de multe ori nu reușesc să împiedice căderile de grindină. Cei care au ghinionul să locuiască în zonele viticole unde aceste rachete antigrindină sunt folosite sunt privați constant de precipitații iar interesele lor sunt sacrificate în detrimentu intereselor marilor ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină. Trebuie ca autoritățile să înțeleagă că pe lângă viticultură și marile ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină mai există și oameni și comunități care au nevoie de apa din precipitații pentru a produce și supraviețui. În zonele viticole respective se practică și alte forme de agricultură, există sute de mii de gospodării, ferme mici, localități care sunt constant private de precipitații prin folosirea acestui sistem de rachete antigrindină. Practic, marii beneficiari ai acestor sisteme sunt marile ferme viticole, de fapt ei fiind și cei pentru care aceste sisteme au fost achiziționate și implementate din bani publici. Toate observațiile directe ale zecilor de mii de locuitori din aceste zone indică același lucru și anume o constatare devenită deja refren: ,,dau cu rachete și se oprește ploaia''. Cu toate acestea, în ciuda evidenței și deselor plângeri ale populației, autoritățile locale, județene și centrale se fac a nu observa nemulțumirea cetățenilor. Nu este normal ca zeci de mii de cetățeni să fie sacrificați pentru interesele industriei mari viticole. Pe lângă efectul de risipire a norilor și scăderii drastice a precipitațiilor, substanțele active din rachetele antigrindină se răspândesc necontrolat în atmosferă, lucru observat și reclamat intens de către localnici. Nimeni nu a informat populația cu privire la efectele acestor substanțe asupra mediului și oamenilor pe termen mediu și lung. Nimeni nu știe în ce măsură aceste substanțe sunt dăunătoare și în ce fel. Mai mult, nu de puține ori aceste rachete au căzut în zone locuite provocând pagube materiale gospodăriilor și reprezentând un pericol real pentru siguranța localnicilor. Pentru toate aceste motive considerăm că măsura normală și logică nu poate fi alta decât oprirea imediată a lansărilor de rachete antigrindină. Ulterior opririi se impune auditarea sistemului antigrindină de un for științific serios, independent de interesele din zona viticolă și administrativă, care să certifice dacă aceste sisteme chiar au o eficiență împotriva căderilor de grindină în condițiile în care eficiența lor este contestată la nivel mondial, chiar în mediile științifice, neexistând dovezi clare ale eficienței lor obținute pe baza unor metode științifice de analiză. Mai mult, auditarea sistemului antigrindină ar trebui să certifice, dincolo de orice îndoială, că folosirea lui nu conduce la reducerea cantității de precipitații sau la afectarea mediului și sănătății locuitorilor. Măcar acum, locuitorii acestor zone trebuie să fie consultați prin referendum local asupra păstrării sau desființării acestor instalații de rachete antigrindină deoarece ei sunt cei direct afectați și doar ei au dreptul să decidă asupra modului în care este modificată clima, precipitațiile și calitatea mediului și a vieții în zonele în care locuiesc. Până când aceste aspecte nu vor fi pe deplin clarificate dincolo de orice dubiu se impune de la sine o singură măsură: STOPAREA IMEDIATĂ A LANSĂRILOR DE RACHETE ANTIGRINDINĂ!!!

Criza climatică nu ocolește și nu va ocoli România. Deja sunt schimbări climatice care ne afectează viața. Fenomene meteo extreme, deșertificare în sudul țării, secări de râuri, biodiversitate afectată, poluare, insule de căldură în orașe, etc. Reducerea emisiilor de carbon, până la obținerea neutralității climatice și evitarea, astfel, ca temperatura globală să depășească durabil 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial, reprezintă obligații vitale și pentru România. Sute de specialiști reputați la nivel global au analizat 18.000 de lucrări de specialitate și au lansat cel mai puternic avertisment, un veritabil COD ROȘU pentru Umanitate, cu privire la sănătatea planetei, la riscul major al degradării ireversibile a vieții pe Pământ. Ei avertizează că există o posibilitate semnificativă ca, în cel puțin unul din următorii cinci ani, temperaturile mondiale să depăşească pragul de creştere de 1,5 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial. ”Nu ne putem permite să aşteptăm doi ani, cinci ani, zece ani, ne apropiem periculos de mult de momentul în care va fi prea târziu"- spun acești specialiști. Partidul Verde Institutul Verde

Este de datoria autoritatilor sa gaseasca solutii tactice. Este datoria UMANA a noastra, a cetatenilor sa ne asiguram ca autoritatile raman implicate.

Incalzirea globala este o problema care ne afecteaza deja si ne va afecta devastator in anii care vin pe absolut toti oamenii de pe planeta aceasta. Arderea de carbune este de departe cel mai nociv mod de a produce energie, proces care are alternative, si care genereaza o mare parte din gazele care produc aceasta distrugere a mediului natural. Nu conteaza cine esti, unde locuiesti sau cati bani ai, cu totii vom simti efectele acestea, si chiar le simtim deja. Da, chiar si aici in Romania. De la arderea padurilor prin focuri salbatice, la desertificarea zonei de sud si canicule frecvente cu temperaturi peste limitele umane in toata tara. Vom fi martori la disparitia anumitor specii de animale, soluri infertile si dezastre naturale care vor aduce victime, daune si situatii de neimaginat. Aceste schimbari au inceput deja si vor continua cu o severitate tot mai ridicata. Acestea nu sunt scenarii SF, ci stiinta si certitudine. O mostenire macabra pe care am lasa-o generatilor urmatoare. Si pana la urma de ce? Din ignoranta si lipsa de ambitie? Vestea buna e ca intelegem care sunt factorii care duc la aceste efecte devastatoare, si mai important, faptul ca inca nu e prea tarziu sa evitam cele mai grave scenarii daca facem ceva in urmatorii 5 pana la 10 ani. Pentru aceasta schimbare avem nevoie de vointa colectiva, politica competenta si cooperarea internationala. Facand niste schimbari ambitioase si de viitor, Romania ar putea iesi chiar lidera Europeana a unei miscari incredibil de pozitive. De ce sa inceapa totul cu noi? Pentru ca putem, Romania avand capacitatea de a-si crea propria energie in totalitate si in acelasi timp are un potential ridicat pentru energie regenerabla, in special cea eoliana. Atunci de ce sa nu incepem cu cea mai murdara sursa de energie care exista, cea din arderea carbunelui fosil? In contextul in care facturile de la energie cresc necontrolat ca rezultat direct al pietei internationale de energie, si mai ales cea a resurselor fosile murdare, pare mai relevant ca niciodata ca Romania sa-si produca propria energie. Energie care poate si trebuie sa fie curata si de viitor. E o alegere mai mult decat logica si normala. Semneaza aceasta petitie si ajuta la crearea unui viitor umplut de speranta, pentru planeta, pentru tara, pentru noi si copiii nostri. Hai sa spunem Gata cu Carbunele in Romania!

Atunci când ne gândim la cauzele încălzirii globale, cel mai adesea ne vine în minte energia fosilă. Mai puțin vizibile sunt consecințele alegerilor pe care le facem la micul dejun, prânz și cină. Sistemul alimentar global este elaborat și complex, iar consecințele sale sunt extraordinare: Combustibilii fosili alimentează tractoare, nave de pescuit, transportul, procesarea, chimicalele, materiale de ambalare, refrigerarea, supermarketurile și bucătăriile din toată lumea. Pasiunea noastră pentru carne implică peste 60 de miliarde de animale terestre care necesită aproape jumătate din terenul agricol de pe pământ pentru hrană și pășunat. Emisiile produse de animale, inclusiv dioxidul de carbon, oxidul de azot și metanul, sunt responsabile pentru aproximativ 20% din gazele cu efect de seră emise anual în atmosferă, a doua sursă după combustibilii fosili. Dacă adăugăm la acestea toate celelalte emisii legate de alimente – de la agricultură, la defrișare și până la risipa alimentară – ceea ce mâncăm se dovedește a fi cauza numărul unu a încălzirii globale. În calea noastră spre zero emisii nete până în 2050 ne vom confrunta cu o creștere semnificativă a necesarului de hrană și cu provocarea de a crește toată această hrană fără a dăuna în vreun fel mediului. Este evident, pentru oricine analizează această problemă, că, dacă vrem să evităm propria noastră extincție, agricultura pe care o cunoaștem astăzi are nevoie de o transformare urgentă, iar datorită muncii extraordinare a oamenilor de știință, știm exact ce avem de făcut. Avem nevoie de schimbări mari pe care trebuie să le ce cerem politicienilor aleși de noi, deoarece descoperirile nici măcar n-ar exista fără ca guvernele să aloce banii din taxe pentru cercetare, fără politici gândite să scoată rezultatul cercetării din laborator și să-l aducă pe piață și fără reglementări care să creeze noi piețe și să faciliteze introducerea în uz la scară mare. În prezent știm care sunt invențiile de care avem nevoie pentru a ajunge la zero emisii nete - noi modalități de a ne produce hrana, stoca energia și construi lucrurile din jurul nostru - dar inovațiile nu înseamnă simpla creare a unor noi sisteme și dispozitive. Înseamnă și dezvoltarea unor noi politici prin care să putem demonstra eficiența acestora și să le facem accesibile și atractive pentru populație. Deci, cel mai mare aspect al provocării noastre de mediu ar putea fi cel mai ușor de rezolvat? Este rezolvarea crizei climatice la fel de simplă precum a decide ce să mâncăm? De-ar fi o decizie simplă… Greu de imaginat o sarcină mai grea, iar noi va trebui să o susținem în orice fel putem. Poți începe prin a semna această petiție prin care le cerem persoanelor aflate la conducerea țării să ajungă la un acord pentru implementarea măsurilor propuse, bazate pe știință. Va fi nevoie de subordonarea intereselor naționale, precum este creșterea economică continuă, în scopul susținerii binelui general, mai mare și mai larg. Viitorul omenirii depinde de succesul implementării acestor măsuri. „Nu vă faceți iluzii. Nu vă lăsați distrași de mitul că fiecare pas mic ajută. Dacă toată lumea face puțin, vom obține doar puțin. Trebuie să facem multe. Ceea ce este necesar sunt schimbări mari.” David J.C. MacKay

Toți elevii au nevoie de abonamentul gratuit în mijlocul de transport în comun pentru a se putea deplasa la școală. Astfel nu ar mai fi discriminări și unii părinții nu ar fi puși la cheltuieli suplimentare, iar rata abandonului școlar nu ar mai crește.

Cărbunele este cel mai poluant combustibil pe care îl folosim pentru a produce energie. Cărbunele este depășit tehnologic, și orice măsuri compensatorii am încerca să luăm pentru reducerea impactului asupra mediului, ele ar fi foarte costisitoare și nu l-ar diminua semnificativ. Știm că în PNRR, Ministrul Energiei și-a luat angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032, iar Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, are în lucru un nou plan de decarbonizare, care va reduce drastic unitățile de producție pe bază de cărbune. Mai știm, de asemenea, că este planificat ca o mare parte din activele pe cărbune să fie înlocuite cu centrale pe bază de gaz fosil. În același timp, oamenii de știință de la IPCC spun că întregul continent european ar trebui să renunțe la cărbune până în 2030 (1) pentru a putea atinge obiectivele climatice ale Acordului de la Paris, de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Suntem aproape de a rata această țintă, indică primul capitol al raportului IPCC 6 publicat recent (2). Pe deasupra, înlocuirea energiei pe cărbune cu gaz fosil nu pare a fi nici aceasta o idee bună. Conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie, extinderea infrastructurii de aprovizionare cu combustibili fosili nu mai trebuie încurajată nicăieri în lume (3). Același raport, dar și statisticile europene arată că consumul de gaz va scădea în următoarele decenii, transformând noile investiții în pierderi financiare. De asemenea, gazul fosil contribuie fără îndoială la încălzirea globală. Metanul din gazele fosile se pierde la fiecare etapă, de la extracție la consumator, iar când pierderile se ridică la peste 3%, nu există niciun beneficiu climatic al utilizării gazelor fosile în comparație cu petrolul sau cărbunele (4). Mai multe despre impactul cărbunelui asupra mediului și oamenilor puteți citi în raportul „Cărbunele în România” (5). La finalul raportului veți regăsi o listă extinsă de recomandări pentru o tranziție energetică ce ar putea contribui cu adevărat la combaterea schimbărilor climatice, cu un impact social redus. (1) https://climateanalytics.org/media/report_coal_phase_out_2019.pdf (2) https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/downloads/report/IPCC_AR6_WGI_SPM.pdf, vezi punctul B.1, p. 17 (3) https://www.iea.org/reports/net-zero-by-2050 (4) https://www.scientificamerican.com/article/methane-leaks-erase-some-of-the-climate-benefits-of-natural-gas/ (5) https://bankwatch.ro/wp-content/uploads/2021/08/Raport-Carbunele-in-Romania.pdf