Stimată Doamnă Ministru, Programul Casa Verde, gestionat de AFM sub coordonarea Ministerului Mediului, este un exemplu funcțional de politică publică eficientă, transparentă și cu impact economic dovedit. Prin acest program s-au generat investiții de sute de milioane de euro, s-au creat peste 7.000 de locuri de muncă directe și indirecte, și s-a format un ecosistem economic național solid și trasabil. În contrast, analizând public lista celor 25 de companii admise în programul REPower EU, gestionat de Ministerul Energiei, observăm că majoritatea beneficiarilor au cifre de afaceri în 2023 între 0 și 500.000 RON, iar primele 15 companii cumulează o cifră de afaceri de doar 6.756.174 RON, dar au obținut finanțări totale de peste 375.000.000 RON. Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de implementare reală a proiectelor, dar și la integritatea și corectitudinea procesului de selecție. Considerăm că un program care alocă zeci de milioane de euro unor companii fără capacitate demonstrată de execuție poate compromite încrederea publică și poate duce la un eșec sistemic cu implicații financiare grave. Suntem disponibili pentru un dialog deschis și constructiv în sprijinul accelerării tranziției energetice a României, însă doar prin programe solide, dovedite și transparente, precum Casa Verde. Graficul evidențiază discrepanța majoră între cifra de afaceri din 2023 și valoarea finanțării câștigate de companiile din top 15 al programului REPower. Majoritatea firmelor au cifre de afaceri modeste, unele sub 300.000 lei, dar primesc finanțări de peste 23–24 milioane lei. Această alocare disproporționată poate ridica suspiciuni privind fezabilitatea implementării și integritatea programului. Beneficii Casa Verde 2025   PENTRU MEDIU: 1. Reducerea emisiilor de carbon (CO₂)  • Panourile fotovoltaice produc energie electrică fără emisii poluante. • Contribuie direct la scăderea dependenței de centrale pe cărbune sau gaz. 2. Creșterea ponderii energiei verzi • Sprijină tranziția României către o economie bazată pe surse regenerabile. • România are obligații în cadrul Pactului Verde European și al PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). 3. Reducerea presiunii asupra rețelei naționale • Producția locală (la nivel de gospodării) reduce pierderile din transport și consumul de energie poluantă în orele de vârf. 💶 PENTRU ECONOMIE: 1. Scăderea facturilor pentru populație • Beneficiarii devin prosumatori (producători și consumatori), reducând facturile lunare cu până la 70–90%. 2. Crearea de locuri de muncă • Programul a dus la dezvoltarea unei rețele naționale de: • instalatori autorizați, • ingineri, • furnizori de echipamente solare. • Estimativ: mii de joburi directe și indirecte. 3. Investiții locale • Fiecare instalare implică investiții în comunitățile locale: transport, construcții, mentenanță, servicii. 4. Reducerea deficitului comercial • Mai puțină energie importată = mai mulți bani rămași în economia internă. Casa Verde Fotovoltaice = eficiență, impact ecologic pozitiv și beneficii economice concrete.  Este unul dintre puținele programe publice cu rezultate vizibile și susținute în România, motiv pentru care consolidarea lui este esențială.   

Nu e normal ca sumele care se învârt în cadrul BOR să nu fie controlate de nimeni.

 De ce e important: • Pentru ca o societate care își pedepsește mamele, își distruge viitorul. • Pentru că asigurarea medicală NU e un privilegiu - este un drept, mai ales când viața și sănătatea unui copil depind de ea. • Pentru că România are nevoie de familii sănătoase și sprijinite, nu de politici punitive și indiferență

Este important să cerem impozitarea tuturor veniturilor bisericii și a celorlalte culte religioase pentru că în România actuală, cetățenii și mediul de afaceri suportă o povară fiscală tot mai mare, în timp ce instituțiile religioase beneficiază de scutiri și privilegii fiscale care nu sunt justificate și nu sunt supuse unui control real. Această situație creează o inechitate socială profundă și afectează încrederea oamenilor în sistemul fiscal și în stat. Mai mult, eliminarea contribuțiilor financiare obligatorii „benevole” impuse credincioșilor la serviciile religioase (botez, cununie, înmormântare) este esențială pentru protejarea drepturilor financiare ale fiecărui cetățean, care nu ar trebui să fie obligat să plătească sume impuse arbitrar. În plus, transparența și controlul asupra averilor bisericești sunt necesare pentru a preveni acumularea de bogății ilicite și pentru a asigura că banii și bunurile bisericii sunt folosiți în mod responsabil și în beneficiul societății. Această cauză este relevantă pentru toți cetățenii României, pentru că ne afectează pe fiecare: fie că plătim taxe, impozite sau TVA, fie că suntem credincioși care nu dorim să fim obligați să plătim contribuții financiare impuse arbitrar. Semnând această petiție, oamenii susțin un sistem fiscal echitabil, în care toți contribuabilii sunt tratați corect, iar instituțiile religioase nu mai beneficiază de privilegii nejustificate. Alăturându-ne, putem cere împreună responsabilitate, transparență și respect pentru drepturile financiare ale tuturor cetățenilor. Fiecare semnătură contează și ne aduce mai aproape de o societate în care statul este neutru, iar banii publici sunt gestionați corect, în beneficiul tuturor.

Mamele sunt temelia unei societăți sănătoase. Ele nu doar aduc pe lume viitorul nostru, ci îl cresc, îl formează și îl pregătesc pentru viață. Într-o Românie în care natalitatea este în scădere alarmantă, alegerea de a deveni părinte ar trebui să fie însoțită de sprijin, nu de piedici.  Legislația actuală permite părinților să stea acasă cu copilul până la împlinirea vârstei de 2 ani. Însă, conform modificărilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 164/2022 și Hotărârea nr. 865/2023, ultimele două luni din acest interval sunt condiționate: dacă tatăl nu utilizează acele două luni de concediu (așa cum se întâmplă în cele mai multe situații), mama nu mai primește indemnizație. Practic, femeile sunt forțate fie să revină mai devreme la serviciu, fie să continue concediul fără plată. Aceste femei au lucrat și au plătit taxe înainte de a rămâne însărcinate! Au dreptul la indemnizație și la asigurare de sănătate!  Este o lovitură grea dată mamelor exact într-o perioadă în care ele sunt vulnerabile. O mamă care își dedică timpul copilului în primii doi ani nu este o povară pentru stat, ci o investiție în viitorul acestuia. În lipsa creșelor suficiente și a unor condiții decente pentru copii, multe mame nu au alternativă: fie se întorc la muncă cu inima strânsă, fie își pun cariera pe pauză și își restrâng drastic viața de zi cu zi. Această măsură nu înseamnă "co-responsabilizare", ci penalizare. Este o decizie care descurajează maternitatea, lovește în echilibrul familiilor tinere și subminează viitorul demografic al țării.

Pentru că în România, în anul 2025, statul vrea să facă economii pe spatele mamelor care îngrijesc viitorul acestei țări. Pentru că nu putem accepta ca o femeie care își dedică doi ani din viață creșterii copilului să fie lăsată fără acces la servicii medicale. Pentru că dreptul la sănătate nu este un „privilegiu”, ci un drept fundamental. Această măsură: • Penalizează iubirea și sacrificiul matern. • Încălcă tratate internaționale asumate de România. • Creează discriminare între femei și bărbați, între mame și alte categorii protejate. • Pune în pericol indirect dreptul copilului la îngrijire, tratament și securitate. Pentru că această cauză nu este doar a mea.Este a: • tuturor mamelor aflate în concediu; • femeilor care vor deveni mame; • taților care își sprijină partenerele; • bunicilor care își văd copiii epuizați și neprotejați; • medicilor, asistenților și educatorilor care știu ce înseamnă un sistem de protecție socială real; • ONG-urilor care luptă pentru echitate și drepturi; • oricărui cetățean care crede că statul trebuie să sprijine, nu să abandoneze. Pentru că astăzi se întâmplă mamelor. Mâine poate fi altă categorie vulnerabilă. Mamele nu trebuie pedepsite!

 Pentru mine și pentru alte mii de femei și familii aflate în situații similare, programul național de susținere a fertilizării in vitro (FIV) reprezintă nu doar o șansă medicală, ci o rază de speranță într-un parcurs extrem de dificil, marcat de suferință și neputință. 

Este important ca noi, cetățenii din comuna Lenauheim și satele aparținătoare Bulgăruș și Grabaț, să ne unim pentru a opri abuzurile, risipa banului public și nepăsarea administrației actuale.    În ultimii ani, proiectele importante pentru comunitate au fost neglijate sau executate cu mari suspiciuni de corupție: grădinițe care plouă înăuntru, drumuri nefinalizate, achiziții de combustibil dubioase, lipsă de transparență totală.    Tăcerea noastră înseamnă complicitate. Dacă nu spunem „Ajunge!” acum, vom lăsa viitorul copiilor noștri în mâinile unor oameni care nu merită încrederea publică.    Această petiție este începutul unei schimbări. Semnează și distribuie, pentru o administrație curată, transparentă și responsabilă! 

Pentru că deficitul bugetar nu trebuie acoperit din buzunarele românilor cinstiți, ci prin măsuri curajoase, corecte și de bun-simț. În loc să taie din educație, sănătate sau din viitorul copiilor noștri, statul ar trebui să taie din pensii speciale, din evaziune fiscală și din posturile inventate pentru rude și pile. Nu este normal ca unii să primească pensii de zeci de mii de lei, în timp ce tinerii pierd burse, profesorii sunt prost plătiți, iar spitalele se zbat în lipsuri. Nu este normal ca evazioniștii să prospere, iar contribuabilii cinstiți să fie taxați la sânge. Nu este normal ca oameni competenți să fie umiliți, iar incompetenții să fie promovați doar pentru că „au pe cineva”. Această petiție este un semnal de alarmă. România nu mai poate fi condusă în logica privilegiilor. Avem nevoie de un stat corect, eficient, construit pe merit și responsabilitate. România nu e de vânzare. Viitorul nostru nu e o monedă de schimb. E timpul să tragem linie și să spunem clar: Ajunge cu jafurile! Poporul cere justiție, nu tăieri!

Nu putem lăsa cel mai mare jaf bugetar post-decembrist să treacă nepedepsit.  🔵 Nu în numele stabilității.  🔵 Nu în numele tăcerii.  🔵 Nu în numele intereselor de partid.

Ministerul Educației și Cercetării intenționează să reducă drastic bugetul burselor școlare și să elimine bursele de reziliență și tehnologice. Propunerea de a raporta bursele la salariul minim net și nu brut ascunde o diminuare reală a sprijinului acordat elevilor. Asta ar însemna mai puțin sprijin exact pentru copiii care au cea mai mare nevoie de el. De asemenea, putem lua ca exemplu o clasă cu 25 de elevi, dintre care 4 au media anuală 10. Doar acești elevi, respectiv primii 15% din clasa respectivă, vor putea beneficia de bursa de merit, pe când în alte școli cu rezultate mai slabe, vor lua bursă elevi cu media 9,00. Acest lucru intenționează revenirea la perioada în care bursele erau dezechilibrate, insuficiente și lipsite de impact real. Bursele sociale, de reziliență și tehnologice sunt instrumente esențiale care ajută elevii vulnerabili să rămână la școală. România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană și 4 din 10 adolescenți nu ating pragul de alfabetizare funcțională. 1 din 3 copii trăiește în sărăcie. Ele nu sunt un cadou sau un privilegiu, ci un drept – acoperă cheltuieli de bază precum transportul, rechizitele sau hainele și sunt condiționate de prezența la cursuri, ceea ce încurajează participarea și progresul în învățare. Banii alocați acestor burse nu sunt o cheltuială, ci o investiție în viitorul României, în echitate și coeziune socială. Sprijinul acordat copiilor vulnerabili este prevăzut inclusiv în Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei și în Planul de acțiune pentru implementarea acesteia. Feedbackul constant din partea directorilor și profesorilor din comunitatea noastră arată clar: acolo unde s-au extins bursele, copiii vin mai mult la școală și sunt mai motivați să învețe. Afirmația „[...] sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem.” este, în esență, falsă. Majoritatea țărilor europene oferă diferite forme de sprijin financiar elevilor de nivel preuniversitar, chiar dacă nu sunt organizate sub forma exactă a sistemului românesc, exemple pertinente pot fi cele din vestul Europei (Franța, Germania), cât și țările nordice (Norvegia, Finlanda, Suedia). Faptul că un procent mare de elevi primesc bursă de merit poate fi un semn al unui sistem care încurajează progresul și performanța la scară largă, nu doar excelența absolută. Educația nu este un concurs piramidal: dacă doar primii 15% ar primi bursă de merit, ar însemna că sistemul sprijină doar elita, ignorând efortul și rezultatele bune ale unui număr semnificativ de elevi. O bursă poate însemna o recompensă pentru consecvență, nu doar pentru excepțional. Consiliul Național al Elevilor susține menținerea acestor burse, afirmând că ele nu sunt un favor, ci o necesitate pentru combaterea abandonului școlar și susținerea performanței. Bursele sunt un drept fundamental și un instrument esențial pentru combaterea inegalităților și abandonului școlar. Semnează dacă vrei ca educația să rămână o șansă reală pentru toți copiii, nu un privilegiu pentru câțiva!

Pentru că plătim taxe din ce în ce mai mari, în timp ce Biserica nu plătește nimic. Pentru că școlile cad, dar catedralele au acoperișuri de aur. Pentru că nu e normal să ni se bage mâna în buzunar cu scuze „divine”, în timp ce noi muncim pe brânci, iar ei merg cu SUV-ul sfințit. E timpul să cerem echitate fiscală! Religia e o alegere personală – să și-o plătească fiecare. Semnează dacă vrei ca banii tăi să meargă la spitale, nu la clopote aurite.